5,096 matches
-
sistem" la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării de paradigmă". O astfel de schimbare, relevanță pentru trecerea de la cultura tradițională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de substanță (conținutul baladei Meșterul Manole preluat de Blaga), un transfer de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creație tradițional, efectul unui anumit stil cult). Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
astfel de schimbare, relevanță pentru trecerea de la cultura tradițională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de substanță (conținutul baladei Meșterul Manole preluat de Blaga), un transfer de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creație tradițional, efectul unui anumit stil cult). Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă la problema definirii mitului, eternă provocare a cercetătorilor în domeniu. Deși miza cărții este alta
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
tinerilor, autorul introduce cîteva elemente pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atenția a ritului, ca element complementar al oricărui mit, este, în opinia lui Silviu Angelescu, un factor de clarificare. Nu este ocolita nici controversată problemă a baladei Miorița, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte persistent, consecvent în descrieri, de la Dimitrie Cantemir până în secolul XX. Este malefic, nocturn, ține de "sacrul murdar" și dezvolta un complex ritualic adiacent. Motivul este foarte frecvent în literatura populară, în descântece, colinde, balade etc. În literatura culta, I.Heliade-Rădulescu marchează "o primă incursiune reușită în lumea mitului", urmat de Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Arghezi. Mitul devine astfel "un factor de coerență în interiorul unei culturi", dar "simplă conectare a unei opere literare la o valoare
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
foarte tehnice la modă astăzi spiritul acestor pagini nu se dezvăluie decît unei reflecții îndelungi. N^Kaoua are o comprehensiune firească a duhului romantic și viziunea să nuanțata și viguroasa în același timp este capabilă să surprindă forță epica a Baladelor, sau imagistică neprevăzuta a mazurcilor. Fără exagerări, cu echilibru și măsură - este o definiție a artei galice -, dar și cu un climat interiorizat, identificat mereu cu arhitectura muzicii el a cîștigat pariu.
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
special în acest an în care lumea muzicală aniversează un secol și jumătate ce a trecut de la dispariția marelui muzician polonez. Pianistul francez Deșire N^Kaoua deține toate datele stilului pianistic chopinian. Este un gânditor matur iar ciclul celor patru Balade dispune de o încărcătură poetic filozofica pusă în valoare cu inteligență, cu un farmec al simplității nesofisticate, întotdeauna sensibile. Regretabil rămâne faptul că aceste inestimabile comori ale cantului pianistic, oferite cu greu în actualele condiții ale vieții noastre de concert
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
Podaru. Florilegiul liric este în ton cu ceea ce știau lectorii din volumul, "Lilioară", apărut în seria "Restituiri". Cred că era mai bine să se fi adăugat și alte poezii care să-l reprezinte pe evocatorul trecutului istoric transilvan (Vlădicul valah, Balada lui Gheorghe Șincai, cântărețul Mării Uniri și evocatorul dramei naționale din 1940 și, neapărat, pagini din traducerile sale din lirica latină și maghiară. Unul dintre autori vorbește de o traducere în manuscris a poemului Ianos Viteazul de Petăfi Sandor, superioară
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
