271 matches
-
nici o durere, mă gândeam la ce voi face. Îmi clătisem fața, îmi pusesem capul sub robinet, făcusem pipi, îmi vârâsem cămașa în pantaloni, totul cu mâinile care mă dureau, iar acum eram acolo cu părul ud, pieptănat pe spate. Îmi bandajau mâinile, o făcea o fată cu o șuviță de păr roșcat care îi atârna pe fața aplecată. Venise medicul legaist, completase un formular și plecase. Ea nu fusese încă îmbrăcată, trebuia s-o îmbrac, hainele se aflau în portbagajul mașinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Ștefan a murit, ce se fac ei? Dacă Ștefan trăiește, ce se fac ei? A găsit mortul ... viu și la locul său, respira ușor și o transpirație fină Îi acoperea gâtul. În timp ce presăra praf, Îl ungea cu alifie și-l bandaja cu fașă cumpărată de la farmacie, Maria simți ceva și ieși afara: Omuli, „chiupul cel mare” trebui Îngrijât șî spalat, cî aniroasî tari! Oari sî cadi sî fac eu aieste lucruri, tu ci zâci? Se cade și chiar este indicat, Marie
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a fi destinul măreț al seniorului său, spuse: Nu luați acum penelul, stăpâne. Otsu e doar la o zvârlitură de băț și, dacă reușim să ajungem acolo, veți fi primit cu bucurie de Seniorul Mitsuharu. Dați-mi voie să vă bandajez rana. Când Shigemoto puse hârtia pe pământ și începu să-și dezlege cordonul, Mitsuhide își scutură mâna, cu o forță surprinzătoare. Apoi, cu mâna stângă, se săltă de la pământ. Întinzând mâna dreaptă, apucă penelul strâns, mai-mai să-l frângă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Margoulies. „Pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă...“, scrisese acesta. Iar ochii căprui, delicați, priveau pierduți la nuanța ultramarină a unei reproduceri după Monet, amplasată neinspirat pe peretele de deasupra mesei de consultație. — Ar fi mai bine să bandajăm rana asta a ta, sau arsura, sau ce-o fi ea, nu crezi? Margoulies își revenise și se foia în jurul biroului, adunând fașe, leucoplast, tampoane sterile, foarfece și o sticluță cu apă distilată. Bull se simțea din ce în ce mai bine în timp ce degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
normal. Făcu câteva ture prin cameră. Încă simțea furnicături în picior, însă senzația aceea imediată, de la suprafață, cea care îl îngrozise efectiv, fusese diminuată considerabil. — Ascultă, John... Margoulies revenise la birou, de data aceasta pentru a scrie o rețetă. Am bandajat chiar eu rana pentru că nu am încredere nici în asistentele de aici și nici în cele de la Whittington. Vreau să iei medicamentele astea... — Să stau în pat, doctore? Bull părea entuziasmat de idee. Arsurile la stomac și mahmureala îl obligau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
doar pentru masturbare. Bull voia să poată absolvi academia lui Juniper. Și, pe lângă toate celelalte, în seara asta era și această vulnerabilitate agasantă. Senzația că rana aceea îl domina, îi dicta acțiunile contradictorii. Mâna mare a lui Bull freca zona bandajată în momentul în care un derbedeu în devenire aprinsese o petardă în parcarea Bisericii Congregaționale moderne, aflată la distanță de două străzi de apartamentul său. Scânteia alb-gălbuie lumină pentru o clipă fereastra scufundată în întuneric. Când se stinse, o siluetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
contact, pe buze cu un surâs vag care mă lua peste picior pentru toată râvna de care dădusem dovadă căutându-l, dar care exprima și acceptarea propriului eșec și autoritatea mea asupra lui. Când am pornit motorul, își așeză palma bandajată peste coapsa mea. Surprins de acest contact fizic dintre noi, am crezut la început că Vaughan încerca să mă liniștească. Îmi duse apoi mâna la gură, și-am văzut cubul argintiu, deja scobit, dintre degetele sale. Am desfăcut folia și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
alta zi am ieșit la plimbare și am văzut că cineva se ascundea în tufiș. Era un iepuraș cu un picior rupt. Era slab și pufos. I-am dat o felie de lazania. Se simțea mult mai bine. I-am bandajat piciorul. El a spus: Mulțumesc, că m-ai ajutat! Cu plăcere! Cum te cheamă? a întrebat Garfield. Urechilă! Dar pe voi cum vă cheamă? Întreabă iepurașul. Pe mine mă cheamă Celestina, iar motanul meu este Garfield. Iar acum noi trebuie
