1,477 matches
-
Dublin, ș.a. ■ Colaborator: Radio R România (Nürnberg), Radio Prodiaspora (Ecaterina Cîmpean, Stüttgart), Radio Club XXL Elenă Toma (Pitești), Radio Vocea Sufletului (București, Daniel Roxin). Prezent în dicționare și antologii: ■ Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, Boris Crăciun, Ed. Porțile Orientului, Iași - 2011; ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_marin_1495474553.html [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
realizat de Ministerul Culturii, în colaborare cu postul de televiziune Etno Tv. Timp de doi ani am realizat săptămânal o emisiune folclorică la postul de radio „Victoria” din Vârșeț, Serbia, înființat de un românul de ispravă, Ioan Tudoran, bănățean din Banatul sârbesc. Au fost prezenți în emisiunea „Dor de cântec” interpreți consacrați, adevărate valori ale melosului popular, precum Benone Sinulescu, Ana Pacatiuș, Ana Munteanu, Ștefan Isac, Maria Tudor, Elena Jurjescu Todi, Lia Lungu, Adrian Stanca, Vasile Conea, Liliana Savu Badea, dar
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Conferinței Episcopilor Austrieci (1999 - 2000). Lector universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității "Eftimie Murgu" Reșița (2000 - 2008), redactor al "Calendarului românului" Caransebeș (1995 - 1996), metodist pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și membru în colectivul de redacție al revistei "Altarul Banatului" Timișoara (1995 - 2001) și al foii "Învierea" Timișoara (din anul 2003), consilier administrativ - bisericesc la Arhiepiscopia Timișoarei (2003 - 2009), membru și secretar al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Timișoarei și membru al Adunării Naționale Bisericești (2002 - 2010); participant la mai multe
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
1995, pp. 191-198; Alegerea, hirotonia și instalarea noului ierarh al Episcopiei Caransebeșului, Preasfinția Sa Dr. Laurențiu Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
în perioada Vechiului Testament. Instrumentele muzicale, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 1 - 3/2001, pp. 58 - 68; Mesia și activitatea Sa după Vechiul Testament, în revista "Învierea", Timișoara, nr. 24/15 decembrie 2002, p.4; Synagogues and Jewish Schools in Banat in the 18th and 19 th Centuries, în "Studia Judaica", XI - XII, Ed. Efes, Cluj - Napoca, 2004, pp. 98 - 123; Relațiile religioase și culturale între comunitățile evreiești și confesiunile creștine din Banat, în rev. "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 1 - 3
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
bucuros și încântat pentru inițierea, elaborarea și publicarea acestei lucrări - ce evocă istoria și geografia - cu oamenii deosebiți și locurile acestea minunate, totodată trecutul și prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei zone românești și regiuni ecleziale a Banatului Ortodox. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Prin Pacea de la Karlowitz (1699), Imperiul Habsburgic anexează Ungaria și Transilvania, iar Imperiul Otoman intră în declin, fapt ce va declanșa timp de două secole Problema Orientală, soldată cu numeroase războaie ruso-austro-turce. Prin Pacea de la Passarowitz (1718) Imperiul Habsburgic anexează Banatul și temporar Oltenia (până în anul 1739), iar în 1775, Bucovina. Secolul al XVIII-lea, supranumit Secolul luminilor, a impus politica despotismului luminat, model politic reformist propus de filosoful francez Voltaire. Aici s-au impus Maria Tereza (1740-1780) și Joseph al
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Lugojului În cel mai ales stil funcțional publicistic, foarte documentat, dar și cu o „vijelioasă informație“ venind chiar dinspre autor, „incontestabil“ revoluționar, participant, cunoscător direct, „de la fața locului“, al răscolitoarelor / înflăcăratelor evenimente anticomuniste din Decembrie-1989, petrecute în aria lugojean-timișoreană a Banatului cogaionic și de câmpie - de șes de eres, dintre cele mai fertile, prin istoriile Daciei -, evident, se înfățișează cert, „întru cristalizare monografic-veridică“, și admirabila lucrare ivită după un sfert de secol de sedimentatare în tiparul făptuitor al „așezării în istorie
