1,576 matches
-
nesatisfăcătoare, pentru ca lucrările să fie întrerupte. În acest caz, tribunalul local numea o comisie de arbitri, ce urma să evalueze și să fixeze prețul corect. Punctele terestre de acces în oraș, faimoasele rohătci (bariere), erau amplasate pe drumurile ce legau Bacăul de celelalte centre urbane importante ale Moldovei. Până la instaurarea regimului comunist în România, Bacăul a avut șase astfel de bariere: bariera Călugăra, bariera Bacău-Focșani, bariera podul de fier (sau bariera Bacău-Romană, bariera Bacău-Piatra și bariera Mărgineni. Cea de-a șasea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Gherăești (1932), numărul pasagerilor ce doreau să ajungă în parcul municipal a scăzut, locuitorii optând pentru varianta deplasării cu trenul, dar și pentru metoda ieftină a banilor oferiți controlorului de tren. Grație reprezentanților din elita sa economică, politică și administrativă, Bacăul perioadei interbelice a beneficiat de prezența a numeroase mărci de automobile de renume, la acest capitol orașul putând rivaliza chiar și cu Bucureștiul. În anul 1936, între cele 125 de automobile înregistrate la Poliția municipiului Bacău, în oraș puteau fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la toate cofetăriile camerele destinate pentru laborator lasă foarte mult de dorit în ceea ce privește curățenia; se încalcă articolul 143 din Regulamentul sanitar asupra fabricațiunii alimentelor și băuturilor ce interzice întrebuințarea vaselor de aramă nespoite”. Marea majoritate a unităților ce deserveau populația Bacăului cu produse alimentare încălcau și cele mai elementare norme igienico-sanitare. Astfel, camera de bucătărie de la hotelul „Central” era neîngrijită și deservea, constant, și nevoia de somn a bucătarului, gheretele pentru debitul de carne și pește de la hala de victualii erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
redus de locuitori. În general igiena corporală se efectua acasă, iar în perioada mai-august a fiecărui an, râul Bistrița monopoliza întreaga piață. Eforturile de modernizare și igienizare a orașului au fost o prioritate pentru toate administrațiile ce au condus destinele Bacăului interbelic. Spre exemplu, încă de la începutul anilor ’20, administrația I. Grigoriu a luat inițiativa modernizării Pieței Mici, situată la intersecția străzilor Buna-Vestire, Mare, Căsăpiilor, Alecsandri și Lecca. Având în vedere rapoartele alarmante redactate de medicul comunal și inginerul orașului, decizia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ceea ce definește, însă, cel mai bine starea de insalubritate cronică a Bacăului din perioada interbelică provine, la fel ca în cazul majorității orașelor din România, din lipsa vespasienelor (W.C.-uri) publice. Așa cum rezultă din documentele ce surprind aceste aspecte insolite, Bacăul anilor ’30 avea, chiar în zona centrală a orașului, un singur loc public în care trecătorii puteau să scape de presiunea nevoilor fiziologice - este vorba de W.C.-ul din grădina publică, ce a fost dotat cu o cabină pentru femei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noilor cartiere de locuințe - cartierul C.F.R. și cartierul Oituz. Dintre acestea, așa cum am arătat, doar cartierul C.F.R. avea să devină realitate. Astfel, ca urmare a parcelărilor geometrice efectuate aici, cartierul C.F.R. a fost până la sfârșitul perioadei interbelice, singura zonă a Bacăului ce a purtat însemnele unei minime regularizări inginerești - textură stradală de tip rectangular, ce introduce o delimitare între artera majoră a cartierului - Bulevardul I. C. Brătianu - și străzile secundare de circulație, un spațiu comercial central, o zonă de agrement sub forma
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
forma unui mic parc. În ciuda tuturor aparențelor, până la sfârșitul perioadei interbelice Bacăul a fost un orășel mărunt de provincie, fără atribute urbane bine conturate, care să-l înscrie între marile orașe moderne ale 199 țării. Conform aprecierilor lui Grigore Ilisei, Bacăul interbelic „lăsa impresia unui spațiu al golului, unde nevrozele înfloresc, un târg al cazărmilor, al prăvăliilor evreiești din casele-vagon, ce tiveau ulițele, al caldarâmelor glodoase”. III. Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
