365 matches
-
se ilustrează prin voința deconstrucției, prin "hibridarea" stilistică și permisivitatea accentuată a discursului, care merge spre înglobarea unor tipuri nespecifice. Temele nou apărute sugerează de la sine felul în care s-au despărțit de marile motive ale scriiturii realiste, aparținînd partiturii balzaciene și "primului modernism", reflectat de poetica obiectivității. "Asocialitatea", maladia retrospecției, eșecul, nevroza, reflexivitatea, "eul în ruptură" sînt cîteva din numeroasele repere tematice ale noului stil. Meditația romanului implică adesea expresia înfruntării cu sine, a unei conștiințe temporale singulare, o psihologie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
declin. Scrinul negru e un roman flaubertian, cu aspect baroc. Criticul susținea, în spirit clasicizant, căutarea performanțelor, a universalului. În Cartea nunții singurul eveniment notabil era căsătoria lui Jim, profesor universitar, cu Vera. Enigma Otiliei e un roman de tip balzacian, cu temă balzaciană și descrieri de tip balzacian. Pe G. Călinescu îl obsedează ideea paternității, care devine un fel de schemă universală, și pe care am întâlnit-o și la Balzac. Enigma Otiliei este și un roman de critică socială
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e un roman flaubertian, cu aspect baroc. Criticul susținea, în spirit clasicizant, căutarea performanțelor, a universalului. În Cartea nunții singurul eveniment notabil era căsătoria lui Jim, profesor universitar, cu Vera. Enigma Otiliei e un roman de tip balzacian, cu temă balzaciană și descrieri de tip balzacian. Pe G. Călinescu îl obsedează ideea paternității, care devine un fel de schemă universală, și pe care am întâlnit-o și la Balzac. Enigma Otiliei este și un roman de critică socială a familiei burgheze
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aspect baroc. Criticul susținea, în spirit clasicizant, căutarea performanțelor, a universalului. În Cartea nunții singurul eveniment notabil era căsătoria lui Jim, profesor universitar, cu Vera. Enigma Otiliei e un roman de tip balzacian, cu temă balzaciană și descrieri de tip balzacian. Pe G. Călinescu îl obsedează ideea paternității, care devine un fel de schemă universală, și pe care am întâlnit-o și la Balzac. Enigma Otiliei este și un roman de critică socială a familiei burgheze, a lumii banului... Regăsim ideea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Otiliei este caracteristică galeria tipurilor. Portretele sunt realizate prin observarea amănuntelor de ordin exterior, fizionomic și vestimentar, care definesc trăsături morale. Se rețin și descrierile de interioare și de exterioare ale caselor (descrierea fațadei casei lui Costache Giurgiuveanu) după model balzacian. Valoarea romanului stă "în soliditatea construcției, în ritmul compoziției, în portretele-caractere și în puterea de reprezentare a vieții" (I. Rotaru). G. Călinescu a creat un roman de atmosferă modernă, deși respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filosofia și psihologia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Rotaru). G. Călinescu a creat un roman de atmosferă modernă, deși respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filosofia și psihologia epocii. El a modernizat tehnica narativă, folosind detaliul în descrieri arhitecturale și în analiza personajului. Enigma Otiliei este roman balzacian, mai întîi prin temă (viața burgheziei bucureștene la începutul secolului al XX-lea; interesele pentru moștenirea averii lui Costache Giurgiuveanu; banii, averea au putere distrugătoare asupra eticii unei societăți). Ideea paternității este tot de influență balzaciană și se rezumă în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Enigma Otiliei este roman balzacian, mai întîi prin temă (viața burgheziei bucureștene la începutul secolului al XX-lea; interesele pentru moștenirea averii lui Costache Giurgiuveanu; banii, averea au putere distrugătoare asupra eticii unei societăți). Ideea paternității este tot de influență balzaciană și se rezumă în felul următor: degradarea relațiilor din familie duce la degradarea relațiilor din societate. În romanul lui G. Călinescu, sentimentele paterne ale lui Costache Giurgiuveanu sunt anulate de avariția personajului. Aceeași avariție distruge sentimentele fraterne (Costache-Aglae). Dar despre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ale lui Costache Giurgiuveanu sunt anulate de avariția personajului. Aceeași avariție distruge sentimentele fraterne (Costache-Aglae). Dar despre paternitate vorbește și demagogul Stănică Rațiu, care e în stare de orice când e vorba de bani. Tipologia personajelor. Orientându-se după tehnica balzaciană, G. Călinescu a folosit portretizarea personajelor, pentru deducerea trăsăturilor de caracter. Pornind de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul), realismul adaugă un alt tip: arivistul. În acest roman realist, social, citadin, balzacian se mișcă diferite tipuri: avarul Moș Costache; "baba absolută" Aglae
