355 matches
-
KENT: Cine-i acolo? Ce cauți? GLOUCESTER: Cine sînteți voi? Numele voastre! EDGAR: Săracu' Tom, care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nația i-a încredințat lui câteva șublere, cam cum i-a dat Cel de Sus acele pietroaie lui Moise, denumite tablele legii. Și de aceea hahalera ține neapărat să fie luată în seamă, că altfel se usucă de supărare ca balega de căldură, în mijlocul drumului. Ca un gentleman subțire ce se află, domnu’ cu șubleru’ sare de obicei în apărarea celor mai reacționare lichele care au existat prin politica românească, așa ca de exemplu, fosta scrumbie afumată numită Corneliu Coposu. Pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe persoană juridică? Aiurea! Eu aș propune în condițiile de acum, să urmăm sfatul lui Vanghelie și să trecem regiunile de dezvoltare pe persoană fizică ! Nici de „revoluționari” nu am scăpat în ultimul timp. Credeam că s-au uscat ca balega de căldură, dar de unde... A apărut la televizor un ditamai „revoluționarul” în carne și oase. Un mare mahăr de prin județul Vâlcea, numit Ionel Giuran. Și ține- te laude la gura lui... Și povestea acest Ionel Giuran că în acel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lipicios(2); mătase (2); melc(2); miez(2); molcuț (2); naiv(2); nămol(2); pană(2); pămînt(2); pene(2); perină (2); piele(2); pîinea(2); pulover(2); subțire(2); urît(2); ); fără vlagă(2); afundat; alb; albă; anul; atent; balegă; balon; bezea; blînd; bolnav; brațe; bucurie; budincă; budinca; cade jos; cașcaval; căruță; cearșaf; cîine; cocolino; cojoc; covor; cozonac; cremă; cuminte; dimineață; domol; durere; elastic; fizică; fleașcă; fleșcăit; fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întâlnește și la alte popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa era supusă unui întreg ritual. Pentru a îmblânzii "zeii pragului", mireasa îl împodobea cu flori și cu lână, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se crede că ele sînt bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se crede că ele sînt bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se crede că ele sînt bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani; iar cînd te mănîncă cea dreaptă, ai să dai. B De primești bani lunea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un ou, care se strică ceva, și apoi se pune în crucile unui drum și apoi se vindecă. Cînd copilul e apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună de friguri dacă o storci de zamă și o amesteci cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de drum; acolo se face groapă, se pune un ou proaspăt și sare - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din casă, apoi e semn că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor vitele. Dacă ai luat oala de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintre acei frați mi-a povestit că de cincisprezece ori a trebuit să renunțe la izmene; și, deoarece, copleșit de pudoare și de rușine, îi părea rău mai mult de izmene decât de celelalte haine, și-a mânjit izmenele cu balegă de boi și cu alte mizerii, astfel încât ciobanii, cuprinși de scârbă, nu le mai luau. Și după ce au îndurat și alte ofense, s-au întors în Italia. 7. Despre frații care au trecut prin Spania, pot spune că cinci au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și suntem fericiți dacă proviziile noastre, distribuite, în lipsa științei medicale, cu o compasiune sinceră, au putut să salveze câteva victime! Iarna, țăranii nu au, pentru a face față asprimii anotimpului, decât vreo câteva tizicuri, un amestec de turbă și de balegă. Dar să nu vorbim prea mult de rău acest ținut; el cuprinde bogății agricole inepuizabile. De aici pleacă proviziile de grâu ce alimentează comerțul din Brăila. Numai o parte dintre pământuri este cultivată; aici încep stepele care se desfășoară până la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
noi, căsătorită, ne despărțeau doar câteva case. Îmi aduc bine aminte când și-au construit casa pentru că și părinții mei i-au ajutat la ridicarea ei. Pe atunci, casele se făceau din chirpici, În compoziția cărora intrau: pământ, paie și balegă de cal, toate amestecate cu picioarele fiindcă se făcea o cantitate mare, după care, chirpicii se puneau Între niște șipci. Când cineva Își construia casa, se anunțau rudele, vecinii, și se făcea un fel de clacă; bărbații cu partea de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
