1,143 matches
-
altă zi, surpriză: fermecatoarea Actriță fără vârstă, însoțită de aceiași Oameni Frumoși, adăugându-li-se și scriitorul Nicolae Rusu, un Român basarabean din aceeași stirpe cu cei pe care îi acompania, poposi la Miroslovești. Intelectualii basarabeni erau în trecere prin preajma baștinei noastre și nu ne-au ignorat, ci ne-au onorat cu distinsa lor prezență, dar mai ales cu grația zeiței Thalia.... Era ca o conjunctură instrumentată de Cineva Care, acolo Sus, ne iubește. Într-un cadru particular, în ambientul familiei
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
ce-și croiesc destinele pe meleagurile fostului Imperiu al originii noastre! (daca nu cumva sunt de făcut aici, de către istorici, câteva corecturi). Un exod al băștinașilor nostri, în “contrapartidă”, peste timp, căci cu două milenii în urmă, cei smulși de la baștina lor de către împărații Romei, ca să se întâmple nașterea Poporului nostru (cum am învățat la școală), vor fi trăit și ei aceeași dramă. Poate că pribegii noștri de azi, de la Roma, ale căror suflete înstrăinate au îndurerat inima autoarei, au de
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
deluroasa și împădurita a Moldovei. Tata avea o minunată motocicletă roșie cu ataș în care încăpea toată familia: mama în spatele lui, iar noi în atașul dotat cu două bănci mici asemenea nouă. Mașinile sau motocicletele arar ajungeau în satul de baștină al mamei. Văgăuna aceea era un loc uitat de lume, cu drumuri înfundate pe vreme ploioasa și colbuite, în verile secetoase. Acesta era motivul pentru care venirea noastră se transformă într-un eveniment pentru copii din sat, dar mai ales
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
câștiga el!... Și de asta nu puteam pleca la europene, la mondiale... Jocul era încheiat!... La Balcaniadă am luat locul doi. • Și ați ales Suceava... Da, am venit la Suceava, moldovean fiind, cu gândul ca să ridic spre glorie locul de baștină, dar n-a fost alegearea cea mai bună. Antrenorul nu era serios, n-aveam condiții ca să-mi pot face antrenamentele cum trebuie... Am fost primit și privit cu suspiciune încă de la început. • Ați deranjat!... Se pare că da. Aici, în
VIAŢĂ CA-NTR-UN RING DE BOX: GHEORGHE BUTNARU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363369_a_364698]
-
vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit la noi. Poftiți, luați loc la masa de sub salcâm. - Lasă Floareo
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit la noi. Poftiți, luați loc la masa de sub salcâm. - Lasă Floareo
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
toate iernile restului vieții mele. Și mă întorc la reflecția mea cu privire la bunăvoința pe care poetul Ionel Căpiță a arătat-o învățătorului de la Miroslovești, zicându-mi, în sine, că poate va fi contat mai mult pentru poetul de la Chișinău semnificațiile baștinei mele, matca vechii Moldove (unde, după legendă, descălecătorul Dragoș a răpus bourul cel devenit simbol heraldic pe steagul Neamului), sau arealul Hanului Ancuței, eternizat de istorisirile lui Sadoveanu, ori Verșenii Profirei Sadoveanu, un alt univers literar al copilăriei, spațiu însuflețit
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
vieții. Și, firește, cu ramura înrudită folcloristicii, lingvistica. În anul 1927, Ion Muțiu a fost gratulat cu titlul de laureat al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru culegerea sa de folclor, care cuprindea 37 de melodii din alte comune din județul de baștină Sibiu, 4 melodii din Făgăraș. A adunat de-a lungul vieții peste 1200 de doine și cântece bătrânești, culese de prin aproape toate provinciile românești pe unde l-au purtat pașii datoriei de ostaș. Intreg acest material documentar a fost
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
străine, acum la vârste în jurul a 30 de ani -, ca mulți alți copii de emigranți, nu stăpânesc bine partea sofisticată și rafinată a limbii paterne/materne. Vocabularul unui emigrant, chiar și acela care folosește zi de zi limba lui de baștină în familie, se reduce la aproximativ 3000 de cuvinte. Comparați acest număr cu cele peste 100.000 de cuvinte din vocabularul limbii române! Este imposibil pentru cineva care nu a fost crescut și educat în mediul românesc, să poate gusta