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496126570.html [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dicționarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin această eliminare voită sau nu. În același timp autori mai puțin cunoscuți
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1399311648.html [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
nemurire, împânzindu-l ca un cifru identitar cultural românesc, în fiecare ungher de țară, în Balcani, în Europa, în lumea toată: „Radu mamii”. După ce auzim cu atâta plăcere cântecele lui Benone Sinulescu în glăsuirea mirifică a artistului Lazăr Novak, din Banatul sârbesc, iată, „îngerul Macedoniei”, „Elvis Presley al Balcaniului”, „Cliff Richard din Macedonia” și-a lăsat în amintire glasul cucerit și cuceritor de și cu un cântec pur românesc, monumentalizat și internaționalizat de către maestrul Benone Sinulescu! Lăsând în urma sa, într-o
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
trei ani, pe când maestrul Benone Sinulescu era invitatul meu în emisiunea pe care o realizam și o realizez în continuare la Radio «Victoria» din Vârșeț, «Dor de cântec», după înregistrare am colindat împreună cu directorul radioului si cu maestrul, prin orașul Banatului sârbesc. Atunci, maestrul Benone Sinulescu mi-a solicitat să-i recomand câțiva interpreți sârbi, arătându-se foarte interesat de muzica acestora. I-am propus să cumpere CD-urile lui Toše și l-am convins. A doua zi m-a sunat
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2013, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (cea de a XXIII-a ediție, 4 - 13.10) cu cea de a XX-a ediție a sărbătorii „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan la Sadova Veche, „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXIII-a ediție, 26
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
Reșița au organizat în anul 2013, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (cea de a XXIII-a ediție, 4 - 13.10) cu cea de a XX-a ediție a sărbătorii „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan la Sadova Veche, „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXIII-a ediție, 26 - 29.04), „Parada Portului Popular German” (cea de a XX-a ediție, 16.06), „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XI-a
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
a ediție), „Germana din plăcere” (cea de a XIV-a ediție, 11 - 18.08), „Gărâna în septembrie“ (cea de a XV-a ediție, 28 - 29.09.), cea de a „11-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan” (5.10), a III-a ediție a expoziției filatelice „ETNIC 2013” (7 - 9.11) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XI-a ediție, 14 - 25.11). În decursul anului 2013 au fost editate 12 numere din
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
cele 288 apărute în total din 1 februarie 1990 până în prezent, 3 numere speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan (din cele 86 editate în total până în prezent), precum și patru cărți, apărute la Editura „Banatul Montan”, din cele 57 apariții editoriale de până acum, și anume: Josef Windhager: Meine Heimat (Ținutul meu natal). Redacția și lectorat: Waldemar König, Hugo Balazs. Die Banater Berglanddeutschen: ein Handbuch (Germanii din Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
prezent), precum și patru cărți, apărute la Editura „Banatul Montan”, din cele 57 apariții editoriale de până acum, și anume: Josef Windhager: Meine Heimat (Ținutul meu natal). Redacția și lectorat: Waldemar König, Hugo Balazs. Die Banater Berglanddeutschen: ein Handbuch (Germanii din Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat: Waldemar König; Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița - Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza - Anina
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
asemenea a fost finanțată apariția unei mărci poștale dedicată jubileului de 150 de ani ai Semmeringului Bănățean, realizată la Post Austria în noiembrie 2013. Au fost de asemenea editate și înregistrate următoarele produse media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 11 / 2013 și CD-ROM „Suche nach Spuren der deutschen Vergangenheit in Alt-Sadowa / Căutarea urmelor trecutului german în Sadova Veche”. De asemenea a fost actualizată lunar pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonatori: ing. Hugo Eduard Balazs
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
