3,051 matches
-
celor de demult care atrăgeau atenția asupra durerilor venite din răul cel mare adus de străinii stăpâni: înstrăinarea. Scriind despre semne ale acesteia, Laurențiu Fulga (1916-1984) în Universul literar și artistic din 23 iulie 1938, referindu-se la tânăra lirică basarabeană a acelor ani, nota: "Basarabia n-are biblioteci, e vitregită de circulația cărților bune, în librării, chiar nu cunoaște nici frământările pe care capitala le simte în preajma fiecărui nou eveniment literar. Provincia - continuă el - își înjumătățește astfel, fie prin alterare
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
librării, chiar nu cunoaște nici frământările pe care capitala le simte în preajma fiecărui nou eveniment literar. Provincia - continuă el - își înjumătățește astfel, fie prin alterare, fie prin nefuncționare, condițiile sale de creație". În astfel de condiții, continuă Laurențiu Fulga, creatorii basarabeni pierd "sensul imediat al lucrurilor". Nu le rămâne decât "să se reculeagă " în ceea ce au mai apropiat. "Față de inaderența oficialităților la entuziasmul constructivismului tineresc, față de lipsa de propagandă culturală, față de toate aceste prejudicii morale îndeosebi, intelectualul basarabean se dăruie întreg
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
Laurențiu Fulga, creatorii basarabeni pierd "sensul imediat al lucrurilor". Nu le rămâne decât "să se reculeagă " în ceea ce au mai apropiat. "Față de inaderența oficialităților la entuziasmul constructivismului tineresc, față de lipsa de propagandă culturală, față de toate aceste prejudicii morale îndeosebi, intelectualul basarabean se dăruie întreg literaturii rusești". Constatările tânărului scriitor de la București sunt adeverite și întărite și de un cunoscut publicist al vremii, părintele Vasile }epordei (1908-1997). Cam tot pe atunci, referindu-se la tineretul intelectual al vremii, care "întocmai luntrașului din
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
pe atunci, referindu-se la tineretul intelectual al vremii, care "întocmai luntrașului din largul mării habar n-are unde-i țărmul", el nota în ziarul Raza, din Chișinău, la 14 octombrie 1937: "Exact în aceeași situație se află tineretul nostru basarabean. Majoritatea bătrânilor s-a coborât în mocirla cluburilor, de unde n-au mai încercat să se ridice. Acolo se bălăcesc și acolo compromit numele Basarabiei. Iar tineretul idealist, care dorește alți oameni decât acei pe care îi zărește astăzi numai pe la
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
mincinos, precum și tineretul străin de aspirațiile acestui neam". Și încă o voce, dintre multe altele ale vremii, care își nota cu amărăciune constatările despre situația reală a Basarabiei și a locuitorilor la aproape două decenii de la Marea Unire. În Școala basarabeană, revistă a învățătorilor din județul Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu peste mult timp, la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la unirea Basarabiei noastre
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
Amintind că unirea Basarabiei cu România "nici azi nu e recunoscută de guvernul sovietic, căci în Pavilionul U.R.S.S. șde la Expoziția Universală din acel an 1937ț de la Paris se vede o hartă gigantică a Basarabiei trecută la dânșii", dascălul basarabean se întreabă: Ce am făcut noi în 20 de ani" sub administrația românească. "Sub raportul material - arată el - Basarabia n-are decât 750 km. căi ferate, cu totul insuficiente, când ne gândim că această provincie reprezintă o șesime din suprafața
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
mă doare ceea ce se întâmplă cu frații noștri rămași în zona unde rușii au făcut totul ca să distrugă cultură românească, depopulând regiunea prin ucidere și înfometare, apoi deportând forțat în Kazahstan și Siberia pe cei rămași. Nu trebuie să fii basarabean ca să reacționezi la măcelul care s-a făcut cu bieții români din zona aceea, la momentul cedării forțate a Basarabiei. Ce s-ar fi întâmplat dacă eram eu în locul lor? MLC: Cum ați demarat acțiunea, concret? Ați putea să ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de cimitir. Inaugurarea oficială a cimitirului de la țiganca s-a făcut în anul 2006. Sfințirea troițelor s-a făcut de către IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, iar la eveniment au fost prezenți delegați ai Ambasadei Române al Chișinău și foarte mulți cetățeni basarabeni veniți să-și aducă salutul eroilor căzuți pentru țară, cu steaguri, cu lumâ nări aprinse, cu colăci și vin, cu coliva , ca la un părăstas. Problema presei de informare în satele din Basarabia am soluționat-o cumpărând sute și sute
