375 matches
-
nu e deloc lesne să faci dintr-un ceva, oricât ar fi el de mic, un altceva și mai mic, aflat deja într-o spectaculoasă evoluție spre nimic, după cum rezultă - cu scuzele de rigoare (d.h.) - dintr-o analiză haralampyană post bahică... În acest context optimist, emisiunea-capac-cireașă-pe-tort, ,Mari români - top 100" de sâmbătă seara (8 iulie, ora 20 și ceva, fiindcă programele tv, tipărite, nu contează prea mult pentru nici un post de televiziune care se respectă. Doar pe sine!), a fost un
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
în cancelariile neîncălzite ei făceau act de inutilă, dar obligatorie, prezență, cîteva ore pe zi, măcar, o altă formă a tributului impus de existența în regim de universuri paralele. Respectate erau și ritualurile sărbătorești, reduse însă la materialitatea lor grea, bahică și alimentară. Festivul se convertea într-un dezlănțuit festin nocturn la scară națională, răspuns brutal și nevrotic dat obsesiei procurării hranei, una dintre marile obsesii colective ale acelui timp. Era o trecere din coșmarul frustrărilor în coșmarul revanșelor, nu o
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
Nu e de mirare, așadar, că alcoolicii trăiesc într-o lume a lor ce ignoră Lumea, că libațiile reprezintă un ritual cosmic (Poemul alcoolicilor). Totul e să menții această relație fragilă între cele două sfere, să te transpui în transa bahică în așa fel încît să nu pierzi din vedere realul (care e astfel esențializat, adus la ascuțișurile sale dramatice), dar nici să omiți priveliștea transmundană ce ți se oferă, darul inestimabil al licorii zeiești. A consuma alcool, spunea Baudelaire, înseamnă
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
intens romantic al voluptăților (Întoarcerea fiului risipitor). Astfel se reface relația cu universul poeziei. Nu o dată bardul montează acest sentimentalism rusesc, această suferință eretică a paharului, care, în pofida opiniei publice moralizatoare, poartă într- însa o lumină cerească. În vîrtejul demoniei bahice se află un nucleu purificator. Un barman vorbește în felul următor: „Domnule, am fi onorați să plîngeți la noi, / am fi onorați să fumați! Și ca să plîngem împreună, / în cinstea dumneavoastră îmi trag două palme! / În cinstea dumneavoastră îmi mai
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
zile mari. Rudele defilează cu oale enorme, cu cratițe, cu sticle de băutură. Vin la priveghi, nu-i așa? Ce urmează pe scenă este halucinant. Trebuie neapărat văzut. Un prolog decupat dintr-un film de Fellini. Abia după acest episod bahic uriaș, fără cuvinte, cu un delir al situaților, intră, tot din sală, dirijoarea. Se oprește, salută și coboară în fosă, la orchestră. "Gianni Schicchi" a început! Acest comentariu filmic de la început, non-verbal, pare inepuizabil ca umor. Iar figura lui Biro
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
pe scenă. Nu doar a Florenței de demult, a umbrei lui Dante, ci aceea din fiecare familie, de oriunde și de oricînd, cu tensiuni, cu neînțelegeri, cu umbre și cu lumini care devin acute la nunți, la înmormîntări, unde voluptatea bahică și goana după averi ne iau mințile. La propriu...
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
e pe cale de a fi și el pierdut. Proprietarul cel tânăr, cu ochii injectați de puterea unei funcții cu răspundere, abia așteaptă să-i poată da afară pe acești burjui cărora le și strigă în față, în momentele de avânt bahic: "legionarilor!". E oare tematica altora preluată aici? Este o amprentă personală în cel mai concret sens al termenului: e teama, groaza de excluderea definitivă, cu eliminarea din câmpul muncii ori din Facultate și marginalizarea socială fără drept de apel. Într-
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
civilizate politic. Democratizarea Ungariei a început cu 10 ani înaintea căderii comunismului, nu cu 10 ani după, ca la noi. Între doi proști, cum au fost Iliescu și Vadim Tudor, au existat proști și mai mari, care, de dragul unei democrații bahice, l-au votat pe Iliescu, neștiind că absența e tot un fel de vot. Eu am preferat să stau pe margine și să râd. Acum, când se poate pune problema alegerii între proști și mai mari, Gigi Becali și Adrian
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
vorbă, Vighi nu caută, precum alții, etichete înalte, moralizatoare. În Istoria din cutia de pantofi, faptul mărunt, splendoarea destinului anonim ori spectaculosul marginalului dau, întotdeauna, savoarea textelor. „Ce e astăzi și nu a fost ieri”, se întreabă Povestașul rememorând scene bahice din tinerețea trecută. Cârciuma, zidurile orașului, curțile interioare, toate sunt locuri poetice din biografia unei ființe teleportate între istorii incitante și realități caleidoscopice, din care trebuie să facă loc fabulosului. Oricând e gata să fie turistul de treabă, curios și
