648 matches
-
dovezi incontestabile despre o Erweitenmg des Bewuβtseins. Intelectualitatea citește în continuare vechile cărți românești, își procură masiv din producția tipografică a Râmnicului, întreține legături de durată cu instituțiile de profil ale Blajului, oficina de aici fiind adeseori încurajată de solicitările bănățenilor. Cartea în limba română, la fel ca aceea în limbile germană, franceză, maghiară, sârbă venea și dinspre Viena ori Buda. Era de neconceput ca o elită să se formeze necunoscând valorile spirituale universale. În Banatul plurilingv ar fi greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Tulcea Elena Pogurschi în satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit în evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
astronomilor a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit în Republica Iakuția din Siberia Orientală. În împrejurimi se află peste 500 de români iar în regiune se găsesc peste
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se întâlnesc la biserică sau în campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini, de colinde
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Contemporanul”, „Cristalul”, „Datina”, „Litere”, „Semenicul”, „Semnalul”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”. B. se va îndrepta spre istoria literară, mai întâi regională, cu lucrările Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici Bănățeanu (1943), Vasile Alecsandri și bănățenii (1946). Cea mai amplă și unitară lucrare a sa, Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri (1977), a cărei elaborare i-a fost propusă de G. Călinescu, este structurată pe ideea că „filonul folcloric străbate evoluția întregii noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
folclorice și pentru unii dintre cei ce le-au studiat este vădită și în alte studii ale lui B., despre Frații Schott, Fr. Obert, R. Kunisch, Elena Sevastos, Leo Bachelin. SCRIERI: Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici Bănățeanul, Craiova, 1943; Vasile Alecsandri și bănățenii, Craiova, 1946; Literatura română contemporană (în colaborare cu Savin Bratu și Const. Ciopraga), București, 1961; Introducere în studiul literaturii (în colaborare cu Constantin Boroianu), București, 1965; Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
ce le-au studiat este vădită și în alte studii ale lui B., despre Frații Schott, Fr. Obert, R. Kunisch, Elena Sevastos, Leo Bachelin. SCRIERI: Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici Bănățeanul, Craiova, 1943; Vasile Alecsandri și bănățenii, Craiova, 1946; Literatura română contemporană (în colaborare cu Savin Bratu și Const. Ciopraga), București, 1961; Introducere în studiul literaturii (în colaborare cu Constantin Boroianu), București, 1965; Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977. Repere bibliografice: Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
erau sate de pescari, rotari, ciobani, căruțași, viticultori etc., în care majoritatea locuitorilor lor nu-și schimbau ocupația. Așa cum îmbrăcămintea era fixată pe regiuni și nimeni nu avea curajul să o modifice, așa era și cu felul de muncă. Un bănățean, un ungurean, un muntean, un moldovean etc. nu erau în trecutul nostru simple denumiri geografice, ci erau caracterizări de port și de ocupație; erau tipuri sociale" (Rădulescu-Motru, 1998, pp. 18-19). Atât părintele Dumitru Stăniloae, cât și marele Constantin Rădulescu-Motru9 identifică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
culturală și națională. În martie 1920, episcop la Caransebeș a fost ales consilierul eparhial Dr. Iosif Badescu. A păstorit până la moartea sa, întâmplată la 11 iulie 1933. În toamna aceluiași an a fost ales episcop arhimandritul Dr. Vasile Lăzărescu (1894-1969), bănățean cu studii de teologie la Cernăuți și de filozofie la Budapesta și Viena, fost profesor de Dogmatică și Apologetică la Academiile teologice din Sibiu și Oradea. În iunie anul 1940 a fost ales în fruntea noii Episcopii a Timișoarei. În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