Imaginile realizate la călătorii, prelucrate la calculator, primesc o altă dimensiune și devin mult mai captivante pentru receptori. Datorită proiectului inițiat de Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, legat de patrimoniul cultural, cu genericul „Monografia B.O.R. din Banatul sârbesc”, la care Marius a semnat ilustrațiile pentru monografie, au apărut 40 de fotografii cu cele 40 de biserici din mai multe localități din Voivodina populate cu români. Aceste fotografii au fost expuse pentru prima dată la o expoziție la
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD by http://uzp.org.ro/marius-rosu-jurist-si-designer-grafic-din-novi-sad/ [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
cartea respectivă, spunând că stă petrece ore întregi realizând variantei potrivită, apreciindu-i starea de spirit și ambiția. Despre talentul lui Marius, nu avem ce comenta, pentru că premiile cucerite ni-l confirmă. În 2002, CD-ul interactiv „Bisericile românești din Banatul sârbesc” a fost distins cu Premiul Special al Salonului Internațional de Carte Românească de la Iași, iar colecția de monografii ,,Bisericile românești din Banat” a fost premiată în 2003 la Salonul Internațional de Carte de la Novi Sad, „datorită rezultatelor deosebite în
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD by http://uzp.org.ro/marius-rosu-jurist-si-designer-grafic-din-novi-sad/ [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > PROIECTUL BANATERRA - ENCICLOPEDIA BANATULUI Autor: Confluente Românești Publicat în: Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Dusan Baiski Istoria acestui proiect începe în 1995, când, sub egida Societății Culturale Banatul din Timișoara, scriitorul Dusan Baiski și istoricul Ioan Hațegan
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
vezi http://www.e-content.ro/), la concursul organizat de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Culturi și Cultelor și alții, fiind nominalizat la faza finală a World Summit Award Global Contest (www.wsis-award.org). Acoperind prin informația oferită întreg Banatul istoric, portalul www.banaterra.ro este acum dezvoltat în noua limbi. Echipa este formată din peste 60 de persoane din România, Ungaria, Șerbia, Germania, Franța, S.U.A., specialiști în diferite domenii de activitate. Baza de date accesibile în întreaga lume depășește
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
Gerhard și Sergiu Boian (România), Ionel Stoiț și Vasile Barbu (Șerbia) și Sorin Olariu (S.U.A.). Portalul cuprinde deja sute de poezii și povestiri, texte teoretice, glosare, fișiere audio și video, dar și cărți integrale ale creatorilor în grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană și sârbă. De asemenea, în funcție de sprijinul financiar, portalul va cuprinde un capitol separat, dedicat publicațiilor din mediul rural din Banatul istoric. Persoanele care doresc să facă donații în sprijinul ceor două portaluri o pot face fie prin Internet, fie în contul bancar cu următoarele date: Asociația Proiectul Rasko România Cont IBAN: RO 66 BTRL 0360 1205 6077 82XX Cont EUR
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
Codul BIC (SWIFT) pentru Bancă Transilvania: BTRLRO 22 Persoanele care doresc să cunoască aspectul financiar istoric al Asociației, găsesc bilanțurile anuale prescurtate la adresa: http://www.banaterra.eu/română/bilanturi-anuale Dusan BAISKI Timișoara 23 februarie 2011 Referință Bibliografica: PROIECTUL BANATERRA - ENCICLOPEDIA BANATULUI / Confluente Românești : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 59, Anul I, 28 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluente Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
de genuri diferite. Și în concediu, la mare, pe nisip, mi-am plimbat gândul pe străzile Parisului anului 1925. Modernitatea epocii, surprinzătoare și autentică, mi-a inspirat dialoguri faste cu oricine vorbea românește în Kusadasi, inclusiv cu un român din Banatul Sârbesc. Într-un mediu torid, fără a se încrunta cu vreun nor, puteai planifica ore târzii de plimbare pe faleză, printre tonete bizare de înghețată sau spectacole de acrobați, ca într-un târg românesc interbelic. Climate de André Maurois asigurau
Lego ergo sum (Articol ideatic) by http://revistaderecenzii.ro/lego-ergo-sum-articol-ideatic/ [Corola-blog/BlogPost/339680_a_341009]