5,357 matches
-
ocupată cu niste shootin-guri și nam avut tinp până acum să mă gândesc la ele. E foarte inportant să se facă ceva ca să nu se mai repete inundatile și sunt foarte mândră de tată că i-a făcut o casă bătrânei ale-ia deși, acum câteva luni, când i-am zis ca să-mi cunpere și mie o casă la munte mia zis nervos, că n-are tinp de mofturile mele și ca să mai aștept poate mio ia Hrebe ăla mare. Sunt puțin
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20059_a_21384]
-
tonele de gunoaie pe care ea le-a strâns, acțiunea având loc după ce vecinii bătrânei au făcut mai multe reclamații, nemulțumiți de mirosuri și de prezența rozătoarelor. Directorul executiv-adjunct al Poliției Comunitare Bistrița, Florin Frandeș, a declarat că din locuința bătrânei, aflată în centrul istoric, s-au scos tone de gunoaie, dar curățenia nu este gata. Vecinii au reclamat-o de mai multe ori. Noi i-am tot dat avertismente, dar degeaba. Așa că de luni lucrăm să curățăm gospodăria femeii care
Tone de gunoaie scoase din locuinţa unei femei de 70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/27962_a_29287]
-
că are niște rude în oraș și e nevoie de acordul lor", a mai spus Frandeș. Începând de luni, mai multe echipe de la Direcția de Servicii Publice a Primăriei Bistrița și de la Poliția Comunitară lucrează să scoată gunoaiele din casa bătrânei, care le-a depozitat din pod până la subsol.
Tone de gunoaie scoase din locuinţa unei femei de 70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/27962_a_29287]
-
o călătorie, sincope, cutremurări ale unor mișcări sufletești secrete. Unele din asemenea momente par a denota o veritabilă maladie, capabilă a zgudui din temelii calmul afișat: „iată de ce îți trebuie un dram de nebunie/ ca să nu refuzi lucrurile devalorizate, ca bătrînele LPuri sau grațioasele gramofoane;// peste spații altădată clare,/ o semantică imprecisă își întinde umbra/ - crește și tinde/ să cuprindă în noaptea ei/ nostalgiile, solilocvii lăuntrice/ care se repetă ineluctabil ca atacurile de epilepsie// Despre acest superb refugiu vorbim în poemul
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
îngrijire adecvată, a făcut escare de gradul IV. "Centrul de sănătate a îmbolnăvit-o, pentru că nu a fost îngrijită cum trebuie. Era mai bine să rămână acolo sau să fie transferată într-o unitate sanitară județeană?", a spus Cseke despre bătrâna care a fost internată la spitalul din Băneasa cu diagnosticul accident vascular cerebral. Ministrul Sănătății a mai declarat că va sesiza Colegiul Medicilor în legătură cu cazul femeii de 67 de ani și că va dispune controale ample în toate spitalele din
Cseke: Ştiţi că în România internarea în spitale este un Sport naţional? () [Corola-journal/Journalistic/26735_a_28060]
-
a cărei prezență continuă să se manifeste prin gesturi și gânduri de altădată. Azi mă întreb dacă eseul meu despre Supraveghere nu poartă și pecetea lui? La Turda i-am văzut Gaițele, spectacol pentru care instalase gigantice oglinzi grație cărora bătrânele provinciale spionau orașul, iar la București, în taxi-ul în care ne urcasem, împreună cu Ovidiu Iuliu Moldovan, pentru a-l conduce, în plină criză, la spitalul neuropsihiatric, el nu înceta să-mi spună, strângându-mă de mână: „Vezi luminile roșii
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
350 de lei din care cumpăr doar mâncare și medicamente", a spus o pensionară. "Ce să luăm cu bani aștia. Dăm pe medicamente, mâncare, pe lumina, pe telefon. Am renunțat la multe că nu îți ajunge", a spus o altă bătrână.
