798 matches
-
Haute Savoie? Cum? Era parașutist? Ei, d'aia!". Și cumetrele duc mîna la frunte într-un gest semnificativ. Dar, oricum, localitatea este prea aproape de Italia pentru ca să nu se fi strecurat o sensibilă doză de căldură umană în sufletele acestor francezi bănuitori și ținînd la mica lor viață cotidiană, netulburată de străini sau de nepoftiți. Și apoi, Doctorul este foarte iubit în toată regiunea. Un bătrîn în cîrje, venit din satul vecin, spune că mai bine merge o zi pe drum decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
împiedica unele omenești reacțiuni de invidie, în rândurile unora dintre acei dornici să ocupe acest post de răspundere și nici oarecari comentarii defavorabile în rândurile acelora ce nu-l cunoșteau. De aceea el a căzut în greșeala de a fi bănuitor și neîncrezător, socotind apoi că orice critică adusă uneia sau alteia din acțiunile sale ar fi pornită dintr-un sentiment de inamiciție personală și nu din dorința obiectivă de a semnala o greșeală. Convins că, pentru a-și consolida poziția
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nimic de cruțat. Interesul sultanului îl silește la mari considerațiuni față de ei; acel al rușilor ar fi, dimpotrivă, să-i zdrobească spre a se mântui de grijile ce creditul lor trebuie să inspire unor uzurpatori ce nu pot fi decât bănuitori...” Acțiunea rusească în Moldova este caracterizată în chip pe cât de drastic, pe atât de adevărat, în raportul din 11 iunie 1798 al lui Parant, numit viceconsul francez la Iași: „... Rușii au pus stăpânire în această țară pe toate spiritele și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
înlocuirea lui prin Kotzebue, consulul rus de la Iași. Vedem dintr-însele că Bibescu începuse să fie mai puțin bine văzut de ruși: .... Rusia, din ce în ce mai puțin încredințată că va găsi în principele Bibescu o unealtă totdeauna ascultătoare, observă cu un ochi bănuitor direcția simpatiilor lui și se pregătește să-i provoace la trebuință greutăți serioase, stârnind nemulțumirile boierimii și a clerului. Atitudinea noului consul al Rusiei lasă să se întrevadă dispoziții cu totul deosebite de acelea de care era animat predecesorul său
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
viața În apartamentele altora. Roy era Într-o permisie prelungită. Găsise În Brooklyn un doctor care scria ca un apucat. Tămăduitoru’ ăsta dădea trei rețete pe zi și pînă la treizeci de tablete pe rețetă. Din cînd În cînd devenea bănuitor, dar vederea banilor Îl liniștea. Există mai multe soiuri de rețetari. Unii dintre ei Îți scriu doar dacă sînt siguri că ești dependent, alții doar dacă sînt siguri că nu ești. Cei mai mulți dependenți vin cu povești obosite, tocite după ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
lui Nick. Nick era mereu pe jumătate bolnav: ochii lui mari, căprui și plîngăreți lăcrimau ușor și nasul lui subțire Îi tot curgea. Dormea pe canapele În apartamentele prietenilor, trăind din Îngăduința incertă a unor indivizi nevrotici, instabili, stupid de bănuitori, care Îl dădeau afară brusc, fără motiv sau preaviz. Totodată, pentru oamenii ăștia făcea rost de marfă, sperînd să primească-n schimb măcar vîrful unei capsule ca să-și ostoiască foamea constantă de drog. Adesea nu se alegea cu altceva decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
el, care era un bun gimnastic, se va urca pe stâlpii telegrafului și va tăia firul pentru ca cei de la închisoare să nu dea alarma. Bineînțeles toate acestea erau numai copilării. Atâta îndrăzneală începu să dea de bănuit. Cu spiritul nostru bănuitor, am și conchis că Zăgănescu este un spion al poliției. Bineînțeles că poliția avea cel puțin un spion printre noi, căci era sigur că poliția avusese cunoștință de întrunirea noastră. La un moment dat cineva vine să ne anunțe că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de sacrificiu, deloc apt pentru acțiune, înclinat mai degrabă către efortul de a renunța decît către efortul de a birui, trăind în vis bucuriile pe care inerția sa le îndepărtează din calea trăirii reale; un ins candid, orgolios și timid, bănuitor, neîncrezător, sperios, încîntat și dezamăgit totodată de ceea ce înseamnă lumea, politețea, acea strălucitoare viață de societate unde a fost introdus cam prea tîrziu și unde se simte stîngaci, străin, întrecut mereu de eleganta dezinvoltură a proștilor care acolo s-au
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