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e vorba de bani. Tipologia personajelor. Orientându-se după tehnica balzaciană, G. Călinescu a folosit portretizarea personajelor, pentru deducerea trăsăturilor de caracter. Pornind de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul), realismul adaugă un alt tip: arivistul. În acest roman realist, social, citadin, balzacian se mișcă diferite tipuri: avarul Moș Costache; "baba absolută" Aglae; intelectualul ambițios Felix; fata cochetă și enigmatică Otilia; senilul Simion; debilul mintal Titi; fata bătrână Aurica; arivistul Stănică Rațiu; moșierul rafinat Pascalopol. Costache Giurgiuveanu are înaintași pe Hagi Tudose, Gobsek
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
expresia unei psihologii nefericite" (Pompiliu Constantinescu). Unele scene sunt de un "tragic grotesc", de exemplu scena cu furatul banilor și moartea bătrânului (D. Micu). Moartea lui Costache Giurgiuveanu are valoare de simbol. Personajul a fost introdus în acțiune după tehnica balzaciană (prezentarea străzii Antim, descrierea casei lui moș Costache, al cărei aspect exterior și interior sugerează decrepitudinea, imaginea proprietarului). Există o corespondență între protagonist și "aerul de ruină și răceală". Amănuntele descriptive au funcția de a sugera o atmosferă, dar și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cristalină" și vede "un corp prelung și tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri". În realizarea portretului Otiliei, autorul insistă asupra detaliului fizionomic și vestimentar (amestecul de delicatețe aproape copilărească și "stăpânirea desăvârșită de femeie"). E un portret balzacian. G. Călinescu recurge în caracterizarea personajului și la modalități narative proprii romanului modern: comportamentismul și pluriperspectivismul, adică oglindirea poliedrică a individualității Otiliei în conștiința celorlalte personaje (Gabriela Dinu). Prin modalitatea comportamentistă se remarcă o viziune "din afară", naratorul consemnând fapte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
umorul ei. Huțu din Cocorăști studiază la școli înalte și se întoarce ca protopop în mijlocul consătenilor. Nu e "dezrădăcinat", nu e "înstrăinat", dimpotrivă este idealul visat de poporaniști, iar narațiunea era la un pas de a deveni "un mare roman balzacian, zugrăvind marile energii reci" ( G. Călinescu). Un personaj interesant este Budulea Cimpoieșul, tatăl lui Huțu, văzut sub aspectele hilare care conferă nuvelei trăsături umoristice. Popa Tanda e o nuvelă care evidențiază satisfacțiile materiale și morale ale preotului Trandafir, care a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
realist prea puțin dispus să iși lărgească orizontul artistic, mai mult, cu o optică sămănătorista pronunțată. Inutilă i se va dovedi, prin urmare, orice încercare de a-și justifica apetenta pentru proza fantastică, racordând-o la întregul unei creații proiectate balzacian. Notabilă este, din această perspectivă, prefață la românul Plecat fără adresa (1932), în care scriitorul își expune intenția de a elabora o vastă "cronică românească a veacului XX", în care și-ar găsi locul și "ciclul fantasticului interior", alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nu mai puțin de douăsprezece titluri de nuvele și romane. Într-un alt peritext cu funcție similară, gândit și expus tot că o autentică pledoarie pro domo, Cezar Petrescu nu ezită să iși circumscrie proza fantastică aceleiași intenții de sorginte balzaciana ce i-a canalizat întreaga energie creatoare de-a lungul a peste treizeci de ani (din 1922, anul debutului cu Scrisorile unui răzeș, până în 1955, când îi apare ultimul român, Oameni de ieri, oameni de azi, oameni de mâine): Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
român, cu exemplificări de secvențe narative exponențiale c) varietatea tipologiilor literare, din perspectiva dihotomiei personaj categorial / carismatic pentru evaluare: Felix și Otilia (caracterizări) Elevii vor fi capabili să dezvolte aceste idei pe baza fiselor de lucru primite, să argumenteze influențele balzaciene, caracterul de Bildungsroman, de roman-frescă a societății burgheze, axat pe ideea moștenirii și a paternității, a ilustrării vieții de familie (selectarea unor idei din manualul utilizat). Se scriu la tablă titlul lecției și planul discuției. Se discută modelele de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