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
și obiceiurile moștenite din strămoși. Recensământul din Iudeea trebuia să se facă ținând seama de vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât eu cât și alți colegi de pescuit, la insistența cunoscuților sau turiștilor, mai luam în larg câte un însoțitor. Când sunt doi în barcă, este uneori mai plăcut de ieșit pe
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
Va salută nepoțica Cazacu Daria Petru pe linie maternă a unchiului Butnaru Gheorghe Constantin, născut în anul 1916 în satul Boghiceni, r-nul Hâncești, Basarabia. După ce a luptat în Amata Regală și retrăgându-se de la Cotul Donului s-a aciuat la baștina. Dar în septembrie 1944 a fost mobilizat în Armată Sovietică, lăsând acasă soția Butnaru Parascovia și doi copiii: Petru și Maria... Ultima știre despre el a fost primită în 1945 că dispărut fără urmă. Mai tarziu, la insistența feciorului Petru
ECOUL RĂZBOIULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367467_a_368796]
-
se fac, am hotărât să intervin, că ar fi foarte interesant să afle măcar copiii lui adevărul... Poate, că undeva în Germania sunt copii de ai lui și ar fi bucuroși să afle despre copilăria, viața și familia tatălui... la baștina. Cu multă stima și speranța Daria Cazacu (Deliu) s.Vadul-leca, r-nul Telenești Referință Bibliografica: Ecoul războiului / Iacob Cazacu Istrati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate
ECOUL RĂZBOIULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367467_a_368796]
-
se împlinesc 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. 500 dintre jertfitorii acestui război, scăpați de moarte în iadul din stepa rusă, au privit pentru ultima oară un crâmpei văratec de Patrie, pe meleagul baștinei mele. Dedic memoriei lor modesta mea osârdie de aici. * Ecoul celui mai tragic război modern, ultima conflagrație mondială, încă nu și-a atenuat vibrațiile. La 22 iunie se împlinesc trei sferturi de veac de la intrarea României în cel de-al
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
războiului care purtau acum chipuri schimonosite, urmare a vulnerabilității lor în fața altor născociri distructive ale minții omului. Interesul investigatorului era contextualizat proiectului său de reeditare (într-o a treia ediție) a temei referitoare la jerfa ostașilor români dedicată eliberării Basarabiei, baștina sa dragă, în cel din urmă Război Mondial. Domnul Constantin Hâra, primarul, deloc străin de istoria meleagului pe care îl are în administrație, îndeplinea și oficiile de ghid. Cu o motivație exteriorizată prin mimica si pantomimica omului dedicat cauzei, profesorul
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
de război Gheorghe Gherasim Alexa, ostaș trecut prin focul bătăliilor de la Don și Stalingrad, decorat cu Virtutea Militară, socrul primarului Hâra, se afla departe de țară, pe alt front al războiului, când confrații săi de arme opuneau rezistență sovieticilor la baștina neamului său. Pe el, artilerist instruit într-o unitate militară din Roman, îl transferase comenduirea la Regimentul 6 Roșiori din Craiova. Regimentul lui a fost trimis pe Frontul de Est, insistă el, “sub comanda directă a ofițerilor germani. Comenzile le
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
căci generalul Korne se afla la 20 august 1944 lângă Târgu Frumos, la Scobâlțeni, conducând celebra bătălie de tancuri amintită mai sus. Asta ar însemna că sergentul Gheorghe Alexa nu a ajuns să lupte pe Frontul Moldovei, poate chiar în preajma baștinei sale, de unde, scutit de glonțul rusesc, ar fi urmat soarta multora dintre frații săi de arme: fie aflându-se printre cei peste 100 000 de prizonieri, nedumerit că deși se afla sub condițiile armistițiului era tratat ca ostatic, fie - la fel de
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