patru paturi, și Conroy moțăia într-unul, pretinzând între timp că citește Comoara fenicienilor. Ceilalți detectivi stăteau în jurul unei sobe de gaz fumând o țigară. Erau, în bună parte, înalți, spătoși, cu fețele roșii, foarte joviali și nu atât de bănuitori pe cât te-ai fi așteptat să fie" (Frank Norris, 120). Un alt scriitor prolific care a practicat jurnalismul literar narativ și care a fost în mare măsură uitat este Lafcadio Hearn. În 1870 Hearn anticipa jurnalismul literar narativ din 1890
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
patru paturi, și Conroy moțăia într-unul, pretinzând între timp că citește Comoara fenicienilor. Celălalt detectiv stătea în jurul unei sobe de gaz fumând o țigară. Erau, în bună parte, înalți, spătoși, cu fețele roșii, foarte joviali și nu atât de bănuitori pe cât te-ai fi așteptat să fie" (Frank Norris 120). În acest exemplu Norris își reprimă tendința de a se angaja în acel gen de retorică care ar reduce caracterele asemeni celui din Bruta la un simplu și abrutizat Altul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de aceea evită în general folosirea adjectivelor evaluative care i-ar reduce pe detectivi la nivelul unor figuri de cărți de joc. Într-adevăr, Norris se oprește în chip conștient asupra stereotipului senzaționalizand, și anume că detectvii ar putea fi "bănuitori", așa cum s-ar fi așteptat cititorii în 1890. Aici, "brutalizarea" Celuilalt a fost menținută la minimum. Chiar și schița Bruta a lui Norris poate fi considerată până într-un anumit punct jurnalism literar narativ. După ce Norris îl descrie pe muncitor
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fie înțeleasă de unii ca un îndemn la refuz de a mai săvârși acte de binefacere nimănui din pricină că printre cei cu adevărat nevoiași, există și cerșetori mincinoși care vor doar să profite de generozitatea bunilor creștini. Nu trebuie să devenim bănuitori față de toți cei nevoiași, însă dacă suntem asigurați că unii sunt cerșetori mincinoși, dedublați și prefăcuți să nu le oferim darul nostru, sau să le potolim lătratul doar cu un bănuț. Cu toate acestea însă, cu o rugăciune către Dumnezeu
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
din Berlin, Alexandru Avram, aranjat cu fotografia lui în locul celei a studentului. La legitimare, în gară a trecut cu bine de biroul de controlul banilor, dar o mică emoție la controlul pașapoartelor. În discuția cu funcționarul de la vamă, care era bănuitor și părându-i-se ceva în neregulă la fotografie încercă să o desprindă, dar ea rezistând îl lasă să treacă. în tren spre Belgrad controale foarte dese, lume pestriță, păreau toți dușmani ai nemților. În gări, aglomerație și se simțea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dacă o cerea și adăugând că și cei din partea vestică a Banatului aparțin aceluiași neam, îndrăznește să ceară întâi la o femeie apoi la un om mai avut câtă pită dar este alungat cu vorbe urâte. Cel din urmă devine bănuitor, deși îi spusese că merge la lucru la Reșița și pune pe un țigan tânăr să strângă vecinii care tabără pe Nicolae Petrașcu în frunte cu Ion Popa, cel căruia îi ceruse pâine. Îl imobilizează și îl duc la postul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
foarte atent la felul în care comunică în cadrul relației medic-pacient, și că trebuie să folosească un limbaj adaptat fiecărui bolnav în parte. „Unii sunt creduli, alții sceptici față de posibilitățile medicinei, unii sunt dispuși să accepte orice spune medicul, alții sunt bănuitori și atotștiutori arătându-se nemulțumiți de orice măsură; unii sunt capabili să-și ascundă suferințele, alții exagerează mereu etc. Medicul trebuie să arate fiecăruia egală solicitudine și să caute calea prin care să câștige încrederea tuturor. Așa cum de atâtea ori
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
certitudinilor, ci și din suspiciune, de teama mistificării), revine la necesitatea "organică" de a trece această limită. Sandu o intuiește, uneori: "de altminteri nu interpretez în multe chipuri pentru a-mi găsi scuze, ci dintr-o necesitate organică." "Sînt extrem de bănuitor și nu știu dacă aș putea fi mințit. Sau, ar fi destul să descopăr o minciună cît de mică, ceva turbure în privirea clară, minunată, a Ioanei, ca să nu mai am încredere în nimic, să caut să explic fiecare gest
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
credință (dar care credință?) în cadrul acțiunii concrete, unde regăsim dialectica dintre convingere și responsabilitate. Ea obligă la asumarea unei critici pe care istoria o poate aduce definiției "omului creștin-democrat" dată de filosoful Etienne Borne: "Omul creștin-democrat își va ciuli urechile bănuitoare dacă aude spunîndu-se că politica își are propria lege și că pentru a se delimita mai bine de etică face din aceasta, în mod tehnocratic, o știință aplicată, ba mai mult, un fel de artă care își ia ca model