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
nu, după bunul plac, de nebunia de pe insulă. Scena cu Stephano, Caliban și Trinculo(bun Bogdan Farcaș) este antologică! Jocul cu numărul de picioare sau de capete care se ivesc de sub carapacea lui Caliban, joc pus în relație cu starea bahică în continuă creștere a lui Stephano are un haz nebun și o interpretare actoricească minunată: Tudor Smoleanu, Andi Vasluianu și Bogdan Farcaș. Două abțineri, însă, cu privire la scenografie. Cred că planul al doilea - cel de budoar, de bucătărie - încarcă inutil spațiul
Voi zbura cu albinele... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7458_a_8783]
-
aptitudinea excepțională a personajelor de a trăi. "Clocotul" senzorial al personajului narator se realizează printr-o kinestezie a simțurilor aflate într-o alertă inoculată de proximitatea bolii/ideologiei, în "cazarma" unei realități/unui patriotism fad și pauper. Apariția romanului Sfârșitul bahic consemnează o receptare sinuoasă și o problematică semnificativă a romanului satiric și popular. Tezele din iulie 1971 și perioada de close-up, ce le-a urmat, au provocat scrierea unei comedii de moravuri comuniste, un adevărat Satyricon românesc. Cu o altă
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
analizat două portrete ale unor reprezentanți din protipendada comunistă - Florența și Florea Duncan, în care Elena, respectiv, Nicolae Ceaușescu se ghicesc abil camuflați. Tezismul (susținerea programată a unei ideologii), de care vorbea Nicolae Manolescu în 1973 cu referire la Sfârșitul bahic, nu se confirmă. Autodegradarea personajului narator prin instinct sexual și bahic indică neseriozitatea oricărei poziții discursive a acestuia. El nu este credibil nici sexual (posedă fantoșe/imposturi ale feminismului), nici "bahic" (vinul îi produce greață și coșmaruri). Conținuturile ideologice sunt
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Florea Duncan, în care Elena, respectiv, Nicolae Ceaușescu se ghicesc abil camuflați. Tezismul (susținerea programată a unei ideologii), de care vorbea Nicolae Manolescu în 1973 cu referire la Sfârșitul bahic, nu se confirmă. Autodegradarea personajului narator prin instinct sexual și bahic indică neseriozitatea oricărei poziții discursive a acestuia. El nu este credibil nici sexual (posedă fantoșe/imposturi ale feminismului), nici "bahic" (vinul îi produce greață și coșmaruri). Conținuturile ideologice sunt "aruncate" pe "scena" narativă, pentru a fi "persiflate", prin degradare. Intenția
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
vorbea Nicolae Manolescu în 1973 cu referire la Sfârșitul bahic, nu se confirmă. Autodegradarea personajului narator prin instinct sexual și bahic indică neseriozitatea oricărei poziții discursive a acestuia. El nu este credibil nici sexual (posedă fantoșe/imposturi ale feminismului), nici "bahic" (vinul îi produce greață și coșmaruri). Conținuturile ideologice sunt "aruncate" pe "scena" narativă, pentru a fi "persiflate", prin degradare. Intenția parodică este dominantă. Simplificarea narativă caracteristică unui roman popular este realizată pentru "împachetarea" acestui conținut subversiv. În intenția romancierului nu
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
romanul este o metaforă morală despre supraviețuirea românilor în istorie într-un mod conflictual și schizoid, pe fundalul noului de tip revoluționar. Tema supraviețuirii, recurentă în opera lui Petru Popescu, își găsește o ilustrare în registru satiric, prin romanul Sfârșitul bahic. Combinația de parodie și roman comercial a stârnit succesul lui în România, dar și traducerea imediată în țările blocului comunist, precum și în engleză, sub titlul The Burial of the Vine (1975). Review-urile sunt pozitive, remarcând satira pregnantă a moravurilor comuniste
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
așteptare creat în Occident de apariția monumentalului Arhipeleagul Gulag al lui Soljenițîn din 1973. Nu e un mare roman al literaturii române, însă importanța lui ca gen nou pentru acea perioadă este semnificativă. În plus, unul dintre meritele romanului Sfârșitul bahic este că a repus în discuție problematica romanului popular/a bestseller-ului în critica românească. Un material relevant și sintetic în limba engleză pentru postul de radio Europa Liberă, din 30 noiembrie 1973, despre dezbaterea românească privitoare la acest tip
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
pe Bulevardul atât de bine cunoscut, el peripatetizează de unul singur, descoperindu-se, văzându-se, citindu-se la diferite vârste. Între tihna Bibliotecii și libertatea Crâșmei nu este o distanță atât de mare pe cât ar putea să pară. Fiindcă traseul bahic, halta obligatorie la o bodegă sau la alta, îl scot, de asemenea, pe erou din timpul social, strict demarcat, oferindu-i o libertate neîngrădită. Câteva scene puternice, în care tăria băuturilor consumate are echivalente grade artistice, ar fi putut împinge