rebreniană azi, T, 1987, 6; Rodica Mureșan, Adrian Dinu Rachieru și umbra scriitorului, „Bucovina literară”, 1996, 1-2; Roxana Sorescu, O premieră, LCF, 1996, 7; Mircea Popa, Sorin Titel sau Scurta călătorie printr-o existență, TR, 1996, 18; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 121-123, Cristian Livescu, Manipularea prin utopie, CL, 1997, 10; Petraș, Panorama, 550-551; Dicț. scriit. rom., IV, 4-6; Constantin Dram, Scriitura aventurii și aventura scriiturii, CL, 2003, 2; Virginia Blaga, În contra beletristicii critice, „Bucovina literară”, 2003, 3-4. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
ca să mai vorbim și să ne delectăm cu vinul roze, Souaflias. Deși mă feream, domnișoara conf. Dincă, tot din Timișoara, m-a zărit și a luat-o fuguța după mine, chiar în momentul în care omul mi-a deschis ușa. Bănățeanul se uita cu înțeles la mine și nu conversăm, ca să plece mai repede. Vai ce-mi plac gogoșile! Sînt moartă după ele. Noi eram posaci, domnișoara, de vreo cincizeci de ani, era veselă și mînca gogoși cu nemiluita. Florea îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost administrată”de domnul căpitan Lazăr , cu trei zile mai târziu ? ( pag. 182 , 140 ) N.n. O alură ciudată reclamă incoerența anecdotică din textele cărții . Dacă vorbim de Revoluție , la Timișoara nu au fost induse antracte de divertisment între episoade . La bănățeni , gloanțele , sângele , moartea , morga , au mers șnur. Ieșenii cu imaginația greoaie , cu memoria subredă abia au plăsmuit un avorton spelb al cărui romantism provoacă idiosincrasii! PROGRAMUL DLUI C.M. SPIRIDON PENTRU ZIUA DE 14 DECEMBRIE 1989 VARIANTA B DUPĂ TITLU “AMINTIRI
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
un nou volum, probabil. Să-l așteptăm. Până atunci aplaud la scenă deschisă mustrarea ce i-o face lui Neagu Djuvara pentru declarația că "publicistica lui Eminescu nu ar mai trebui reeditată". Subtil și ironic, ca un bonom și hâtru bănățean, Cornel Ungureanu iluminează această reticență: "De ce, se întreabă cei care nu știu că în arborele genealogic al combatantului se află un strămoș Djuvara huiduit de Eminescu. Strămoșul Djuvara nu-i, pentru poet, decât "un biet omușor de pe la Brăila", care vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spune-i și lui să-mi trimită. știu că-l sug destul șerpoaicele.“ Multe părți din textele nepublicate au valențe literare. La 28 iulie 1922 era „În Caransebeș“ și-i scria iubitului său: „Bel dișor, ... Sunt tare frumoși și pitorești bănățenii, Beldie... Sunt tare obosită. Bună seara, Beldișor, Cora... Un toboșar. Bel die, ce priveliște... Mă duc la pretură. Am fost la pri mărie. La revedere.“ La 4 august 1922, fiind „Între munteni“, Cora Irineu mai scrie o scrisoare din care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tăi. La revedere. Multă frăție la ortaci, Cora. 25 august, Lipova.“ Din scrisoarea datată 21 august 1922 și expediată din Arad, Cora Irineu mărturisește un fapt neglijat de editori: „Dragul meu Beldișor, Nu mă așteptam să-i turbur atâta pe bănățeni cu cei doi bicheri de ochi ai mei și cred că, mai mult Încă decât recomandației Vieții Românești, lor le datoresc primirea ce mi s-a făcut pretutindeni...“ Câteva zile mai târziu, la 30 august 1922, din Lipova, călătoa rea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mă refer poate și la împrejurarea că, acordând higienei psihice ca și celei corporale ceea ce li se cuvine, vizita împreună cu ceilalți bordelurile, dar fără pornirea excesivă a altora: mai ales unul dintre noi, smead, cu părul lins, destul de firav, un bănățean a cărui figură exprima întotdeauna nopțile nedormite, excesele, alcoolul, femeile, fără a-i afecta mobilitatea facială, de iepure (ne împuia capul cu aventurile lui și habar n-am cum trecea clasa). Altul, cu nume românesc, dar despre care se șoptea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sau Tolstoi Eram la Lugoj, pe malul Timișului, În casa stră-mătușii mele care a crescut-o pe Mama, Wilhelmina Ketzenmacher, o casă mare, cumpărată de un țigan azi, care a dărâmat-o și a construit o alta (după cum se vede, bănățenii nu au apreciat faptul că În acea clădire și În acel loc am scris cele trei romane, primele, Francisca, În absența stăpânilor și Animale bolnave; instituțiile culturale, liceul „Brediceanu”, unde am absolvit zece clase și ai cărui profesori m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
