1,163 matches
-
din păcate, nu mai e la fel...“ Trei descoperiri care-i poartă numele Ștefan Procopiu s-a născut pe 19 ianuarie 1890, la Bârlad, în familia unui modest funcționar. A urmat școala primară, apoi Liceul „Roșca Codreanu“ din localitatea de baștină, absolvind apoi cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice din cadrul Universității ieșene „Al. I. Cuza“. În 1913 publică în Buletinul Științific al Academiei române de științe un articol în care, plecând de la Teoria Cuantelor dezvoltată la 1900 de Max Planck, calculează valoarea
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
mării deschise și al necunoscutului. Este numită de cei din jur „sirena” sau femeia mării. Soțul ei îi mărturisește că îl atrage și îl îngrozește ca și marea. Cu toate acestea nu se poate reîntoarce nici în lumea ei de baștină, unde, probabil, nu s-ar mai putea acomoda. Viața ei a inspirat o pictură care prezenta o sirenă murind în apa sălcie și în aerul închis al unui fiord de unde nu s-a mai putut întoarce în larg. Dar, spre deosebire de
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
degetului mic, așa, să consfințească Unirea prin ceastă ofrandă sângeroasă!]... Sigur că da!... Mitică-i foarte convins de spiritul vindecător al coclaurilor dobrogene, de spiritul filantropic și blând al turcilor și al tătarilor și al lipovenilor aciuați pe locurile de baștină ale regelui bălților, Vasile Ștefan, supranumit Terente!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Mitică se uită scurt la ceas... (“Atlantic” mecanic adus “de-afară”, ceas cu ale cărui cifre și limbi fosforescente a vrăjit-o și
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) by http://balabanesti.net/2014/03/15/un-om-si-un-magar-de-buna-voie-la-vie-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
întreg popor și aici mă refer la faptul că, vină o poartă mass-media care este centrată și preocupată să facă audiența, exacerbând la maximum imaginea țiganilor, astfel încât, în mod firesc țara voastră a ajuns să fie asimilată cu locul de baștină al țiganilor europeni.” Sinuosul drum al lebedei din Austria către grătarele faraoancelor și magraonilor a trecut invariabil prin presa română. Iată că aceasta goană după audiența, care implică scoaterea în prim-plan al nonvalorilor, al maneliștilor, au adus România la
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât eu cât și alți colegi de pescuit, la insistența cunoscuților sau turiștilor, mai luam în larg câte un însoțitor. Când sunt doi în barcă, este uneori mai plăcut de ieșit pe
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Furtuna_0.html [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
al lui Cutare, a fost îmbătat criță și legat cu capul pe șina roții de la căruța cu care veneau din iarmaroc...până acasă fiindu-i roasă toată cutia craniană, fiindu-i creierul împrăștiat pe tot lungul drumului dintre târg și baștină!...și cum Maria lui Cutare, de pe dealul celălalt, a fost omorâtă și zvârlită într-o prăpastie, aproape de Berești, să creadă jandarmeria că a căzut din neatenție și și-a rupt gâtul!...și cum, în seară de Anul Nou, Iancu al
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) by http://balabanesti.net/2013/12/29/situatie-de-urgenta-pe-maidanul-cu-trei-fantani-i-iv/ [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
trebui să tragă invățăminte nu numai musulmanii din Canada, dar și din țările europene. Și nu numaai ei, dar și toți acei care dintr-un motiv sau altul și-au ales ca loc de trai alte țări decât cele de baștină. Și rușii au la această temă o zicătoare înțeleaptă, care afirmă că n-ai ce căuta într-o mănăstire străină cu propriul statut. Drept că nultă lume nu prea ține cont de aceste reguli într-un fel elementare. Din această
O LECŢIE DE CONVIEŢUIRE PAŞNICĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1452969573.html [Corola-blog/BlogPost/378554_a_379883]
-
1 martie, chiar de ziua mea de naștere... Tancurile scoteau mașinele de pe drumurile troienite, precum o unică salvare. Eu am venit cu avionul de la Moscova și, cu mare greu abia a doua zi am ajuns la Mocra, satul meu de baștină, care se află pe malul stâng al Nistrului. Dumnezeu m-a ajutat însă, și-am stat meditând două zile și două nopți numai cu trupul neînsuflețit al mamei. Mie mi se părea că ea doarme și iată că...,speram eu
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