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
și degustători de renume, care au asigurat Banatului peste 100 de medalii de aur pentru vinurile de Recaș, continuă o tradiție de peste 1000 de ani. Doar sănătate să fie pentru un pahar cu vin vechi de viață lungă din Recaș... Bahice „Binecuvântată fie vița de vie, vinul și femeia, singurele daruri ale naturii care aduc bucurii deopotrivă și săracului și bogatului” (Maria Terezia). „La buciumul viței trei vlăstare cresc, unul al sănătății, altul al veseliei și altul al turbării” (Anton Pann
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
a imaginilor și simbolurilor, nu supraponderale, dar bine inserate, conturate și finisate în text. Înseși titlurile secțiunilor (Reziduuri, reverii, Scrum, Supradoze. Valse triste) ne spun ceva despre tonalitatea volumului și structura lui simbolică, în care nici măcar dispersia obiectelor și balansul bahic al celui ce spune ,eu" nu dezechilibrează, cum ar fi fost de așteptat, versul, strofa, poezia în întregul ei. Reziduurile sunt expresive stilistic, iar scrumul nu se risipește la fâlfâirea paginilor... Disperările, angoasele își găsesc mereu o oglindă rece și
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
două, cu patru, până se face iar palma întreagă, și apoi o iau de la capăt. Palmă după palmă. Un pălmaș al alcoolului." (pag. 51) Ultima propoziție clarifică demersul. Evoluția logică respectă interesele stilului, nu pe acelea, esteticește discutabile, ale delirului bahic. Ar fi fost, de altminteri, extrem de periculos ca prozelitismul, chiar discret fiind, să se insinueze în spațiul acestei poezii de o eleganță filologică fără cusur. E semnificativ că, în taxonomia pe care Vancu o improvizează aici, rafinamentul frastic crește odată cu
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
preacurvit în vreo două-trei limbi/ moarte" (pulpenisula șvorba lui pirguț). E o zbenguială dizgrațioasă de verbe și atît. Dar ceea ce dă gust picant acestui discurs este forma aparte a sociabilității lui Paul Vinicius pe care o reprezintă boema. Evocarea stărilor bahice, a senzualității și morții adiacente, primesc accentele dezabuzat-proaspete ale trăirii, în prelungirea unui motiv ilustrat de D. Stelaru, Ben Corlaciu ș.a. Efectul e cel al unei "romanțe de beție", trecute prin alambicul fantast al poeziei actuale, din care picură întunecatele
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
de comun. Cel de-al treilea care-a trecut, bătrân și complet spân, fredona încetișor pe un ritm trist un motiv popular spaniol, care-i amintea probabil o întreagă viață plină de soare și de iubire, o viață de huzur, bahică, meridională. Nici el nu făcea de mine și nu l-am oprit. (...) Pe vremea aceea eram încăpățânat și curajos și am continuat să aștept sub felinarul a cărui lumină slăbea ori creștea când și când, după palele de vânt. Străzile
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
cotonogit vreo doi-trei spectatori, în direct, și chiar grandioasa finală "Mari români", de pe TVR1 (din seara zilei de 21 octombrie), nu s-ar mai fi transmis... - Nici o pagubă - o cacealma în minus!, se zbârlește Haralampy la mine prin niște aburi bahici. - Apatridule!, îi strig negăsind la repezeală altă jignire. - Mă rog-mă rog!, îmi răspunde el împăciuitor. Schiuz my! Nu observai, fi'ncă tomna mă inervam în grup cu Oana Zăvoranu "în direct" pe OTV-ul lu' Dan Diaconescu, cum că
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice... Noi, adică familiile noastre, ca buni și fideli telespectatori ce suntem, stăm în fața micului ecran și privim cu încredere, admirație și mândrie imaginile în timp ce prietenul Haralampy îngaimă între două sughițuri cu duhoare bahică: -,Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!"... Istoria va confirma sau infirma aceste spuse, fiindcă noi nu avem timp să analizăm, deoarece Haralampy continuă: -Să știți, dragii miei, zice el cu un aer de Iosif Boda & (nu-i așa? - d.h.
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
lui Andrei Mureșanu a avea tărie trupească ca vârful Surului și Măgura Codlei”6. Urarea lui Andrei Șaguna nu s-a împlinit. Cu ocazia festivităților de premiere, Bariț își amintește că Andrei Mureșanu s-a lăsat antrenat în prelungite tovărășii bahice, așa încât la începutul anului 1863 starea sănătății lui devine precară: „Toți câți îl iubeau se încercau chiar ca și la Avram Iancu să descopere adevărata cauză a dezastrului teribil, însă fu târziu”7. Deși într-o epistolă sibiană își exprima
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]