oase. După aceea a făcut o greșeală să ți-o citească. Imediat ai compus un poem pe aceeași idee!” Ultimul exemplu dat de S. a fost că O. l-a deposedat pe Petre Stoica de cîteva motive, fapt pentru care bănățeanul (întîmplarea s-ar fi petrecut cu douăzeci de ani în urmă) era să-l bată. „Cum se poate ca cineva să-și însușească gîndul și simțirea altuia?”, ar fi încheiat, retoric, S. „Ce părere ai?”, mă întreabă Sp. după ce a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de acest oraș care este mai mult decât atât, În primul rând, se’nțelege, din cauza legendei formidabile pe care câteva secole de istorie, cultură și modă, le-au țesut În jurul său; apoi, În ceea ce mă privea strict pe mine, nord-ardeleanul, bănățeanul greoi ce (Încă!Ă eram, relaxarea, fluența limbii și fluența tout court a parizianului În toate cele, aerul de mare metropolă așezată, distinsă Între cele mai orgolioase, ușurința atrăgătoare În gesturi, eleganța neforțată, firească, devenită reflex la acest mare popor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
învățate la Paris, bineînțeles, dar celelalte stilul de viață burghez, chibzuința, moderația, spiritul de întreprindere, negocierea etc. se puteau deprinde prin interacțiunile de proximitate. De pildă, puteau fi învățate de moldoveni și munteni direct de la ardeleni, de olteni direct de la bănățeni. Vorbesc aici numai de români, fiindcă străini, alogeni recent sosiți ori împământeniți, existau oricum peste tot armeni, evrei, greci etc. -, dar erau mai greu acceptați ca model. Deci învățarea între lumi asemănătoare și apropiate spațial decurge de multe ori cu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a îndeplinit sarcini diverse în sfera religioasă. La 24 ianuarie 1924 la Oradea îl decora pe episcopul Roman Ciorogariu cu ,,Coroana României“ și ,,Răsplata muncii“26. În același an, la Timișoara anunța înființarea Episcopiei Timișoarei ,,ca fiind un deziderat al bănățenilor și al tuturor românilor de dincoace de Carpați”27. La 1 mai 1924 a vizitat comunele săcelene, unde a cercetat mai multe biserici, prilej cu care la Cernatu a fost ales președinte al Casei Naționale. A vorbit acolo de spre
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
romane istorice, cu deosebire în Fericita jale a Cumbriei (1979), unde intrarea în narațiune e prefațată de familiarizarea cu „spiritus loci”: muntele, entitate emblematică a eroului, Eftimie Murgu. Prima parte îl evocă în ipostază de revoluționar și tribun al românilor bănățeni, cea de-a doua în relațiile intime, o prezență ubicuă rămânând, și atunci când nu apare, Cumbria, mama protagonistului. Simbolic, cele două ipostaze stau sub semnul focului, respectiv al apei. Oximoronică este și alcătuirea umană a eroilor reprezentativi din cealaltă evocare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
și atunci când nu apare, Cumbria, mama protagonistului. Simbolic, cele două ipostaze stau sub semnul focului, respectiv al apei. Oximoronică este și alcătuirea umană a eroilor reprezentativi din cealaltă evocare istorică, Focul rece (1982), urmărind destinul familiei Mocioni, pe fundalul luptei bănățenilor și transilvănenilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru emancipare națională (mișcarea memorandistă etc.). Eroii, ca și naratorul, trăiesc febril obsesia memoriei și a urgențelor istoriei, care le animă toate inițiativele. Scrise de un om cultivat, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
pe tânărul berbecuț Grobei să se apropie de grațiile Leliei. Ba, mi se pare chiar că, într-un moment când frumoasa demimondenă se vântura cu alții pe corsoul din Sinaia, nu-l lasă să plece cu buza umflată pe timidul bănățean care-o căuta pe viitoarea sa logodnică și îi oferă propriile ei grații! O scenă „erotică” care îi plăcea mult amicului meu Ion Groșan, nuvelist român de prima mână!Ă Astfel, în vreo trei luni, romanul a fost gata. Programul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prietenia noastră a rămas pur platonică; „ceva” care-mi este până azi neclar o atrăgea la acel tânăr, încă ne-celebru, cu o faimă locală nu tocmai cușer, ins venit cu familia sa din alte părți, o „avenitură”, deși ospitalieri, bănățenii și mai ales lugojenii sunt foarte pătrunși de „noblețea și unicitatea” stirpei și civilizației lor, de corurile și cercurile lor de meseriași, de trecutul lor de luptă pentru românism, de Braniște, Brediceanu, Ion Vidu și alții, iar tânărul Nicu Breban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]