Bayonne.// Voltaire dormea într-o volteră/ și, între timp, filosofa;/ a mai trecut de-atunci o eră,/ a mai căzut câte-o sofa.../ ...De ce se clatină iatacul/ și cad ghiulele pe balcon?/ Opriți,/ opriți,/ opriți atacul/ La baioneta, la Bayonne!" (Balada baionetei din Bayonne, din vol. Simpleroze) Șerban Foartă nu este primul, la noi, care se joacă savant cu cuvintele. Au mai făcut-o numeroși poeți, de la G. Topârceanu la Gh. Tomozei. Însă el a dus jocul până la ultimele consecințe. Identitate
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-avem român pentru că nu am avut în secolele trecute epopee, la noi dominînd balada care duce, fatal, la nuvelă și schița. Apoi, n-am avut burghezie pînă la sfîrșitul secolului nouăsprezece (în țările Europei de Apus aceasta se formase încă în secolul al XVI-lea), care, de obicei, creează publicul care citește literatura. Iar
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
În 1876 părintelui Porumbescu îi moare soția,de aceeași boală care l-a răpus și pe Ciprian. Apoi se va mărita (ce-i drept greu) și fiica sa Maria, Ciprian studia departe muzica, a compus opereta sa Crai nou, vestita Baladă și alte compoziții iar, în 1885, cade, și el, victimă tuberculozei, la treizeci de ani un alt fiu, rătăcea fără a se chivernisi și bătrînul preot rămîne singur, neconsolat de moartea lui Ciprian, în gospodăria din Frătăuții Noi, ajutat de
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
le-am chemat la mine / pe toate: / pe Maria, pe Ana, / pe Alexandra, pe Ioana... / Care va ajunge întâi, / pe-aceea-n perete o voi zidi. / Dar din toate femeile / a venit una singură: / Mama. Tu nu m-ai strigat, / fiule? («Mică baladă» VRF, 56 / Profund autohtonism, Patria-Mumă, sfânta Limbă Română, nou mesianism, imnologie etc. TGrp, 298). Istoricul Ion Rotaru apreciază că Grigore Vieru (Pererita-Hotin / Basarabia, 14 februarie 1935 18 ianuarie 2009) este «al doilea poet emblematic al Basarabiei, venit la aproximativ o
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ăngrijiti. De aceea, făcând - ăntr-un scurt răgaz de "dat voie" - o căsuță "de odihnă", ăncropită dintr-o moștenire și din lefurile de belferi universitari, tânjeam de dorul brazilor din jurul "moștenirii" de la munte. Am adus, de la o pepiniera, șapte (ca an balade!) brazi canadieni, care, plantați de-a lungul gardului și udați, multă vreme, cu stropitoarea, au devenit o oază miraculoasă. Cel mai voinic, ca un staroste (fusese mai aproape de cișmea), țâșnea cu modestă fala pe vreo 20 de metri ănăltime și
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
să-i egaleze, ansa, pe "ănaintasi", ba chiar, din păcate, li s-au retezat, după o modă locală, până spre vârf, crengile, rămânând ca niște scobitori, cu pete ulceroase pe trunchiurile măcelărite). Și - să ajungem la ziua de azi a baladei (dar sunt baladele timpurilor noastre, ale "tranziției", ale "reformei" sângeroase a comportamentelor românești, ăn care - spre stupoarea cuiva care cunoaște oarecum "psihologie socială", dar nu bănuia că poate exista o asemenea dinamică doar an zece ani - s-au petrecut mutații
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
ansa, pe "ănaintasi", ba chiar, din păcate, li s-au retezat, după o modă locală, până spre vârf, crengile, rămânând ca niște scobitori, cu pete ulceroase pe trunchiurile măcelărite). Și - să ajungem la ziua de azi a baladei (dar sunt baladele timpurilor noastre, ale "tranziției", ale "reformei" sângeroase a comportamentelor românești, ăn care - spre stupoarea cuiva care cunoaște oarecum "psihologie socială", dar nu bănuia că poate exista o asemenea dinamică doar an zece ani - s-au petrecut mutații uluitoare, ori au
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
și competențe, care nu sunt "mediatizate", cunoscute, oameni care poate că nu au ăncredere an ei, ori sunt ăndemnati la un laș "autoexil", ori sunt păziți de afirmare: foarte cert, există brazi ascunși sau retezați, gata să fie doborați. Bradul "baladei"-apolog nu se putea apăra singur - dar oamenii pot. De ce ar putea numai "ceilalți", iar nu "valorile reale"?