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu o mișcare scurtă și sigură, ca și cum ar mai fi făcut asta de sute de ori, ca și cum ar fi știut foarte bine ce face, povestea ea. Ruben a urlat și lui Iacob i-a căzut cuțitul din mână. Repede, a bandajat rana cu fașele de la Ada și a înfășat copilul foarte strâns, așa cum numai bărbații știu să înfeșe. L-a dus înapoi la femei, șoptind în urechiușa perfectă a lui Ruben vorbe pe care nimeni altcineva nu le putea auzi. Cortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de rău! Nu e vina ta. Vru să o atingă. Stai așa! Remarcă o tăietură adâncă pe obrazul ei, și una pe braț. Dumnezeule! Cum de n-am văzut? Stai jos, vin imediat. Îi șterse dâra de sânge și îi bandajă rana. E mai bine? Da. Mult mai bine. Ar trebui să chemăm un doctor, ceva. Nici gând. Sigur? Mai întâi, ar fi drăguț să-mi mai aduci o cană. Vrei? Când se întoarse Doru, Amanda plecase. O parte din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
-și mâna în semn de „am terminat“. Și-acum, vă rog, nu putem să vorbim despre altceva? Până și eu m-am plictisit de discuția asta. Gâfâind din greu, Susan s-a aplecat în față și și-a ridicat piciorul bandajat pe masă. —Îl vedeți? În modul cel mai bizar cu putință, piciorul ăsta fracturat e cea mai bună chestia care mi s-a întâmplat vreodată în viață. Alison nu înțelegea. —Tu și Julia nu știți, a continuat Susan, dar chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nici măcar o secundă atingerii lui? Fusese atrasă inexplicabil de acel bărbat care rămăsese un mister pentru ea din cauza eșarfei care îi protejase identitatea. O eșarfă fină de mătase care o împiedicase să-i vadă chipul. Își dezinfectă rănile și le bandajă cu grijă pe toate. Ar fi avut nevoie și de un bandaj pentru cele de pe suflet, dar... „- Dacă am scăpat doar cu atât din aventura mea, nu-i rău. Bine că nu m-am întâlnit cu vreun urs, sau un
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-l excitase gîndul la acele morți cumplite. A trebuit să mă lupt cu el În lift ca să-l resping. Dar l-ai cules de pe plajă după urmărirea din port, nu? A doua zi te-am văzut În apartamentul lui, Îi bandajai brațul. — Charles... Paula Își ascunse fața În palme, apoi făcu un efort să-mi zîmbească. — Are o personalitate puternică, nu-i ușor să-l refuzi. Dacă ai apucat să ai de-a face cu el, descoperi că poate să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
MACABEUS (Speriat.): Unde să te duci? PARASCHIV (Începe să-i rupă în fâșii cămașa lui MACABEUS.) MACABEUS: Ce faci? PARASCHIV: Fac fâșii. MACABEUS: Da’ de ce n-ai rupt din cămașa ta? PARASCHIV: Tacă-ți fleanca! (Pauză; PARASCHIV începe să-l bandajeze pe MACABEUS; întâi fața, apoi gâtul, apoi mâinile.) MACABEUS (Încet.): Puteai totuși să rupi și din cămașa ta. PARASCHIV: Gura! (Pauză.) MACABEUS: Mi-e foame... PARASCHIV: Aș! MACABEUS: Mi-e o foame grozavă. PARASCHIV: Minți. N-are cum să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nu să-l ia așa, ca din oală. Ce e cu dumneata? Ești cam abătut - remarcă Valy. Era parcă întrebarea celui care, după ce ți-a dat în cap cu ceva, nu întârzie să-ți plângă de milă și să te bandajeze. L-a mișcat - explică Iozefina poate că peisajul cu chiloții mei cei mov de pe dormeză, și cu sutienul cel negru, cumpărate amândouă azi... Acuma de ce minți, Iozefina ? - glumi Valy exagerat - spune-i că le-ai dat jos de pe tine când
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
vuietul mării, atât de departe cum nici nu se poate imagina de singurătatea deschisă a unui deșert pe ale cărui întinderi vântul alerga în libertate. încercă să-și astupe rana, cele două găuri curate, în față și în spate, își bandajă strâns pieptul cu turbanul lung și se înfofoli în pătură, tremurând de frig și de febră, rezemându-se într-un colț, ca să zacă într-o stare de moțăială, fără alți tovarăși decât durerea, amintirile și gri-gri-ul morții. Nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
