567 matches
-
toți copoșii din politica românească și chiar de aiurea. În momentul când cineva face ceva folositor pentru această țară ar trebui să ne scoatem respectuoși pălăria în fața lor dar asta se întâmplă rar la un popor îndobitocit și înveninat de balele copoșilor care niciodată n-o să-i ierte lui Porumboiu că le-a smuls de sub labele lor păroase și prădalnice o părticică din țara asta pe care ei doreau s-o facă scrum. Muzica de Vivaldi pusă pentru vacile de lapte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Umanistă Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bala'la, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la 3 mai: "Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bülü'lü, plagiază în fals foiletoanele din Bala'la. 66. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica intitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta, desigur mult
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Umanistă Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bala'la, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la 3 mai: "Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bülü'lü, plagiază în fals foiletoanele din Bala'la. 66. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta, desigur mult
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
aplică oricărei tentații sau excitații. Saliva are și o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în ambele cazuri o regresie, o lipsă de control, o situație de dependență. Există însă cazuri în care scuipatul benefic
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în ambele cazuri o regresie, o lipsă de control, o situație de dependență. Există însă cazuri în care scuipatul benefic și protector. Însoțește, din acest motiv, jurământul, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
junglele de ploaie/ și nu știam că osul mă va pierde/ ca-ntr-o legendă veche cu Danae" ("Tors în ploaie"). "Restituirea jocului" ne amintește de jocul arghezian în care sunt invocate construcții rămase memorabile: "acolo șezum și plânsem", "ala bala portocala", dar din poemul "Peste picioare", sensibile rămân doar ultimele versuri: "și-a venit pe vânt o mirare/ de ne-a-ncurcat, ne-a răsturnat,/ grele poveștile peste picioare". Volumul aduce schimbări sensibile, în sensul că versurile ne ademenesc prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te dai în scrînciob. Cîți paianjeni vei omorî, atîtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paianjenul e bală* spurcată. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic, numai trei. Păianjenele cînd îl vezi să-l omori, că-ți iartă șapte păcate; iar dacă nu, te încarcă cu șapte păcate, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sunt lis tate, simultan, pe mai multe burse, pot fi tran zac ționate continuu. Globalizarea piețelor financiare nu înseamnă do ar acoperirea între gului glob cu o rețea de servicii, ci și integr are a acestor piețe la scară glo bală. În acest context, capitalurile dobândesc o m obilitate fără precedent, transferul realizându se doar prin apăsarea unor taste de computer. P ute m susține că fenomenul de globalizare financiar ă n u s-ar fi dezvoltat, dacă nu ar fi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Pe te rme n lung, creșterea piețelor financiare glo bale este departe de a fi liniară, din cauza sc him bărilor frecvente în ceea ce privește volumul și natura fluxurilor financ iar e. În decursul timpului, au existat perioade în care integrarea financiară glo bală se limita la un număr mic de țări, ce se grupau în două sau trei cate gor ii, dar au existat și perioa de când această integrare s a extins mai mult din punct de vedere geogra fic. Câteva perioade au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cantități substanțial mai mari , d ecât în orice perioadă istorică anterioară. Multitudinea acestor operațiuni financiare are la bază o infrastructură puternic instituționalizată, astfel încât tranzacțiile financiare trans frontaliere, desfășurate 24 de ore din 24, cons tit uie o piață financiară glo bală în evoluție, dar care generează riscuri si ste mice importante. Globalizarea fluxurilor de capital din această perioadă repr ezi