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
că nu o agreează pe aceea a lui Alecsandri, cu excesul lui de diminutive și falsificarea poeziei populare "căreia ni-au adaus zorzoanele de salon ale lui" (n-avea, aici, dreptate pentru că atîta vreme cît va exista cultura română, marile balade populare vor trăi sub vestmîntul creat de Alecsandri). Dar dreapta este, în ceea ce privește poezia populară, observația că "poporul nu este individualizat, fiecare este popor, un om este popor. Așa încît poezia pe care o face unul dintre aceștia este populară, fiind
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Să-mi dați voie să strecor cu această ocazie o explicație la care țin". Și anume: "eu nu cred că sîrbii au creat cîntecul popular i-au dat o formă strălucită, dar că l-au creat nu pot admite". Aceste balade sîrbești, au dovedit-o exegeții, preiau părți întregi din chansons de geste ale francezilor, singurul popor creator al cîntecului în Evul Mediu. De acolo, din Franța, a trecut în Italia și, de aici, în Peninsula balcanică. Apoi a apărut, la
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire a acestei melodii și Brauner își înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub conducerea unei personalități ce va deveni, apoi
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
de formații, denumiri de stiluri, titluri de piese muzicale etc. În genere, conotația ironică e prezenta, ea fiind subliniată de contrastul dintre caracterul autohton al termenului și conotațiile străine ale modului de scriere; un exemplu publicistic în acest sens e "Balada Mioritza" (în "Fraierul român", 8, 1991, 11); altul a "stilul Kashai" a reprezintă transpunerea glumeața a începutului unui clișeu folcloric - "c-asa-i jocul pe la noi" (M. Dragomir). Implicînd adesea și un joc de cuvinte, apare astfel scrierea cu TZ
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
la o absență: fugă; Scherzo-ul a părăsit simfonia și caracterul săltăreț; Valsul a lăsat în urmă Viena, parfumurile și cochetăria ei; Studiile (Leș Etudes a ce fel de "Gradus ad Parnassum"?) au mutat exercițiul diabolic în câmpul tehnicii transcendentale; Baladele povestesc tot ce scrie Mickiewicz în poemele lui narative fără să istorisească ceva; Sonatele nu mai asculta decât de vântul care matură viețile și mormintele. Am înțeles, târziu, ca instrumentul pe care il ascultau fidelii lui admiratori nu a existat
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
rețeta cârnaților de Pleșcoi e transmisă din generație în generație. "Rețeta este simplă. Carne de oaie, usturoi, cimbru și ardei iute. Asta-i rețeta, în rest nimic altceva. Rețeta cârnaților de Pleșcoi este foarte veche. Este de aceeași vârstă cu balada miorița", au precizat producătorii. Ca să arate cât de mult își prețuiesc celebra marca tradițională, producătorii, proprietarii de pensiuni, turiștii și localnicii s-au ținut de un lanț de cârnați lung de aproape 100 de metri. La final, întreaga cantitate a
Un cârnat de 100 de metri a sfârâit pe grătare la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi () [Corola-journal/Journalistic/25076_a_26401]
-
Angelo Mitchievici Biopicul lui Wajda e mai puțin tributar unei investiții emoționale dificil de controlat ca în Katyn, baladă tragică concepută pentru a transforma totul în gesticulaț ie eroică sau demisie iremediabilă din fața istoriei. Să fie și din cauza personajului care nu e așa de ușor de confiscat liric? Pentru că în Walesa, parcursul revoluționar al liderului Solidarității este remarcabil prin
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
îi apare în 1978 și se numește Cum am făurit clopotul. Îi urmează volumele Lumea înseamnă o pereche (1982), Casa sonetelor (1983), Gazele și biciclete (1990), Coborând din munți (1999 - antologie), Fierbătorul cu farmece (2002), Din mizeria viselor, ție (2006), Balade și flori de câmp (2008) și Cules târziu (2014). Poezia lui Václav Danek atrage atenția printr-o încărcătură intelectuală deosebită care își găsește drumul către cititor fie prin formele fixe ale versului clasic, fie prin curgerea lină a celui liber
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
pământului, nu exprimă supușenia, relația cu pământul, devin luptători. Sunt oameni liberi. Neam ocupat prea puțin de acești „oameni liberi” și de felul în care ei au afirmat un tip de spiritualitate. Ovidiu Cotruș nota că literatura lui Coșbuc, a baladelor și a idilelor, a bucuriei de a trăi definește (și) un om al graniței. Unul dintre eroii graniței, Tănase Todoran a fost tras pe roată în mai 1763, la 104 ani. A prefațat istoria lui Horia. Tănase Todoran este, spun
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
grecilor, Eneida pentru poporul de cîrmuitori al românilor, Robinson Crusoe pentru cel cu impulsuri de civilizatori al englezilor etc. Care ar fi o asemenea creație emblematica pentru noi, românii? Miorița? Fără a se deroba de la aprecierea ca atare a celebrei balade, Sergiu Pavel Dan propune o alternativă și anume Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creangă, "istoria fabuloasă a confruntării dintre legitimitate și uzurpare". Punct de vedere interesant, întrucît ne dam seama că o multitudine de realități ale istoriei, mai
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]