bunică-meu Tauberger și soră-mea Cristina. În cele din urmă iată-mă în fața blocului înconjurat de stejarii printre care jucam fotbal când eram puștan. M-am scuturat de zăpadă și am intrat. M-a întâmpinat bunică-mea cu picioarele bandajate în foi de varză: dacă ai ști, Leo, cum mă dor încheieturile de la reumatism. Dar unde sunt fetele, Cuculeana și Cristina? Că au plecat de-o oră să te aștepte. I-am zis că nu găsisem pe nimeni în gară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Încheieturii și de două ori În jurul degetelor. — Ei, zice Freedman, ce bagi atâta leucoplast acolo? Pune mâna, spune Jack. Ia zi, nu-i moale? Ș-atunci ce ești țăran? Freedman nu s-a mișcat de lângă noi cât Jack și-a bandajat și cealaltă mână; unul din asistenți i-a adus mănușile, iar eu i le-am tras pe mâini și i-am Înnodat șireturile. — Auzi, Freedman, Întreabă Jack, ce naționalitate mai e și Walcott ăsta? — Nu știu, spune Solly. Un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o să trebuiască să-l duceți Înapoi după aia. — Nu ne-ar deranja, domnule căpitan. — Nu, spuse doctorul. N-auziți că nu? De ce nu-i dai o supradoză de morfină? Îl Întrebă un ofițer de artilerie care aștepta să-i fie bandajată o rană de la braț. Crezi că mă spăl pe cap cu morfină? Ți-ar plăcea să vă operez fără morfină? Ai un pistol, du-te și Împușcă-l. — A fost deja Împușcat. Dacă și voi, doctorii, ați fi Împușcați din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ai grijă cum le aranjezi. Toaibă și Urecheatu erau numai ochi și urechi. Peste tot, liniște deplină. Când s-a auzit o plescăitură în apa pârâului - semnalul că Trestie și-a terminat treaba - cei doi au pornit către el. Am bandajat bine podul, iar cablurile le-am dus până la salcia din dreapta drumului. Bine, Trestie. Acum îi acum, fraților! Ia să ne gândim cine poate fi <inamicul? - a întrebat Toaibă. N-ai băgat de seamă că lipseau doi oameni din pluton? - a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un pietroi. I-a făcut pe voie. Apoi s a așezat pe marginea cuptorului, cu capul între palme. Tare mă mai doare pălitura de la frunte. Mai bine m-aș duce la moașă, să vadă ce-i acolo și să mă bandajeze. Dacă așa crezi tu, du-te, Marandă. După plecarea ei, pe Toaibă l-au năpădit gânduri și gânduri... Întâi s-a gândit la zbuciumul bietului cal ca să scape de urgia focului. Apoi cine știe pe unde aleargă încă îngrozit? Cel
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nimeni. Și tu ce zici, să merg sau să nu merg la primărie? Trebuie, că altfel trimite milițianul și te ia pe sus. Bine, omule... Să nu uiți să-ți iei cârja, că doar te-ai pălit la piciorul rănit. Bandajează-l și matale cât poți mai tare. Eu am plecat, că or trimite după mine. Uite aici o coajă de pâine și ceapă, să nu miroși a rachiu... Aproape de chindie, cu piciorul înfășurat în bandaje și cu cârja bocănind abitir
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de semințe de papirus - un remediu excelent, ce ajuta cicatrizarea - și smirnă, zeamă de verigar și rășină de fistic. Fața îi era scăldată în sudoare, din cauza luptei îndârjite pe care o dădea împotriva morții. Nu se iviseră încă zorii. Valerius bandajă cu grijă toate rănile. Fata îi aduse o pătură de blană și Valerius o întinse peste trupul gladiatorului. Se aplecă încă o dată să-l privească. Ridică pătura și îi descoperi picioarele, pe care le masă îndelung, energic, cu un unguent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la un pas de victorie, trădat de mușchii sfâșiați de tridentul lui Skorpius. — Înfășoară strâns fâșiile în jurul genunchilor. Așa vei evita alte răni și, în plus, fașele îți vor apăra genunchii. Valerius se așeză în iarbă și începu să-și bandajeze genunchii. Văzu că unii gladiatori aveau coapsa stângă bandajată cu lână și piele în întregime, de la șold până la genunchi. Aceia sunt provocatores, explică Proculus. Luptă întotdeauna cu adversari care au aceleași arme ca și ei. Privește scutul, e dreptunghiular, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de tridentul lui Skorpius. — Înfășoară strâns fâșiile în jurul genunchilor. Așa vei evita alte răni și, în plus, fașele îți vor apăra genunchii. Valerius se așeză în iarbă și începu să-și bandajeze genunchii. Văzu că unii gladiatori aveau coapsa stângă bandajată cu lână și piele în întregime, de la șold până la genunchi. Aceia sunt provocatores, explică Proculus. Luptă întotdeauna cu adversari care au aceleași arme ca și ei. Privește scutul, e dreptunghiular, dar mult mai mic și mai ușor decât al tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]