Sute de pensionari din Capitală stau la coadă pentru o pâine gratis () [Corola-journal/Journalistic/26798_a_28123]
-
redactorul-șef al publicației, Grigore Cartianu, abordează cazul lui Concret, în editorialul de astăzi din Adevărul, Cartianu scrie poveste unui prieten, Țânțu, care acum, vreo 10 ani, s-a sinucis de rușine după ce îi furase o bucată de slănină unei bătrâne din sat. Culmea coincidentei, se pare că un alt prieten de-al lui Cartianu, de data asta Vulturica, s-a sinucis și el, tot după ce îi furase o bucată de șuncă unei bătrâne din sat, după cum scria jurnalistul într-un
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
îi furase o bucată de slănină unei bătrâne din sat. Culmea coincidentei, se pare că un alt prieten de-al lui Cartianu, de data asta Vulturica, s-a sinucis și el, tot după ce îi furase o bucată de șuncă unei bătrâne din sat, după cum scria jurnalistul într-un editorial publicat în 10 iunie 2005, în Evenimentul Zilei. Nu reiese din cele două editoriale dacă este vorba de aceeasi bătrână. Reiese însă că este vorba de două bucăți diferite de slănină. În
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
măi trăgea la coasă... Într-o iarnă - să tot fie vreo zece ani de-atunci - a fost chemat de o vecină să-i taie lemne de foc. Cum tocmai trecuse Crăciunul, bietul Țânțu a poftit la bunătățile atârnate în afumătoarea bătrânei. A înșfăcat o bucată de slănină, a dosit-o sub haină și a dus-o acasă. A doua zi, cand a constatat pagubă, bătrâna a început să-i strige la poarta: „Hoțule, te dau pe mana Poliției!". În loc să rezolve cumva
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
lemne de foc. Cum tocmai trecuse Crăciunul, bietul Țânțu a poftit la bunătățile atârnate în afumătoarea bătrânei. A înșfăcat o bucată de slănină, a dosit-o sub haină și a dus-o acasă. A doua zi, cand a constatat pagubă, bătrâna a început să-i strige la poarta: „Hoțule, te dau pe mana Poliției!". În loc să rezolve cumva problemă, căci la mijloc nu era vreo avere, Țânțu a găsit iute o funie, și-a trecut-o pe după gat, a agățat-o de
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
nu era vreo avere, Țânțu a găsit iute o funie, și-a trecut-o pe după gat, a agățat-o de un prun din curte și și-a dat drumul din pridvorul casei. Cand a auzit ce grozăvie s-a intamplat, bătrânei i-a părut rău că-l apostrofase. Nu credea că, pentru o bucată de slănină... Aș da toți porcii din lume pentru a-l readuce la viață pe bunul meu Țânțu, prietenul din copilărie. Din păcate, așa ceva nu se poate
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
o bucată de slănină... Aș da toți porcii din lume pentru a-l readuce la viață pe bunul meu Țânțu, prietenul din copilărie. Din păcate, așa ceva nu se poate...“ conchide, cu tristețe, ziaristul. „În timp ce dădea jos zăpadă de pe șatra unei bătrîne, Vulturica s-a prăbușit prin acoperișul putred, trezindu-se în afumătorie. După ce s-a dezmeticit, a luat o bucată de slănină, a ascuns-o sub pufoaica și a fugit cu ea acasă. Apoi a revenit la treabă, ca și cum nimic nu
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
dai șuncă, te bag în pușcărie! Cînd a auzit de miliție, tăietorul de lemne s-a speriat de moarte. I-ar fi dat babei slănina înapoi, dar n-o mai avea pentru că o mîncase. Cu greu a convins-o pe bătrînă să nu mai umple satul cu vorbe de ocara. Ca s-o potolească, a muncit trei zile în ograda ei fără bani, mîncare sau băutură. Și-a răscumpărat onoarea cu trei zile de truda neplătită. După o vreme însă, bătrînă
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
lemnele, că te bag în pușcărie! Ani de zile, Vulturica a făcut cum zicea babă. Îi era rușine de gură satului și frica de miliție. Cînd aceasta a devenit poliție, pentru el tot miliție a rămas. La fel și pentru bătrînă cu slănina: mă, hoțule, te dau pe mîna miliției!... Așa s-au scurs 15 ani. Între timp, Vulturica a îmbătrînit și el, iar bătrînă s-a cocîrjat de tot. Deși adusă de spate că o secera și cu mințile rătăcite
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
miliție. Cînd aceasta a devenit poliție, pentru el tot miliție a rămas. La fel și pentru bătrînă cu slănina: mă, hoțule, te dau pe mîna miliției!... Așa s-au scurs 15 ani. Între timp, Vulturica a îmbătrînit și el, iar bătrînă s-a cocîrjat de tot. Deși adusă de spate că o secera și cu mințile rătăcite, nu-l slăbea pe hoțul de slănină: mă, te bag în pușcărie! Să vină miliția!... Într-o dimineață de vară, babă s-a dus
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
matură. Chipul feciorelnic, se transforma în femeie bătrână. Din ce în ce mai bătrână. Umerii zvelți altădată se lăsau tot mai mult gârbovind-o. Iar când ajunse lângă el, Perigeu n-o mai recunoscu. Uimit se uită la locul statuii. Postamentul era gol. Deci bătrâna cu ochii înroșiți de nesomn de lângă el era frumoasa Geea. Păru-i albise. Șuvițele cânepii de neîngrijire i se lipeau de sânii fleșcăiți ce se vedeau sub vesmântul subțire. Un zâmbet amar îi aduna ridurile chipului ca o pungă. Te