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Basarabia am soluționat-o cumpărând sute și sute de abonamente la ziare românești în așa fel că cel puțin câteva numere să ajungă și în cel mai îndepărtat cătun. M-am gândit că acest lucru va menține spiritul bieților frați basarabeni izolați și fără speranță. Tot din banii noștri, mai ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când l-au susținut pe Roșca (cu lozinca “Nu ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cash la mine, ai mei, plus cei adunați de la copiii mei; numai așa am putut acționa rapid în locurile unde trebuia plătit pe loc ca să meargă treaba. În anul 2010 am participat la dezvelirea la Iași a statuii marelui poet basarabean Grigore Vieru, unde românii-americani au dat cam 20% din valoarea lucrării, iar restul de 80% a fost plătit de primăria orașului Iași. Poetul Vieru a fost mare patriot și o lumină a neamului nostru; a părți cipat în 2004 la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în autocompătimiri. Este proprietar de editură și profesor universitar, om cu amici literari, discipoli și studenți; ține cursuri de scriere creatoare și a ,moșit" ori ,nășit" nu puțini membri ai tinerei generații (de la Caius Dobrescu și Ciprian Șiulea la frații basarabeni Vakulovski). Una dintre problemele cu care se confruntă este chiar această multiplă specializare ce-l proiectează uneori în plin conflict de interese. Mai mulți colaboratori ai Editurii Aula întrerup indignați relațiile cu directorul acesteia, nevoind să facă distincție între editorul
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
datele esențiale ale vieții muzicale din Basarabia și din Bucovina în contextul istoriografic românesc, prin studii speciale consacrate acestora. Interesul lui Breazul pentru folclorul din Basarabia era mai vechi. În 1929 propunea Ministerului Cultelor și Artelor cercetarea trecutului vieții muzicale basarabene, poetul Ion Minulescu mulțumindu-i la 26 februarie 1929 și cerându-i să pună la dispoziție „datele necesare relative la trecutul și activitatea desfășurată de Conservatorul din Chișinău” - XI - 1779. Este posibil, ca, în calitate de fost discipol și admirator al magistrului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Cultura la țară. În editorial, Vitalie Ciobanu își povestește în detaliu o recentă experiență din Floreștiul natal: ,Sfâșietoarea senzație că Ťviața e în altă parteť. Unde au dispărut oamenii? Sunt chiar atât de pierdute, atât de lipsite de perspectivă satele basarabene? ș...ț Sătenii, câți au mai rămas acasă, s-au mutat la rampele unde sosesc mașinile din Italia și Portugalia - noile ținuturi Ťde lapte și miereť. Dau năvală acolo la fiecare sfârșit de săptămână pentru a-și ridica pachetele și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
de cultură mai există astăzi la sat?" răspunsul ar fi, pesemne că doar școala. Sau poate că la sat, la fel ca la oraș, principalul ,focar de cultură" e televiziunea. A treia întrebare caută soluții la ,degradarea culturală" a satului basarabean". Nici cele din România nu stau mai bine. Ne-a plăcut și Jurnalul de călătorie prin ,țara dintre Prut și Nistru" pe trei voci cu umor (Monica Vasile, Mihai Varga, Liviu Mantescu, cronicile puse sub genericul intimității și comentariul lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
-și contravaloarea lor. În urma activităților specifice întreprinse de reprezentanții poliției au fost recuperate bijuterii în greutate de 88 g, în valoare de 140 000 000 de lei...“ Cum se poate fura pe Internet, explică în 2002, în „Cotidianul“, un tânăr basarabean student la București. Hoții preferă sălile de calculatoare de pe stradă sau de la facultate deoarece în acest mod este greu să fie prinși. „De exemplu, spune el, intri (în- tr-un magazin virtual cu plata on line, n.n.), cumperi cu cărți de
Agenda2004-16-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282305_a_283634]
-
de tribună Tokes. Tot așa cum a fost gând la gând cu colegul său de proveniență bolșevică Voronin care, fără influențele lui, nu ar fi căpătat un al doilea mandat. Întrebat mai târziu cum a putut să trădeze interesele fraților noștri Basarabeni, Băsescu a declarat limpede că a fost o cerință venită de la un for al Uniunii Europene, dar nu a spus prin ce persoană. Pentru că aș vrea și eu să știu un nume de comisar sau de parlamentar european, care îndeamnă
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
persoane fizice al filialei B.C.R. unde solicită creditul. Informații suplimentare se pot afla pe pagina de Internet a Centrului de Educație Internațională (www. iec. ro). L. R. Zilele Basarabiei l Manifestări cu și pentru tineri Din anul 2001, Organizația Studenților Basarabeni, care își desfășoară activitatea în Timișoara, organizează Festivalul „Zilele Basarabiei“ în jurul datei de 27 martie. Studenții basarabeni continuă tradiția, astfel că în acest sfârșit de săptămână, la Timișoara se desfășoară cea de-a patra ediție a festivalului. Prin astfel de
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
