269 matches
-
din jurul Craiovei. Istoricii Petre Panaitescu și Nicolae Iorga, subliniază continuitatea localității, încă din perioada Pelendavei dacice. Localitatea a dat numele aceste adevărate dinaștii boierești care își dovedește puterea încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân,reușind să mute sediul Băniei de la Strehaia la Craiova.Odată cu intrarea familiei în dizgrație și împărțirea moșiilor lor din împrejurimile târgului Craiovei,a avut loc o extindere a orașului. Puterea economică a familiei Craioveștilor la hotarul secolului al XV-lea cuprindea peste 132 de sate
Familia dinastică a Craioveștilor () [Corola-website/Science/299713_a_301042]
-
Din anul 1966, echipa a jucat pe stadionul Ion Oblemenco după finalizarea construcției acestuia, inițial numindu-se stadionul Central. După moartea celui mai iubit dintre jucătorii echipei, Ion Oblemenco, s-a luat hotărârea ca stadionul să preia numele idolului din Bănie. În 1991, secția de fotbal s-a separat de clubul sportiv și a activat până în 1994 sub numele de . Pentru a se alinia la normele UEFA și FIFA, în acel an clubul s-a reorganizat sub numele de „Asociația Sportivă
FC Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/298477_a_299806]
-
hidraulice, care pot ridica sau coborî mașină la nivelui dorit(mașinile modificate în acest fel sunt renumite și cunoscute sub numele de "lowrides"). Alte modificări sunt sisteme stereo, faruri, spoilere, etc. Scopul acestor așa zise războaie este obținerea teritoriului, a băniilor și a respectului. Un război începe, cănd CJ omoară 3-4 membrii ai unei bande rivale în cartierul acesteia. Dacă jucătorul câștiga războiul, teritoriul îi revine lui și membrii bandei lui încep să umble pe străzi. Ocazional, teritoriile sunt atacate de
Grand Theft Auto: San Andreas () [Corola-website/Science/308048_a_309377]
-
fotbalului printr-un episod negru pentru istoria clubului Universitatea Craiova. În primăvara anului 1973, Universitatea Craiova venea după două victorii incredibile (6-2 cu Steaua și 6-4 cu Rapid, ambele la București), iar Steagul Roșu Brașov părea o pradă simplă în Bănie, mai ales că venea la Craiova fără mulți jucători importanți. Până la urmă, deși Craiova s-a aruncat în atac, Adamache a aparat formidabil si Mateescu a marcat unicul gol al partidei, la o situatie de contraatac. Până la urmă, Dinamo București
Stere Adamache () [Corola-website/Science/307873_a_309202]
-
(n. 13 mai 1945, Corabia — d. 1 septembrie 1996, Agadir) a fost un fotbalist român, care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României. A fost poreclit "Tunarul din Bănie", pentru eficacitatea sa la marcarea golurilor. Privind în urmă, este greu de înțeles de ce Oblemenco, un atacant cu clasă și eficacitate maximă - de patru ori golgheter al campionatului nostru (1967, 1970, 1972, 1973) - nu a jucat nici un minut în meciurile
Ion Oblemenco () [Corola-website/Science/307896_a_309225]
-
Sighet, a fost eliberat după 7 ani, în 1955, stingându-se din viață doi ani mai târziu. A condus ziarul democrat "Libertatea". S-a născut la 5 februarie 1888 la Craiova, tatăl funcționar la Banca Națională fiind detașat în Capitala Băniei, la filiala locală. După ce termină studiile la liceul bucureștean „Sf. Sava”, în 1903, s-a înscris la Facultatea de Litere, secția filosofie. Atras de doctrina social-democrată devine un fervent apărător al acesteia, stârnind o mișcare în rândurile studenților, care îl
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
Elenă"”. Printre altele, Mănăstirea Snagov a adăpostit valori materiale și culturale deosebite, funcționând simultan ca muzeu și banca. Mănăstirea a adăpostit pentru perioade îndelungate de timp unul din centrele de batere al monedei din Valahia, fiind firesc denumită popular și "bănie". Deloc surprinzător, unii domnitori au folosit așezarea sa strategică nu numai ca loc de refugiu și ascunziș, dar și ca loc de temnița și supliciu. Datorită poziție sale strategice remarcabile, fiind construită pe o insulă a unui lac aflat în mijlocul
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
cu o invitație la metamorfozări: an și loc de naștere schimbate, nume preschimbat și adăugat, ca, în cele din urmă, să devină pentru cei mai mulți un patriarh, descendent al împăraților bizantini. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Georgeștii se aflau în Bănie, tatăl Badea Georgescu (1844-1902), ocupând anumite funcții administrative. Este prefect al plășii Balta, secretar general al Primăriei Craiova și secretar al Consiliului județean Dolj, adică, așa cum i se spunea, "director al Prefecturii". El s-a remarcat și prin diverse scrieri
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
și delicatese" și bodega acestuia cu "vinuri fine și băuturi spirtoase". "Prăvălia - își amintește - se găsea la pont bun, la intrarea sau la ieșirea după cum - în și din Piața Elca, străvechiul miez comercial și al oficialității din Craiova, străjuit de Bănie și de ruina bisericii Sf. Dumitru de o parte, și de cealaltă de vestitul han brâncovenesc al Hurezului, devenit și pentru puțină vreme al "nemților cu coadă", al austriecilor cotropitori, și în ultim: Căimăcămia, aceasta până la "arsul Craiovei". Era pe
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
disputat politic între Țara Românească și Ungaria iar religios între catolici, ortodocșii bulgari, greci și sârbi. După bătălia de la Mohács, din 1526, Banatul Severinului a fost divizat. Partea răsăriteană (începând de la Vârciorova) a trecut sub jurisdicția domnitorilor munteni (cu sediul Băniei la Craiova), iar în partea Apuseană (începând de la Orșova, inclusiv) s-a constituit, treptat, Banatul de Lugoj-Caransebeș iar apoi în Banatul de Timisoara. Banatul Severinului, "Banatus Zewriniensis", "Terra Zeurino" sau "Țara Severinului", cuprindea Carașul cu o fâșie din Ardeal, țara