între cele dou) războaie mondiale, datorită unităților de producție antebelice cât și a întreprinderilor noucreate, Bacăul a devenit unul dintre cele mai importante centre industriale din regiunea Moldovei. Numărul mare al unităților industriale din oraș, susține cu tărie descrierea făcută Bacăului interbelic de către Grigore Grigorovici: „(...) un oraș de pe malurile Bistriței, pline de coșuri fumegânde”. Gama de activitate din acest sector economic este surprinzător de diversificată, chiar dacă, pe alocuri, producția unor unități nu impresionează: de la industria grea, metalurgică, până la industria alimentară, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
treimi bărbați” (1939) - numai fabrica de hârtie Letea avea în anul 1935 un număr de 1.079 angajați. La nivelul păturii muncitorești necalificate, marea majoritate a persoanelor angajate era formată cu precădere din locuitorii satelor aflate în imediata vecinătate a Bacăului - Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra, Letea Nou), Mărgineni, Fântânele, Hemeiuși, Săucești, Șerbănești ș.a. Pe de altă parte, personalul cu înaltă calificare - ingineri, maiștri, turbiniști, șefi de ateliere sau de secție etc. - era compus în special din angajați străini (austrieci, elvețieni, germani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
conduse de S. Filderman, David și Haim Abramovici, precum și la fabrica lui Moise Brüll. Din procesul-verbal de constatare, redăm câteva din aceste nereguli, elocvente pentru a ne edifica asupra condițiilor de muncă ale salariaților din aceste unități de elită ale Bacăului: „(...) reziduurile solide ale fabricațiunii pieilor nu se depărtează zilnic din curtea tăbăcăriilor; curțile fabricilor nu sunt pavate; pardoseala localurilor nu este cimentată; gropile pentru argăsirea pieilor nu sunt acoperite cu capac; malurile râului din dreptul fabricilor nu sunt ținute curate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a acestuia se ridica la cifra de 625.377.152 lei (din care 441.679.967 lei reprezenta capitalul social cumulat al tuturor unităților industriale din Bacău). Evident, împrumutul nu a fost contractat niciodată. Preocupat, la fel ca toți primarii Bacăului interbelic, de construirea mult visatului abator sistematic, Vasile Pavli (1928-1929) a reușit, în acest sens, să obțină din partea consiliului de administrație al C.E.C. aprobările necesare pentru un împrumut în valoare de 10 milioane lei. Semnată pe 20 martie 1929, convenția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău”. Într-adevăr. În pofida existenței unor elemente favorizante - un realtiv interes din partea publicului, o susținută activitate pe tărâmul managementului teatral (clucerul Alecu Vilner, Vasile Alecsandri, Mihai Climescu, Costache Radu), o bogată și apreciată dramaturgie (Vasile Alecsandri, Ion Luca, Costache Radu) -, Bacăul perioadei burghezo-moșierești nu a putut genera și susține o astfel de instituție culturală. În cele din urmă, acest deziderat avea să prindă contur la 1 august 1948, prin transferarea Teatrului Poporului din Iași, împreună cu o parte a personalului său artistic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20 a avut trei astfel de așezăminte - cinematografele „Clasic”, „Lux” și „Victoria”. Prezența lor ne sugerează nevoia de destindere a locuitorilor, inerentă după patru ani și jumătate de război. De altfel, și în acest domeniu, comediile au fost la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Purim - „simbol al veseliei și al abundenței”. O „cronică” a primei zile de Purim din anul 1935, ne oferă detalii prețioase cu privire la modul în care se desfășurau aceste baluri, dar și indicii asupra intensității cu care știau să petreacă locuitorii Bacăului de altădată (la aceste baluri erau invitați și locuitori care aparțineau altor religii decât cea mozaică): „Grație unui pașaport clandestin eliberat de șubreda instituție a tradiției, (...) Purimul a fost sărbătorit la centru, la periferie și la balurile cu sclipiri argintii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Racoviță, „Grădina Publică a fost realizată de răposatul Dimitrie Cracti, pe când era prefect al județului Bacău” (1864) . Reprezentanții administrației locale au ales un amplasament ultracentral, „în capătul Șoselei Naționale Bacău-Focșani, pe locul din fața Bisericii Sfântul Nicolae”. Pentru parametri citadini ai Bacăului de altădată, alegerea s-a dovedit a fi mai mult decât inspirată, locul fiind cel mai bun „colector” al traficului pietonal de pe arterele rutiere cele mai importante ale orașului - intersecția străzilor Regina Maria, Regele Ferdinand cu Bulevardul Carol I. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aflate pe strada Mare - frații Herman și Rachmil Steinbock, Moise Valdman, Odisei Constantinescu -, cele de pe strada Gării - Issac Leon, Mayer Leibovici, Kuller Marcu -, cele de pe strada Lecca - C. Nathan, Haim Ceaușu, Iosef Aroneanu ș.a. Într-un oraș „prăfuit”, așa cum era Bacăul interbelic, prezența lustragiilor de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal. Locurile cele mai vânate de aceștia erau zonele cu trafic pietonal intens - în zona gării, în apropierea Grădinii Publice sau a primăriei, precum și la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
