1,569 matches
-
ceea ce spusese. Dincolo de siguranța pe care o afișa, înțelese că era un bărbat nefericit, plictisit de ceea ce făcea și dornic să-și învioreze existența încercând ceva nou, orice. Bariu se relaxă și se retrase din discuție rezemându-se de spătarul banchetei. Luana se sprijini, la rându-i, de țesătura moale din spatele ei. Acum, spuneți-mi ce vreți de la mine. Fără putință de întoarcere, Radak trebui să vorbească. Voia să intre în politică. Mai precis, să ajungă cel puțin tot atât de sus pe cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
insulele Îndepărtate. Totul Îi părea cunoscut, mai mult ca sigur că citise În dimineața aceleiași zile despre toate astea. Se uită iarăși la pagina 5. Sub articolul despre arestarea comuniștilor era o mică fotografie. În lumina chioară care cădea pe bancheta din spate a taxiului nu era ușor de distins mare lucru din imaginea ștearsă a vreo douăzeci de bărbați dintr-o celulă a unui post de poliție. Dar printre ei era o față ceva mai palidă decât a celorlalți, fața
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-n jurul lui. Chestia cu Malaysia Îl Împinge tot mai mult spre comunism, iar asta Îi Înfurie și mai tare pe americani. Ce Începuse ca un simplu flirt cu sovieticii și cu PCI a dus grabnic la o pipăială pe bancheta din spate a mașinii, iar acum amenință să devină nuntă-n regulă, de care nu prea cred eu să aibă el mare chef. — Sper că reportajele tale premiate nu sunt atât de pline de imaginație! — știi bine ce vreau să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
arate ochii! Nu pot să sufăr să te văd În halul ăsta! Parcă mă uit Într-un puț adânc, negru și gol. N-am nimic! Mă simt foarte bine! Lasă-l În pace, soro, a zis Bob. Stătea Întins pe bancheta din spatele mașinii. Nu vezi? Se simte minunat. Totul e minunat! În starea asta nu se poate să conduci, Johan! Ce naiba o să zică tati dacă află? Dă-mi cheile! Ce vrei să faci? Tu nu știi să conduci. Johan a pornit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cuprins un fel de greață și eram paralizat de spaimă. Voiam să urlu, să-l strig pe frate meu, să spun: Opriți-vă, opriți-vă, dar nici nu m-am mișcat și nici n-am deschis gura. Am Îngenuncheat pe banchetă cu fața la orfelinatul care se pierdea În depărtare. Se ridicase un nor de praf care Îngălbenea totul, copacii, totul. Apoi... șșșt, Johan, Johan, te rog liniștește-te. Farah i-a mângâiat fața udă. Apoi l-am văzut, l-am văzut pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
buhăită Îi micșorase, Margaret putea Încă să regăsească la ei privirea pătrunzătoare a adolescentului. Președintele și-a limpezit glasul, Însă nu s-a mișcat. În spatele lui, pe un panou, era o fotografie Înrămată care Îl reprezenta alături de Kennedy. Erau pe bancheta din spate a unei mașini decapotabile, amândoi afișând zâmbete largi. În fundalul neclar, dincolo de ceea ce părea un teren de paradă, era un rând de cadeți În poziție de drepți, ale căror mănuși și curele albe erau vizibile pe fondul Închis
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-ți sunt familiare. Bărcuțe cu pânze pleacă spre un orizont plat, spre un gol nesfârșit, așa pare. Îți spui că tot ce se mai află dincolo de linia aceea rămâne pe veci nevăzut. Adam era așezat Între Margaret și Karl pe bancheta din spate a Buickului. Amândoi adormiseră. Pe ferestrele deschise intra aer fierbinte și plin de praf, iar pe Adam Îl Înțepau ochii și Îi lăcrimau. Pe locul din față adormise și Z, cu capul atârnându-i Într-o parte. Mick
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
poză. EA traversînd miriștea cu pălăria albă pe cap, pe urmă EA în bucătăria largă, umbroasă, plină de coșuri de fructe ornate ca pentru expoziție, EA, cu mîna abandonată pe masa lungă, ca pentru douăzeci de oameni, EA așezată pe bancheta ovală îmbrăcată în pluș. Poze, poze, poze") pe care naratorul și personajul le animă după modalitatea filmului, într-o atmosferă sufocată de imagini care trebuie legate între ele: o poză în mișcare e personajul Doinei Popa: "Pozează, își spuse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