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
putu scoate o vorbă. Cu ochii rătăciți se ridică împleticindu-se. Nu mai dori altceva decât să fugă. Zeii te pedepsesc pe nedrept, o știu. Dar nu poți să le faci ceva. Sunt zei, adăugă Geea cu glas gâjâit de bătrînă. Sunt zei... relua ca un ecou Perigeu fugând din calea ei către zidul cu care se izolase de lume. Cu brațele îmbărbătate de groază se cățăra până aproape de coamă. Zidul era destul de înalt și se șubrezise. Când apucă de coama
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
către zidul cu care se izolase de lume. Cu brațele îmbărbătate de groază se cățăra până aproape de coamă. Zidul era destul de înalt și se șubrezise. Când apucă de coama ușor măcinată de ploi căzu. Câteva pietre căzură sub el. Atunci bătrâna s-apropie înduioșată. Perigeu, adunându-și ulti mile-i puteri, zise: Tu nu ești Geea. Tu nu ești Geea. Pleacă. Ești Pitia. Fugi... Și se sfârși horcăind. Din trupu-i bătrân câteva șuvițe de sânge își făcură loc în colțul gurii
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
ești Geea. Tu nu ești Geea. Pleacă. Ești Pitia. Fugi... Și se sfârși horcăind. Din trupu-i bătrân câteva șuvițe de sânge își făcură loc în colțul gurii. Iar Geea, luându-i capul în poala vesmântului străveziu, urlă cu glas de bătrână. O zei, fiți blestemați. Geea, ruptă și roasă de voi vă blestemă. Fiți blestemați! Urletul ei răsuna sinistru în împrejmuirea de piatră. Stăpânul casei lui Perigeu ieși îngrozit în grădină. Apoi s-apropie însoțit de-o ceată de sclavi adunați
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
fiți blestemați. Geea, ruptă și roasă de voi vă blestemă. Fiți blestemați! Urletul ei răsuna sinistru în împrejmuirea de piatră. Stăpânul casei lui Perigeu ieși îngrozit în grădină. Apoi s-apropie însoțit de-o ceată de sclavi adunați la urletele bătrânei turbate. Urcându-se pe zid se-nfiorară. L-a omorât pe Perigeu stă pâne, adăugă unul din ei. Prindeți-o și-aduceți-o în coace. Și dărâmați zidul acesta. Și-atunci, în timp ce zidul se crăpa tot mai mult, Geea se scufundă în
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
mama sa, în vârstă de 89 de ani, este internată în stare gravă la spital, motiv pentru a-i încasa pensia. După ce a treia lună consecutiv poștărița i-a dat pensia, femeia i-a spus bărbatului că va verifica dacă bătrâna este internată la spital. Speriat că autoritățile ar putea afla că de trei luni își ține mama moartă în casă, bărbatul a încercat să-și pună capăt zilelor. Un vecin l-a găsit însă la timp, pentru a fi salvat
Timp de trei luni, şi-a ţinut mama moartă în casă pentru a-i încasa pensia () [Corola-journal/Journalistic/26299_a_27624]
-
trasate pe hartă după război, să caute cu disperare să obțină cetățenia română, să își facă pașaport pentru a putea veni și a sta oricât are nevoie în România. Povestea Mariei Priscup începe cu un amalgam de infomații pe care bătrâna pare că le-a învățat pe de rost. De fapt nu le-a învățat, ci le-a reținut pentru că atunci când vorbește despre asta, de fapt, își povestește viața sa din ultimii doi ani. “După ce obți cetățenia română de pe dosarul de
Născută româncă dar ajunsă ucraineancă din întâmplare, Maria Priscup, de 70 de ani, se luptă de 2 ani pentru a se putea întoarce acasă () [Corola-journal/Journalistic/25918_a_27243]
-
viața, femeia născută în România, dar care, după război s-a trezit că locuiește în Ucraina. Pare un hățiș de acte și un labirint de drumuri de efectuat. Aceasta este viața Mariei Priscup de 2 ani de zile încoace. O bătrână care își duce toate poverile specifice vârstei, dar care a comis greșeala ca după terminarea celui de-al doilea Război Mondial să locuiască “unde își înțarcă dracu’ copii”, adică, exact la granița dintre Ucraina și România, pe lângă Dorohoi. A umblat
Născută româncă dar ajunsă ucraineancă din întâmplare, Maria Priscup, de 70 de ani, se luptă de 2 ani pentru a se putea întoarce acasă () [Corola-journal/Journalistic/25918_a_27243]
-
mult șubrezită a femeii de 70 de ani. De doi ani de zile este ținută pe drumuri iar când în sfârșit credea că totul s-a terminat, iar certificatul îi venise în final, soarta i-a zâmbit din nou strâmb bătrânei de lângă Dorohoi. De această dată în certificat nu se regăsea numele tatălui, deși pe celelalte acte era trecut, o eroare de tipar probabil. Această eroare de tipar a costat-o pe Maria Priscup alte 7 luni în care a umblat
Născută româncă dar ajunsă ucraineancă din întâmplare, Maria Priscup, de 70 de ani, se luptă de 2 ani pentru a se putea întoarce acasă () [Corola-journal/Journalistic/25918_a_27243]