după trei zile, aproape de ajunul Crăciunului... -Eu sunt unchiul Haralampy (eu mi-am scuipat repede în sân), iar ea e mătușa voastră Parmenica, a făcut prezentările un ins care, aș fi jurat că nu trecuse vreodată prin județul nostru de baștină, sau că ar avea altceva în comun cu noi, în timp ce nevastă-sa avea un cap semănând binișor cu un craniu de Cro-Magnon alcoolic. Nu știu de ce alcoolic, dar așa mi s-a părut ... În momentele următoare, printre picioarele lor, și-
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Neamuri_de_decembrie_proza_de_dumitru_huruba.html [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
se împlinesc 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. 500 dintre jertfitorii acestui război, scăpați de moarte în iadul din stepa rusă, au privit pentru ultima oară un crâmpei văratec de Patrie, pe meleagul baștinei mele. Dedic memoriei lor modesta mea osârdie de aici. * Ecoul celui mai tragic război modern, ultima conflagrație mondială, încă nu și-a atenuat vibrațiile. La 22 iunie se împlinesc trei sferturi de veac de la intrarea României în cel de-al
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
războiului care purtau acum chipuri schimonosite, urmare a vulnerabilității lor în fața altor născociri distructive ale minții omului. Interesul investigatorului era contextualizat proiectului său de reeditare (într-o a treia ediție) a temei referitoare la jerfa ostașilor români dedicată eliberării Basarabiei, baștina sa dragă, în cel din urmă Război Mondial. Domnul Constantin Hâra, primarul, deloc străin de istoria meleagului pe care îl are în administrație, îndeplinea și oficiile de ghid. Cu o motivație exteriorizată prin mimica si pantomimica omului dedicat cauzei, profesorul
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
de război Gheorghe Gherasim Alexa, ostaș trecut prin focul bătăliilor de la Don și Stalingrad, decorat cu Virtutea Militară, socrul primarului Hâra, se afla departe de țară, pe alt front al războiului, când confrații săi de arme opuneau rezistență sovieticilor la baștina neamului său. Pe el, artilerist instruit într-o unitate militară din Roman, îl transferase comenduirea la Regimentul 6 Roșiori din Craiova. Regimentul lui a fost trimis pe Frontul de Est, insistă el, “sub comanda directă a ofițerilor germani. Comenzile le
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
căci generalul Korne se afla la 20 august 1944 lângă Târgu Frumos, la Scobâlțeni, conducând celebra bătălie de tancuri amintită mai sus. Asta ar însemna că sergentul Gheorghe Alexa nu a ajuns să lupte pe Frontul Moldovei, poate chiar în preajma baștinei sale, de unde, scutit de glonțul rusesc, ar fi urmat soarta multora dintre frații săi de arme: fie aflându-se printre cei peste 100 000 de prizonieri, nedumerit că deși se afla sub condițiile armistițiului era tratat ca ostatic, fie - la fel de
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
nou, răvașul otrăvit al rusului. De data aceasta, fără scăpare, căci un obuz îl strivi sub dărâmăturile propriei case. Periplul heleștean al basarabeanului Vasile Șoimaru (și a însoțitorilor săi), aflat pe urmele ostașilor porniți la război spre a elibera ținutul baștinei sale, s-a încheiat în incinta Primăriei, la Monumentul-memorial dedicat, inițial, Războiului de Independență. Acum, Memorialul de la Heleșteni mai marchează două războaie ale Neamului. Ultimele două își lăsaseră ele însele amprenta pe acest edificiu simbolic. Păstrate spre aducere aminte, urmele
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
posibilă întoarcere, n-o putuse uita. Iar la câteva luni după revoluție, prin vara lui ΄90, când venise într-o scurtă vizită, împins de curiozitatea de a vedea cum stăteau lucrurile, după toate cele întâmplate, și pe meleagurile lui de baștină, Berni îl întâmpinase posomorât, cu aceeași căutătură bănuitoare. Se arăta încercat de teamă din pricina nesiguranței vremurilor noi, deși fiului său, lui Sigi, nu părea să-i meargă câtuși de puțin rău. Se căsătorise, aștepta un copil, iar la fabrică ajunsese
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și trăiește suprem românismul. În urma smulgerii baștinii sale, cu tot cu el și cu ai lui, din glia Neamului, "organul" respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau măcar să și-o slăbească. Dar nu s-a întâmplat așa, ca, din păcate, în
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
de anii când eram eu însumi, la vârsta lor, un pescar împătimit, adăstând cu orele pe malurile Timișului. Ale cărui Timiș, dacă nu te superi? se arătase brusc interesat de acest amănunt Cucaras. Păi, ale aceluia din localitatea mea de baștină, din inima Banatului, îi explicasem, cam mirat de insistența lui. Aha! bătuse încântat din palme interlocutorul meu, aș fi băgat mâna în foc că de acolo te tragi. Aerul dumitale de superioritate, mă ierți, chiar de oarecare dispreț față de ceilalți