o sinteză genială între trecut și prezent, asimilând creator datele cunoscute, pentru a se detașă apoi senin de ele. Într-o perioadă în care românul românesc se orienta spre noua structură proustiană, Rebreanu rămâne credincios vechii afinități scriitoricești, de tip balzacian sau tolstoian. Apropierea de misterul eternității, de latura tainica a lucrurilor, de momentele fundamentale ale vietii omului, aspirația spre absolut nu se realizează printr-o copiere mecanică a realității, printr-o redare fotografică limitată, lipsită de transfigurarea artistică. Românul Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lui Siva, ochiul înțelepciunii la budiști, ce atinge perfecțiunea prin clarviziune, sau privirea ce urmărește pretutindeni vina lui Cain. În veacurile moderne ea devine atribut al unui personaj situat la o înălțime privilegiată, Rastignac, sfidând Parisul în finalul unui roman balzacian."83 Relația viață-operă și, în subsidiar, personajele care deconspiră diferitele fațete ale aceluia care le însuflețește, sunt recunoscute ca viabile și de către Camil Petrescu. În interviul acordat lui Eugen Jebeleanu, apărut în România literară la începutul anului 1933, cu puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
chiar ar fi putut să existe, la fel de malefic, maiestuos și fascinant ca alți "monștri geniali precum Sade, Saint-Just, Fouché, Bonaparte ș.a.". Derularea firului epic și scriitura, în sensul în care canoanele retro devin o metodă premeditată, mimează un anume patos balzacian și o tramă polițistă demnă de romanele lui Eugène Sue. Porumbelul (Editura Humanitas, 2001, 112 p.), această long-short-story, impecabil tradusă de Daniela Ștefănescu, este povestea vieții lui Jonathan Noel, ambientată tot la Paris (de data asta însă în secolul al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
revoltați, în afara legii, vehicule care traversează, în mare viteză și cu violența, de sus în jos sau invers, etajele ierarhiei sociale ale Comediei umane. Dinamismul extraordinar generează mitul energiei vitale. Eroii lui Balzac sunt posedați de demonul arivismului. Dacă personajul balzacian se definește că "o sumă de energie", după formulă din Physiologie du mariage, economisita (că în cazul avarilor) sau consumată (că în cazul personajelor active), personajul din jumătatea a doua a secolului pierde această calitate. "Pentru epocile anterioare, se preferă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre, sordide (desigur, ne-tipice) e o pasiune a naturaliștilor" [Husar, p.119]. În comparație cu "monomaniile" personajelor balzaciene, românele din jumătate a doua a secolului al XIX-lea sunt mai puțin tipizate și mai complexe. Vom constata în literatura perioadei cercetate o individualizare mult mai nuanțată a personajelor, acestea nu mai sunt personaje-tip76 în sensul strict al termenului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
foburg aristocratic Saint-Germain, a faimoaselor ducese îngâmfate, vicioase și frivole" [Ion, p.288-289]. Făcând concurență stării civile și având ambiția unei reforme a moravurilor sociale, Balzac demască perfidia și decăderea femeii. Balzac a descoperit pluralitatea ființelor moderne 137. Tipul femeii balzaciene este unul complex, conceput multidimensional, din diverse ipostaze, din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor cu care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de întrepătrundere socială și culturală iau amploare. Uzanțele lumii bune se schimbă rapid pe parcursul secolului al XIX-lea. Tipologia personajelor își pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
oprește la un aspect neglijat de majoritatea scriitorilor timpului, cum ar fi răzvrătirea potențială a femeii, capacitățile ei subversive și surprinzătoarea să autonomie. Ambii scriitori-giganți constituie o mitologie fondatoare a literaturii secolului al XIX-lea, dat fiind influență modelelor socio-literare balzaciene și zoliste asupra întregii scriituri românești contemporane. Diferiți factori importanți fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv. Caracterele analizate dovedesc o oarecare omogenitate și comuniune a acțiunilor, a conduitei și stilului femeii pariziene, care se regăsesc în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]