poză. EA traversând miriștea cu pălăria albă pe cap, pe urmă EA în bucătăria largă, umbroasă, plină de coșuri de fructe ornate ca pentru expoziție, EA, cu mâna abandonată pe masa lungă, ca pentru douăzeci de oameni, EA așezată pe bancheta ovală îmbrăcată în pluș. Poze, poze, poze. Ridică brațele în sus, cu degetele depărtate, pe urmă lăsă mâinile moi în poală. Așa cum rămase un timp ea avea un aer bătrân și nefericit. Și totuși nu văd motivul real al îngrijorării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
efort. Vorbele lui păreau a ascunde o amenințare difuză. Față de semi-obscurul holului, bucătăria în care-i invită Fana era de o luminozitate frapantă, ca o explozie. O masă lungă, enormă cu câte un scaun cu spetează înaltă la capete, o banchetă ovală, plușată, foarte comodă, ferestre mari sub care se aflau un aragaz electric, unul cu gaz metan, un congelator, dulapuri suspendate prin geamul cărora puteau urmări mai multe servicii de vin și cafea scumpe. Fana se mișca de acolo, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în vreme ce trenul se putea în mișcare, el a rămas neclintit pe bordura peronului, privind spre fereastra compartimentului ei, cu poalele trenciului fluturând în adierea vântului, până când a știut că era imposibil să se mai vadă unul pe altul. Singură pe banchetă, atunci când trenul căpătă viteză, Carmina începu să creadă că se simțea bine. Se uita pe fereastră la peisajele arhicunoscute și totuși noi, păduricea de salcâm având la vârful copacilor cuiburi uriașe de ciori, un gard de fier, un pod, câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și-n alta, îl simte încruntat crispat, cu mâinile strânse pe volan. Vrea să murim, îi trece prin minte Carminei și o pace plăcută i se instalează în creier, uite că până la urmă o să fim împreună, gândește ea, ațipește pe banchetă zgâlțâită din când în când de denivelări. Viața anostă de zi cu zi își lăsase asupra ei amprenta, parcă rămăsese tot undeva în oraș, departe, confuz, dormea percepând vag în creier, huruitul mașinii, ușoara trepidație a carcasei metalice. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Pretextase că avusese treabă prin împrejurimi, venise pentru niște borcănele de smântână pe care i le păstra o vânzătoare, fostă clientă a ei. Pentru că tot se întâlnise cu Ovidiu, îl rugă s-o conducă până la tribunal cu mașina. Așezată pe banchetă îi atrase atenția asupra cerului înalt, foarte curat și atunci Ovidiu avu certitudinea că întâlnirea cu Sidonia nu era chiar deloc o întâmplare. Când se mai lăsase ea impresionată de fastul naturii? Era foarte aglomerat pe stradă, o forfotă continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
aceleași întrebări, dar poate ea, având o mai mare experiență, reușise să ajungă cu raționamentul mult mai departe. După ce își bău cafeaua, pașii o purtară mecanic către fereastră. Mașina era tot acolo, bărbatul la fel, pagina scrisă mărunt zăcea pe bancheta de alături, acum umplea altă coală de hârtie. Carmina își continuă lectura. Era sâmbătă, avea zi liberă. După ce termină un capitol, lăsă cartea cu copertele în sus pe măsuță și se duse din nou la fereastră. Mașina plecase și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Se gândi să se îmbăieze sau să facă o plimbare. Își puse fierul de călcat în priză. Afară era frumos, putea îmbrăca fusta albă. Oprită în fața ferestrei, observă aceeași mașină, reapărută din senin. Era și bărbatul înăuntru și dosarul. Pe bancheta din spate avea acum două pâini și câteva pliante de prezentare a stațiunilor montane. Renunță să mai plece la plimbare și se duse să dea drumul la robinete. Sidonia îl plăcuse pe Dimitrie de când îl văzuse apărând în holul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în cadrul ferestrei, fără să miște sau să clipească. Desigur, îi era greu să înțeleagă ce se petrecea în apartamentul de deasupra ei. Era ceva care depășea firescul. Îi urmări cum se apropie amândoi de mașină, cum se instalează tăcuți pe banchetă. Bărbatul porni motorul. Privea cu încăpățânare înainte. La stop bătea nervos darabana cu degetele pe volan. Era grav, solemn, părea nedormit. Lângă el Carmina zăcea împietrită în scaun. Nu prea știa la ce să se aștepte. El nu era dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Klaus nu mă scăpă din priviri. Îi părea rău după Werner și că trebuia să meargă fără mine. Am ieșit În stradă. Mașina lui Klaus era parcată În Piața Fânului. Un VW 1300. Cadou