ntă o nouă etapă distinctivă în organizarea și managementul fina nțe lor în economia mon dială, transformând condițiile în care se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prin liberalizare, ofertanții de capital au acces la un nu măr mult mai mare de investiții și, astfel, pot să reducă riscul pentru fie care dintre proiecte, precum și volatilitatea t ota lă. Fără a nega aceste afirmații, piața financiară glo bală poate fi privită și de pe o poziție diametral opusă, potrivit că rei a relaxarea controalelor și liberalizarea fluxurilor transfrontaliere de ca pitaluri acționează, în mod negativ, asupra activității financiare, prin pr ism a creșterii riscului și a vo latilității. Fiecare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
poasă facă nimic. Chiar și bătrânu Gus se bagă. Peter Inglis se duce primu, animalu Împuțit. Homosexualii sunt cele mai babane regini ale mărimii dintre toți, iar unui caz nedeclarat, necorespunzător și reprimat ca al lui probabil că Îi curg balele la perspectiva de a studia toate sculele alea. Mda, Inglis, o să te depășesc, puțoi ce iești. Promovare? Ăla? Mda, sigur. Poate c-o fi ideea unui puțoi de la oportunități egale să transforme poliția Într-un bastion de fraieri, da vechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În putință să-i țin curun libertate mănâncă mănâncă. Dar aici Înăuntru Ar trebui să ies În oraș mai există cineva. Dacă iei un câine și să latri chiar tu? Îl sun pe Geu exist, mai trebuie să fie șiurgându-mi balele, zgândărindu-i uralții. Mai mulți ca mine. De la o vreme Lennox știe, iar Gillman, puțoiu ăla sunt din ce În ce mai data viitoare. Computerul e doar la fel de bun ca conștient de asta. pe el sau la fel ca informațiile pe care le conține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu mă uit la ea, nu mă apropii să-i spun să se liniștească, n-o văd. „Monstrul!“, o aud pe comăneasca șoptindu-i păuneascăi, toți Își dau coate așteptând să vadă ce atitudine voi lua; sunt curioși, le curg balele de curiozitate, participă la marele spectacol gratuit. „Duceți-vă dracului de jarve! Degeaba trăiți!“ Le Întorc spatele. Ies. „Idioților!“ le strigă și A. și trântește ușa venind după mine. (joi) Facem limba italiană cu Andreia V., o femeie tânără, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
geloși!! Mi-am pus ținuta aia drăguță pe care m-ai pus să mi-o iau de la British Home Shops (e corect?) la o petrecere care-a dat-o zilele trecute prietenu’ meu Gavin și le-au curs la toți balele. Am niște vești minunate. Io și dragu’ meu prieten Wayne facem o ceremonie de uniune luna viitoare!! Nu-i așa că-i mișto? La voi se fac? E-așa drăguț - vă promiteți c-o să vă iubiți unu’ pe altu’ și c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
prea vinovată. Până la urmă, Sam spuse că dacă nu puteau să iasă, se duce el la Starbucks să aducă cafea pentru toți trei. Chanel, care era, În mod clar, Înnebunită după Sam, se uită după el când pleca. —Șterge-ți bala de la gură, chicoti Ruby. O să te vadă clienții. Nu-mi pasă, spuse Chanel visătoare. Lui Ruby nu-i venea să creadă că Chanel se deda la asemenea chestii de fetițe. —Doamne, ce norocoasă ești. Ai văzut ce ochi căprui superbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
păcălit pe toate. Și iar mă duceam pe maidan să trag la semn, să văd „mireasa”, și iarăși mă întorceam în ulița cu fete. ...Dihania asta de golan s-a născut să mă ucidă, izbucni mânios Zaharia coșciugarul cu spuma balelor pe buza crudă. Câteodată, îl mai iau cu binișorul, zicându-i: „Scoală, băiatul tatii, să-ți dau bani din ladă, să ai cu ce bea. Vreau și eu să văd cum te miști și cum umbli. Iscălește-mă pe poliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
spun: era normal! Avea abilități de socializare, nu arăta de parcă o să se dezintegreze la atingerea primei raze de soare și era în stare să facă mai mult decât să se holbeze cu ochi sticloși la Helen și să-i curgă balele. După ce a dat mâna cu noi toți, i s-a adresat politicos mamei: —Pot să vă ajut să puneți masa? Mama a fost foarte surprinsă. Nu numai din cauza ofertei de ajutor. Care era remarcabilă. Mama era însă surprinsă de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]