231 matches
-
cuprinde postul național de radio, și cotidienele "Dneven Trud" și "24 Ceasa". Bucătăria bulgărească este similară celor din alte țări balcanice și prezintă o puternică influență turcească și grecească. Printre cele mai importante produse culinare locale se numără iaurtul, lukanka, banița, salata șopska, liutenița și cozonacul. Sunt prezente și alte feluri de mâncare orientale, cum ar fi musaca, ghiveci și baclava. Consumul de carne se află sub media europeană, fiind preferate diverse salate. Rachiul este băutura alcoolică tradițională din fructe, consumată
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
bună parte din țară. A început școală primară la o colonie muncitoreasca lângă comună Tălmaciu, aproape de Sibiu. De aici au ajuns la Lupeni apoi la Câmpul lui Neag unde a început clasa a-II-a primară pe care a terminat-o la Banița lângă Petroșani unde tatăl său vitreg era miner la o carieră a fabricii de văr. Din nou pe drumuri, ajung la Deva, apoi la Arad și mai pe urma la Lugoj și Caransebeș. Erau foarte săraci. În 1943 ajung la
Ion Săsăran () [Corola-website/Science/317505_a_318834]
-
nivel potrivit de zaharuri și aciditate. Pielița fiind foarte tare și rezistentă asigură conservarea strugurilor chiar până la sărbătoarea de Paști. În anul 1972, un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, a obținut soiul Crâmpoșie selecționată prin hibridarea liberă a acestui soi tradițional. http://bioweb.supagro.inra.fr/collections vigne/Variete.php?cle=2243
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
argintari; și, cu toate că sunt lipsiți de modeluri bune, ei lucrează destul de bine aurul și argintul". În Raportul lui Constandin Golescu, vel logofăt, către Divanul Săvârșitor al Țării Românești, din 2 august 1830, prin care descrie situația „măsurilor” existente (stânjeni, prăjini, banițe, ocale, cantar, dramuri, coți etc.), se face referire și la "cuiungibașa", care era șeful argintarilor și aurarilor. La nivel internațional a fost adoptată " Clasificarea Internațională Standard a Ocupațiilor - ISCO 08", la care a aderat și România, în baza Hotărârii Guvernului
Argintar () [Corola-website/Science/326339_a_327668]
-
sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor: Baru, Banița, Bretea Română, General Berthelot, Pui și Sălașu de Sus și pe cele ale orașelor Lupeni, Hațeg și Uricani. Situl este străbătut de drumurile naționale DN66 (Târgu Jiu - Petroșani - Deva) și DN68 (Caransebeș - Hațeg). Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
l-a constituit, încă, existența vuvarilor (a interpreților din vuvă - tamburină). Vuvarii au dat o notă aparte cântecelor de pe Amaradia. Instrumentul a mai fost întâlnit pe Gilort, la Novaci si la Turburea, iar la Arcani s-a făcut acompaniamentul pe baniță, probabil înaintașa vuvei. O parte din bijuteriile folclorice de pe Amaradia au fost descoperite, culese și înregistrate numeroase balade de Constantin Brăiloiu, perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia au fost conservatorii acestor balade, multe pierdute odată cu ei, În satele comunei
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]