a Centrului de Educație Internațională (www. iec. ro). L. R. Zilele Basarabiei l Manifestări cu și pentru tineri Din anul 2001, Organizația Studenților Basarabeni, care își desfășoară activitatea în Timișoara, organizează Festivalul „Zilele Basarabiei“ în jurul datei de 27 martie. Studenții basarabeni continuă tradiția, astfel că în acest sfârșit de săptămână, la Timișoara se desfășoară cea de-a patra ediție a festivalului. Prin astfel de acțiuni organizatorii doresc să informeze publicul timișorean despre cultura românească din Basarabia, să sensibilizeze opinia publică asupra
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
tradiția, astfel că în acest sfârșit de săptămână, la Timișoara se desfășoară cea de-a patra ediție a festivalului. Prin astfel de acțiuni organizatorii doresc să informeze publicul timișorean despre cultura românească din Basarabia, să sensibilizeze opinia publică asupra problematicii basarabene, precum și să contribuie la găsirea unor metode de colaborare între reprezentanții studenților basarabeni din România și O. N.G. -urile și instituțiile românești. Pe parcursul manifestării se va desfășura și Festivalul Filmului Basarabean, în fiecare seară rulând la Cinema Studio câte o
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
de-a patra ediție a festivalului. Prin astfel de acțiuni organizatorii doresc să informeze publicul timișorean despre cultura românească din Basarabia, să sensibilizeze opinia publică asupra problematicii basarabene, precum și să contribuie la găsirea unor metode de colaborare între reprezentanții studenților basarabeni din România și O. N.G. -urile și instituțiile românești. Pe parcursul manifestării se va desfășura și Festivalul Filmului Basarabean, în fiecare seară rulând la Cinema Studio câte o capodoperă a cinematografiei basarabene. Sâmbătă dimineață, de la ora 7. 30, se va oficia
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
românească din Basarabia, să sensibilizeze opinia publică asupra problematicii basarabene, precum și să contribuie la găsirea unor metode de colaborare între reprezentanții studenților basarabeni din România și O. N.G. -urile și instituțiile românești. Pe parcursul manifestării se va desfășura și Festivalul Filmului Basarabean, în fiecare seară rulând la Cinema Studio câte o capodoperă a cinematografiei basarabene. Sâmbătă dimineață, de la ora 7. 30, se va oficia o slujbă la Catedrala Mitropolitană, iar seara, cu începere de la ora 19, în Complexul Studențesc, pe terenul de
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
la găsirea unor metode de colaborare între reprezentanții studenților basarabeni din România și O. N.G. -urile și instituțiile românești. Pe parcursul manifestării se va desfășura și Festivalul Filmului Basarabean, în fiecare seară rulând la Cinema Studio câte o capodoperă a cinematografiei basarabene. Sâmbătă dimineață, de la ora 7. 30, se va oficia o slujbă la Catedrala Mitropolitană, iar seara, cu începere de la ora 19, în Complexul Studențesc, pe terenul de sport, lângă B.R.D. , are loc un concert în aer liber susținut de formațiile
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
care a fost activitatea lui Duiliu Zamfirescu în Basarabia, dar el a publicat la întoarcere o suită de articole de tot interesul, înfățișând nuanțat și în cunoștință de cauză situația politică și economică de acolo și cu simpatie față de frații basarabeni. Ediția realizată de Ioan Lăcustă e însoțită de un aparat de note, foarte nutrite documentar, și de o bogată bibliografie. Când vine vorba de text, d-sa face o afirmație de-a dreptul deconcertantă: "Nu am veleități și nici aptitudini
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
despre atitudinea lui Petre Lucinschi, actualul președinte al Republicii Moldova, prezentîndu-l că un românofob și apropiat românofobilor. Lucrurile sînt, deci, tot încurcate și, repet, nu e de sperat într-o apropiată izbăvire istorică. Multe pagini analitice acorda dl Bruchis militantismului scriitorilor basarabeni pentru dobîndirea actualelor cuceriri. Un loc special le acordă lui Ion Drută, Grigore Vieru și Nicolae Dabija. Pe vremuri, arată autorul nostru, Ion Drută a îndeplinit, prin opera să, roluri pozitive. Dar, treptat, stabilindu-se la Moscova, sub raport politic
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
găsit că locul ei este de deputata în Partidul România Mare. Dl M. Bruchis se referă adesea la distincția dintre national-nationalism-sovinism xenofob. Se dovedește, iată, că are dreptate nu numai în cazul amintitei poete dar și în comportamentul unui istoric basarabean că Ion Țurcanu sau - de ce nu? - al d-lui Ioan Scurtu, coordonator al unei Istorii a Basarabiei de la începuturi pînă în 1998, în care accentele antisemite abundă. Se dovedește că e necesară multă rațiune, putere de abnegație și discernămînt pentru
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]