de la rudele lui din Germania. Pe bancheta din spate erau două sacoșe. Câte una pentru fiecare. Mai voluminoasă parcă a Violetei. Cortul și sacii de dormit erau În portbagaj. Imaginea lor Îmi dădea frisoane. Violeta a urcat prima. Klaus mă ținea În brațe. I-am dat desenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe care s-a așezat cineva - dar nu s-a așezat sus, ci s-a așezat dintr-o parte, dintr-amîndoué pérțile, și numai deasupra era umflat, céci jos erau rotile -, Șasa se bulucea la ușé sé prindé un loc pe bancheta din spate, céci așa féceau toți copiii. Pe bancheta din spate era mult mai bine, chiar dacé acolo era o gauré și toți rupeau bucéțele de burete. Era bine pe bancheta din spate, pentru cé aceea era laté cît tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a așezat sus, ci s-a așezat dintr-o parte, dintr-amîndoué pérțile, și numai deasupra era umflat, céci jos erau rotile -, Șasa se bulucea la ușé sé prindé un loc pe bancheta din spate, céci așa féceau toți copiii. Pe bancheta din spate era mult mai bine, chiar dacé acolo era o gauré și toți rupeau bucéțele de burete. Era bine pe bancheta din spate, pentru cé aceea era laté cît tot autobuzul și sérea la hopuri. Șasa știa patru hopuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se bulucea la ușé sé prindé un loc pe bancheta din spate, céci așa féceau toți copiii. Pe bancheta din spate era mult mai bine, chiar dacé acolo era o gauré și toți rupeau bucéțele de burete. Era bine pe bancheta din spate, pentru cé aceea era laté cît tot autobuzul și sérea la hopuri. Șasa știa patru hopuri În drumul séu spre școalé și le aștepta că sé saré. Era cel mai frumos lucru din viața lui de școlar. - Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu mînicile la nas. CÎnd coborau din autobuz, Angela și Sveta Își arétau batistele care erau negre acolo unde a fost nasul, și erau doué puncte și mai negre. Dar Șasa nu ținea nici mînecă la nas. El stétea pe bancheta din spate, laté cît tot autobuzul, si aștepta hopurile. Lui Șasa Îi era totuna dacé Îl lésa cu fereastră deschisé sau nu, céci el nu avea morișcé. Lui Șasa chiar Îi plécea șoferul cu mustațé, céci mergea mai tare. Ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
portierei și se deschide. Ca lucrurile să fie exact cum par a fi, motorul pornește din prima cheie. Hai, Tano, urcă. Au să se întoarcă și noi n-o să mai fim aici, nici mașina. Mobilul lui Șichy a rămas pe banchetă, n-au cum să ne găsească prea repede. Or să aștepte dimineața împreună. Aha, ocazia să înceapă ceva între ei, pricepe Tano. Construiesc o imagine roz a lor. Proteguiți de membrana livingului, înconjurați de picturi, stînd de vorbă. Conversația se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de noapte, de zi, de scări de blocuri, de centru, de bibliotecă, de tribunal, de spital, de agenție teatrală, de lătrat după bicicliști, după camioanele-jucărie ținute în lesă de băieții proscriși de a fi asemenea părinților: NIMIC! De prostituate pe bancheta din spate a bijuteriei pe patru roți, de poliție cu botnițe, de golani fără botniță, vopsiți, cu tatuaje și cercei de gară, de pescari, de vegetație sălbatică, de lanțul de magazine în care pășești pe altă planetă, nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de cosmetică, drogherii, o farmacie, citește literele multicolore răsucite în acolade, Crinul, Ghiocelul, Violeta. Astea ar fi numai bune de nume conspirative, parole sau nume de cod, nu ți se pare? — Nu era cazul să vă înghesuiți toți trei pe bancheta din spate, zice șoferul, mai era un loc în față, le face semn. — Nu-ți face griji, i-o întoarce nepoliticos Curistul, mai bine fii atent la drum și închide de tot stația, mă enervează pîrîiturile, adaugă. E pățit ciripitorul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
poarte sîmbetele. În cazul ăsta s-ar putea spune că-l moștenești de minune, conașule, se aude din nou vocea șoferului. Nu e nevoie să fi citit din Freud ca să-ți dai seama de asta, întărește și Părințelul, sărind de pe banchetă din cauza unei bufnituri. Pe lîngă nervii ăia de care n-a mai reușit să scape nici pînă în ziua de azi, la mititica unde a stat șapte ani bătuți pe muchie a dat peste tot felul de camarazi care au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]