arhivistice amintesc de Neculai Leonte, care, într-o cerere adresată primăriei, solicita în vara anului 1927 „reducerea cu jumătate a taxei la care este impus, pe motiv că, având lipsă piciorul drept, nu câștigă la fel ca ceilalți lustragii ai Bacăului”. O privire sumară aruncată peste listele de consumație ale restaurantelor trădează o anumită lipsă de rafinament, cantonând, fatalmente, opțiunile culinare ale clienților într-un registru obișnuit, aproape tradițional. În contrabalanță, singurul element pozitiv este dat de diversitatea unor meniuri, așa cum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și din legea privind circulația metalelor prețioase, Secția I de pe lângă Tribunalul Bacău a hotărât, în ședința din 21 decembrie 1938, condamnarea fraților Isvoranu „la câte 4 ani închisoare corecțională și la câte dou) milioane lei amendă de fiecare inculpat”. Dramele Bacăului interbelic au fost presărate și cu nefericite cazuri de crimă - ce-i drept, puține la număr. Așa cum rezultă din articolele de presă, în general, acestea au avut drept principală motivație ... iubirea. Aflăm, de pildă, despre tragicul eveniment din 13 ianuarie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proiectarea noilor cartiere de locuințe - cartierul C.F.R. și cartierul Oituz. Dintre acestea, așa cum am arătat, doar cartierul C.F.R. a devenit realitate. Astfel, ca urmare a parcelărilor geometrice efectuate aici, cartierul C.F.R. a fost până la sfârșitul perioadei interbelice, singura zonă a Bacăului ce a purtat însemnele unei minime regularizări inginerești - textură stradală de tip rectangular, ce introduce o delimitare între artera majoră a cartierului și străzile secundare de circulație, un spațiu comercial central, o zonă de agrement sub forma unui mic parc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăul de altădată se poate observa și la nivelul activităților culturale. Cu trei ani înainte de trecerea sa în neființă (1939), după o viață de muncă depusă în slujba comunității locale, profesorul Grigore Tabacaru făcea următorul bilanț al activității sale - articolul „Bacăul cultural”, ultimul apărut în presa locală: „Ani de-a rândul am ținut conferințe, am scos reviste, am scris broșuri, cărți, articole. Din puțina mea știință am rupt și am dat celor mulți. Am rostit sute de conferințe pe scena Ateneului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scormonind cu speranța să găsească ceva de care să se bucure, iar deasupra lor stoluri de rîndunici zburînd în cercuri. LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Secolul XX ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 BUCUREȘTI Librăria NOI, BD. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr.
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Dumitru Tiutiuca, 400 pag. Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc, 596 pag. LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Academica ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria Noi, BD. N. Bălcescu nr. 18
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
395.000 lei • Strategiile resurselor umane, Bernard Gazier, 132 pag., 128.000 lei LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Universitaria ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, BD. N. Bălcescu nr. 18
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mediul urban românesc, Cornelia Rada Monica Tarcea LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749 BACĂU Librăria Alexandria, str. Nicolae Bălcescu nr. 12, tel. 0234.545721 BRAȘOV Librăria Ralu, str. Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comunicare, Dominique Maingueneau Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Academica ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu nr. 18
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]