nou, răvașul otrăvit al rusului. De data aceasta, fără scăpare, căci un obuz îl strivi sub dărâmăturile propriei case. Periplul heleștean al basarabeanului Vasile Șoimaru (și a însoțitorilor săi), aflat pe urmele ostașilor porniți la război spre a elibera ținutul baștinei sale, s-a încheiat în incinta Primăriei, la Monumentul-memorial dedicat, inițial, Războiului de Independență. Acum, Memorialul de la Heleșteni mai marchează două războaie ale Neamului. Ultimele două își lăsaseră ele însele amprenta pe acest edificiu simbolic. Păstrate spre aducere aminte, urmele
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
de anii când eram eu însumi, la vârsta lor, un pescar împătimit, adăstând cu orele pe malurile Timișului. Ale cărui Timiș, dacă nu te superi? se arătase brusc interesat de acest amănunt Cucaras. Păi, ale aceluia din localitatea mea de baștină, din inima Banatului, îi explicasem, cam mirat de insistența lui. Aha! bătuse încântat din palme interlocutorul meu, aș fi băgat mâna în foc că de acolo te tragi. Aerul dumitale de superioritate, mă ierți, chiar de oarecare dispreț față de ceilalți
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
excavații făcute de niște netrebnici de arheologi cu ajutorul prafului de pușcă. În fine, îi gâtuise el, dar uite că acum suferea îngrozitor mai ales când scădea presiunea atmosferică. Spre norocul lui asta se întâmpla mai rar prin locurile sale de baștină. Toți îl ascultară cu luare aminte. Se dovedi că, timpul nu afectase strălucita sa inteligență. Planul prezentat era simplu și clar. Atât de simplu încât Nosferatu, mai tâmpițel el de felul lui, adormi cu gura căscată, ceea ce nu era o
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
se mai poartă!”), depășiți ce să mai spun, de ce adică tot ce este frumos să înceapă cu ei și să se termine tot cu ei !? Păi, ăștialalți ce au? Barbu, musceleanul și fala noastră în materie de genii (rucărean de baștină, cum cu acribie documentară susține venerabilul profesor Gh. Pârnuță) în a cărui operă întâlnești și lirism și simetrie riguroasă, împletind matematica cu viziunea filozofică în poetica sa, apoi Minulescu, Ionel și Păstorel Teodoreanu, Lucian Blaga, V.Voiculescu, greu de înțeles
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
mării deschise și al necunoscutului. Este numită de cei din jur „sirena” sau femeia mării. Soțul ei îi mărturisește că îl atrage și îl îngrozește ca și marea. Cu toate acestea nu se poate reîntoarce nici în lumea ei de baștină, unde, probabil, nu s-ar mai putea acomoda. Viața ei a inspirat o pictură care prezenta o sirenă murind în apa sălcie și în aerul închis al unui fiord de unde nu s-a mai putut întoarce în larg. Dar, spre deosebire de
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
și Ion Tică, Elena și Ion (Țică) Botorog, Ionel și Neta Istrate, Geta și Ion Stelea, Mariana și Tiberiu Lambescu, Maria (Rica) și Nicolae Rucsanda, Ion (Ninel) și Elena Bucur, Petrinia și Ion Mădulărea, etc. Cei mai mulți dintre ei rucăreni de baștină, alții împământeniți prin căsătorie sau îndrăgostiți de frumusțea peisajului, de acțiunea benefică pentru sănătate a aerului și climei, de ospitalitatea, bunătatea și solidaritatea oamenilor, alții din considerente pur personale. Nici unii dintre ei nu și-au dat proprii copii să frecventeze
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
al lui Lucifer, iar o firmă de bere îi propuse ca numele său, puțin metamorfozat, să devină o marcă de bere. O bere nouă, neagră, ce s-ar fi numit MaraFei nemurind astfel numele său, dar și al orașului de baștină. În fine, nu au lipsit mesajele de susținere pentru acordarea unor ordine naționale, sau înființarea de cluburi ale celor loviți de meteoriți. În context milioane de tineri din toată lumea, foarte asemănători lui Donică zăceau tot timpul prin parcuri sperând să
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
ți-am purtat-o aș dori ca vocea Mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniștea mormântului. Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără și neștiutoare, însă foarte mândră de țara Mea de baștină, și sunt și astăzi mândră de a fi fost născută Engleză; dar când am îmbrățișat o nouă naționalitate m'am străduit să devin o bună Româncă. La început n'a fost ușor. Eram străină într'o țară străină, singură între
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]