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235). După Luca se cunoaște numele altui ban maghiar de Severin, Ștefan. Numit de Regele Béla al IV-lea (1235-1270), funcția sa va fi preluată de Ioan. Ca urmare a organizării teritoriale în bănie și cum noua cetate a Severinului conform unui document pontifical din 1234 atrage într-un scurt timp în regiune un număr considerabil de cumani, valahi, maghiari și saxoni deopotrivă, și implicit, un amestec confesional grec și latin, pentru prima oară
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
pe o perioadă de 15 ani, între 1833 și 1848. La venirea sa, orașul Craiova era un fel de sat mai mare cu circa 15.000 de locuitori, în care tronau casele boierești ale Glogoveilor, Obedeanilor, Coțofenilor, Vlădoienilor, Bibeștilor, Casele Băniei și casa lui Hagi Stan Jianu. La Craiova, Lecca a fost foarte bine primit de către marii negustori ai locului și de către boieri. A cunoscut-o astfel pe Victoria, fiica Ecaterinei și a lui Grigore Otetelișanu, cu care s-a căsătorit
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
fiica Ecaterinei și a lui Grigore Otetelișanu, cu care s-a căsătorit în anul 1836 și cu care a avut șase copii. Paul Rezeanu menționează însă șapte copii după cum urmează: Cleopatra, Alecsandru, Gligorie, Gheorghe, Dimitrie, Constantin și Alesandrina. În orașul Băniei Olteniei, pictorul Lecca a găsit un mediu propice dezvoltării culturale și a început promovarea artelor plastice cu ajutorul lui Otetelișanu și a lui Petrache Poenaru, care era conducătorul școlilor locale. În acele vremuri viața Olteniei sfârșitului de secol al XVIII-lea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
orașul Pitești, județul Argeș și s-a stins din viață la 24 august 2007 în București.<BR> A început învățătura slovelor în satul natal, continuând trei clase de gimnaziu în vechea curte domnească de la Argeș. Absolvent al liceului militar din Bănia Craiovei, apoi al Școlii Pregătitoare de Ofițeri înălțată pe Dealul Spirii din București, al Școlii de Ofițeri de Artilerie din cetatea Temișanei, al Școlii de aplicație a armei din același oraș. A absolvit Facultatea de Drept din București, ca mai
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
politică atât de larg, încât domnii, aflați în scaun, nu se puteau menține fără alianța cu familia Craioveștilor. În cronicile vremii sînt descriși ca :"bărbați vîrtoși cu pumnii grei și glas puternic, deprinși să poruncească". Mircea cel Bătrân a instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
puteau menține fără alianța cu familia Craioveștilor. În cronicile vremii sînt descriși ca :"bărbați vîrtoși cu pumnii grei și glas puternic, deprinși să poruncească". Mircea cel Bătrân a instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. Odată cu ridicarea lui Mircea cel Bătrân ca domn, Marele Ban preia pentru teritoriul Olteniei atribuțiile domniei, dispunând și de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
craiovești pe tronul țării a sporit bogăția, influența și puterea lor, fapt care a avut urmări pozitive pentru economia orașului. Marea Bănie cunoaște un moment de criză datorat îndeosebi tentativelor turcilor de a instaura o dominație efectivă în Țara Românească. Bănia Olteniei avea un larg statut de independență administrativă, judecătorească și militară, fără altă legătură cu domnia țării decât plata unui tribut către domnitorul Țării Românești care il trimitea, la rîndul său, turcilor. Nu era însă, admisă prezența turcilor în regiune
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Locuințele și gospodăriile negustorilor și meseriașilor cu stare erau în partea de sus a tîrgului. Pătura nobiliară ( banii, marii boieri ) avea sectorul ei separat, pe un spațiu în formă de potcoavă, unde se aflau casele boierești în mijlocul cărora tronau casele Băniei. Tîrgul Craiovei s-a dezvoltat încă din perioada cuceririi romane în zona Bucovățului. Spre piața comercială a tîrgului duceau numeroase drumuri comerciale cele mai importante fiind drumul ocnei (spre Ocnele Mari) , drumul Slatinii , drumul sării (spre Calafat), drumul Bucureștilor, drumul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari. Lui Mihai Viteazul i-au stat alături în primul rînd ostașii de frunte ai Craiovei și corpurile lor de oaste: Frații Buzești -Stroe, Radu și Preda, Frații Golești, Baba Novac, Gruia Novac, Radu Florescu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
special în Oltenia, o clasă boierească foarte puternică și bogată. Această clasă ridicată din rîndul micii boierimi și a ostașilor era interesată în apărarea privilegiilor lor, fapt care apropie mult politica boierimii de cea a domnitorului. Datorită polului administrativ al Băniei, toți marii boieri din Oltenia sînt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lîngă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fapt care apropie mult politica boierimii de cea a domnitorului. Datorită polului administrativ al Băniei, toți marii boieri din Oltenia sînt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lîngă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricînd sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor. Cei mai de seamă reprezentanți
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]