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
asta amintindu-ne de sectanții Amish din SUA. Religia și îndemnul biblic creștin „creșteți și înmulțiți-vă” este centrul vieții social-politice pe S'uthlam. Și această planetă a fost colonizată de o sectă - Biserica Evoluției Vieții - prigonită pe planeta de baștină, Tara. Deși tehnocrații care guvernează S'uthlam au găsit până acum soluții de hrănire a unei planete suprapopulate, ei nu pot diminua religia - un fel de regină-matcă obligatoriu de hrănit și apărat. Deoarece S'uthlam riscă să nu mai aibă
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_a_fi_sau_a_nu_fi_doru_sicoe_1362692368.html [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
străine, acum la vârste în jurul a 30 de ani -, ca mulți alți copii de emigranți, nu stăpânesc bine partea sofisticată și rafinată a limbii paterne/materne. Vocabularul unui emigrant, chiar și acela care folosește zi de zi limba lui de baștină în familie, se reduce la aproximativ 3000 de cuvinte. Comparați acest număr cu cele peste 100.000 de cuvinte din vocabularul limbii române! Este imposibil pentru cineva care nu a fost crescut și educat în mediul românesc, să poate gusta
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_taina_scrisu_daniel_ionita_1374489111.html [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit la noi. Poftiți, luați loc la masa de sub salcâm. - Lasă Floareo
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
mai mare număr de cicluri de emisiuni specializate pe domeniul social - 32 - se regăsește în grila de emisie a postului public de televiziune Moldova 1. Diapazonul acestora este foarte variat și include: - emisiuni de dezbateri ale problemelor sociale: Dialog social, Baștina, Buna seara, Natura în obiectiv; - emisiuni pentru minoritățile naționale din Republica Moldova: Russkii mir, Sub același cer, Svitanok, Unda Bugeacului, Petalo Romano, Gagauz ogea; - emisiuni de divertisment social: Chișinăul de ieri și de azi, Carta drepturilor, Casa mea, Stil nou, Știință
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1444783155.html [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
Paul Gauguin”. Distanța până la Le Havre este de vreo trei sute de km ( circa 4-5 ore de mers cu mașina ), formalitățile de îmbarcare și de cazare fiind asigurate online. Mi-l recomandă pe David pentru transportul cu mașina, care este de baștină din Le Havre. Nu-mi trebuie decât pașaportul și permisul de conducere, n-am nevoie de bagaje, provizii, etc., administrația vasului asigurând totul. Îi comunic lui David situația și-i cer sfatul. - Pentru mine nu-i nicio problemă, îmi răspunde
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1493083430.html [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]
-
înfloresc încă o dată, verzi,... XVIII. ARTISTA EMERITA A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINAȘTII DE ACTORI, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Am fost și rămân a fi cu gândul la baștina, de unde sunt, de la nordul republicii, mai sus de Bălti, pământ de unde vine și actrița renumită, despre care voi scrie, din mare respect și dragoste. Ziua, în care întâlneam un actor, o considerăm zi, ce m-a înălțat, o zi divină
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
fericire și de adânci emoții.Talentul și dăruirea actorilor emană peste popor, dar și în lume, razele neprihănite ale virtuții omenești, sfințenie și reverberația iubirii neconceput de imense. Citește mai mult Am fost și rămân a fi cu gândul la baștina, de unde sunt, de la nordul republicii, mai sus de Bălti, pământ de unde vine și actrița renumită, despre care voi scrie, din mare respect și dragoste.Ziua, în care întâlneam un actor, o considerăm zi, ce m-a înălțat, o zi divină
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
de apele bătrâne, În amintiri de lut, pășim pe cai străine. Iar anotimpurile toate ne întreabă, Cum poate fi un om-un fir de iarbă, De nu are norocul, dalb și plămădit, Să-și crească pâinea, să fie împlinit?.. Și baștina devine un simplu drum, De unde am plecat, cu suflet bun, De- aice darul vieții atunce l-am primit- Nu e alt dar mai mare, pe pământ. Cine de grâi, istorie și baștina ... Citește mai mult Și mi- am ales fuiorul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]