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai recente. În Statele eliberate de sub dictatura comunistă, destinul democrației creștine a urmat căile legate de povara unui trecut îngrozitor, ale cărui ravagii nu se cunosc încă în totalitate. Amenințate cu fragmentări, în concurență cu formațiunile bazate pe un naționalism bănuitor care făceau uz de creștinism, dar aproape niciodată susținute de Bisericile care, timp îndelungat, au fost rupte de evoluția ecleziastică și teologică a Bisericilor occidentale, partidele de inspirație creștin-democrată rămîn slabe. Totuși, în cîteva locuri, importanța lor nu este deloc
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
împietrit, blocat într-o etichetă și un ceremonial inamovibil, un chip riguros ierarhizat („fiecare își cunoaște rangul”) și un mental impenetrabil. De aici, poate, și disimularea pe care chinezii o practică în diferite feluri („sunt însă șireți, mincinoși, vicleni, înșelători, bănuitori în orice lucru și întotdeauna bucuroși să-i amăgească pe străini, ca să le arate acestora cu cât întrec ei în înțelepciune toate celelalte popoare”), ca armă de apărare, s-ar zice, deși unii par a ajunge în acest plan la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
de dispreț regional față de „moldoveni”, presupuși a fi mai înclinați către superstiție și misticism. Mă întreb totuși dacă el, la rândul său, nu aparține unui cult neoprotestant. Ar fi fost interesant să mai continui discuția cu el, dar devenise prea bănuitor în fața întrebărilor mele. Rândul de noapte. Anul acesta, la Iași, parcă îmi este mai clar ca niciodată faptul că există un raport special între rând, noapte, starea de spirit a oamenilor, comerț, supravegherea jandarmilor, muzica din aer, totul. În jurul orei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gaz. Îl privesc atent cum vorbește din poziție de forță, soldat al violenței legale, dau din cap aprobator și încerc să memorez cât mai mult din ceea ce spune ; este evident că dacă aș scoate carnetul de note s-ar opri bănuitor și mă mai gândesc și la confortabila poziție de pelerin pe care o am în acest moment. Jandarmul se simte în siguranță, vorbește liber despre aspecte obscure ale fenomenului, pe care nu le-aș fi putut afla altfel niciodată, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Hrușciov l-a denunțat pe Stalin pentru cultul personalități și pentru "violările normelor leniniste de legalitate". Astfel, un text referențial susține textul ficțional și atestă latura documentară a romanului: Stalin era un om foarte bănuitor, de o suspiciune bolnăvicioasă, de care m-am convins lucrând împreună cu el. El putea să se uite la un om și să spună: "Azi e ceva cu tine, ochii tăi mă evită" sau "De ce azi îți întorci fața așa des
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
treburile noastre. Să trecem pe la fiecare. EPISTEMOLOGIA Epistemologia, reflecția asupra științelor, studiază constituirea științelor valabile. Ea ține un discurs normativ asupra sistemelor de enunțuri descriptive. Ea degajează criterii de validitate și reperează "obstacolele" aflate în calea desfășurării adevărului. Exigentă și bănuitoare, se mișcă în orizontul clasic al filosofiei ca într-un tribunal al științei, caută fundamente, face muncă de verificare. Mediologia realizează exact contrariul: ea are ca obiectiv descrierea enunțurilor normative. "Adevărul" îi interesează pe mediologi tot atît cît îi preocupă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bloc de polițiști ai discursului, această schemă simplă are două mari inconveniente: pentru început, ar putea să fixeze polul puterii politice pe un rol negativ sau restrictiv de controlor al mesajelor, ca și cum ar fi pionul mut al puterii simbolilce, jandarm bănuitor al universului sensului. Or cuvîntul este o datorie de stat; el îi este consubstanțial. Dacă nu se guvernează fără laconism (un ordin trebuie să fie scurt), un șef redus la tăcere nu mai este șef. Să-i tai vorba înseamnă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cine caut. "Nu caut pe nimeni, i-am răspuns, stupid... dar, de fapt, Doamnă, cred că locuiți de mult aici... Poate îmi puteți spune ceva... Dacă s-a sinucis cineva aici, în camera care dă spre grădină". M-a privit bănuitoare... Credea, sunt sigur, că sunt de la poliție. Apoi m-a lămurit că ea locuiește aici de foarte mulți ani, de când s-a născut, aici au murit părinții ei și sora sa și soțul ei... că da, în 1933, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]