disperată, pierdută, buzele uscate, crăpate și obrajii trași. Se legănă de câteva ori, apoi se opri. -Varvara, Varvara, strigă stinsă de durere, Varvara... apoi căzu pe patul nașterii păstrând în inima sa glasul fetei sale. Varvara. Lutul era fământat cu balega proaspătă de cal. Două mâini trecute de tinerețe munceau la amestecarea lor. Soarele trecuse de un stânjen pe cer, dar ardea ca un cuptor pregătit pentru copt. Rarița ar fi băut o gură de apă dar nu avea lângă ea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ce-mi dai coate și nu zici pe limba ta ce-ai de spus? Fiindcă noi, aici, iar Sandu poate să confirme, suntem În capitala patriei, În buricul târgului, nu În mediu rural. Mediul rural e cu moromeți. Și cu balegă. Și cu cotcodăcit. Aici e cu claxoane, cu guvern În piața victoriei și cu muzeul satului. Atât. Acolo nu se dau prezervative. Se oferă suveniruri, la intrare, da` cam scumpe. Sandu Întinde mâna și Înfige furculița Într-un mic. Îl
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
grasă și rea. Mai multe bastonașe de mărimi diferite care au rezultat în urma turnării cositorului sunt interpretate ca fiind bani: euro. Secvența nr. 20 14.48-15.07 Descântă din nou... (cască) "Mihai Valentin (scuipă și suflă), Doamne! Deochi, deochi în balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte nicuratu' (scuipă și suflă), pi pustii (scuipă și suflă) drace
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
amintește de Grădina lui Akademos din apropierea Atenei, unde și-a întemeiat Platon școala sa filozofică; amoniac este „extras“ din numele unei regiuni din Deșertul Libiei, Amonia, unde s-a obținut pentru prima oară substanța respectivă, prin distilare din urina și balega cămilelor; angora se referă la anumite specii de animale cu păr lung și mătăsos care trăiau în jurul orașului Angora, denumirea veche a actualei Ankara; baldachin provine din vechiul nume italienesc, Baldacco, al orașului Bagdad; bazalt pare a fi fost inițial
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lucrurile care, de la Început, mă Îndemnaseră să intru În poliție. Numai că de astă dată, viața mea depindea de această capacitate. Tot timpul, Însă, existau nou-veniți care-mi deranjau metodologia. Mă simțeam precum Hercule când a Încercat să curețe de balegă grajdurile egeene. Cum descrii indescriptibilul? Cum poți vorbi despre ceva care te-a lăsat mut de groază? Existau mulți alții mai articulați În exprimare decât mine care erau pur și simplu incapabili să-și adune cuvintele. Este o tăcere născută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
coș cu cireșe înainte, se uita lung după mine, cu ochi lărgiți de o tristețe atavică. Am ieșit din sat și am luat-o pe drumul asfaltat, mărginit de cariere de piatră și meri prăfuiți. Câte o vacă duhnind a balegă rupea mușețelul de pe marginea șanțului. Eram tulburat, și tulburarea mea din acele momente se suprapunea tulburării mai vaste și mai adânci a jegoasei, oribilei vârste a adolescenței. Care nu era, la rândul ei, mai mult decât o vânătaie pe pielea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
aia, zise Miller, dându-i lui Logan o cafea. Știi ce-i În ele? Logan dădu din cap. — Grăsime, făină și sare. — Nu, nu grăsime: osânză. Numai un nenorocit din Aberdeen putea să inventeze o chiflă care arată ca o balegă. Are o jumate de tonă de grăsime animală saturată și o jumate de tonă de sare! Nici nu mă mir că toți faceți atac de cord și crăpați. Trase spre el punga și se servi cu un croasant, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
O fotografie post-mortem a lui David Reid. — Așa o să arate Peter Lumley dacă nu-l recuperăm curând. Vreau să mărim zona de căutare. Trei echipe: terenul de golf Hazlehead, grajdurile de călărie, parc. Fiecare tufiș, fiecare buncăr, fiecare morman de balegă. Le vreau cercetate. Începu să anunțe nume. După ce Insch termină și toți plecaseră, Logan Îl puse la curent cu fata moartă pe care o găsiseră Într-o pungă de gunoi. Nu dură mult. — Și ce propui? Întrebă Insch, rezemându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
din ciment igrasios peste care se văd pereții unor barăci scorojite, de unde se aud tot felul de zgomote ciudate, cotcodacuri de găini, grohăituri de porci, miorlăituri de pisici În călduri. Mă lovește o duhoare grea, provenind dintr-un amestec de balegă de porc, găinațuri de păsări domestice și lături ce se preling, Într-un râu de materie pestilențială, către gura de scurgere a canalului, aflată chiar În mijlocul străzii. Scări strâmbe de lemn, acoperișuri deșelate de țiglă, burlane coșcovite se răsucesc grotesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]