871 matches
-
când profesoara a intrat pe portița descuiată, doar lătratul unui câine a făcut-o pe gospodină să ridice capul și să privească spre poartă. Când a văzut că o femeie a intrat în curtea ei și-a legat mai bine basmaua la spate, apoi ștergându-și mâinile pe șorțul pus în față peste rochia din velur, a înaintat spre oaspetele nepoftit. -Bună ziua! -Bună ziua! Ce vânt vă aduce? -Doamnă, am fost plecată mult timp în străinătate, ieri m-am întors
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
ascultau bietele firi slabe, nădăjduind să-i calce pe urme la faimă, uitând mereu de câte ori îi dusese la necaz în sat! * În anul acela, mare parte din isprăvile săvârșite de ciracii lui Nenea se-ndreptaseră asupra Povestitorului, dar acesta ieșise basma curată din toate și potrivnicul, învins. Era mult peste ce-ar fi îndurat asupritorul! Așa nu se mai putea! Și cloci o nefăcută de zile mari! Cel puțin asta-și doreau neprietenii Povestitorului! Cum în zilele dinaintea marii sărbători a
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
din alte euxine ponturi, Până la cer, până la orizonturi, Se-ntinde iar câmpia mea eternă. E fără margini, ne deschide conturi Și, nesfârșită, nicidecum nu-i ternă, Nu ne coboară bucuria-n bernă Și nu ne înjosește cu afronturi. Nu vrea basma, eșarfă sau broboadă, În păr își pune albă promoroacă, Se învelește-n plăpumi de zăpadă Și-ascultă, seara, viscolul cum toacă. Din zarea ei se-ntoarce să ne vadă, Cu infinitul să ne prindă-n joacă. (Leonte Petre) Sursa foto
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
de maestrul Benone Sinulescu. O vie aducere aminte o călăuzesc versurile cântecului de mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare: Mândrulițo cu mărgele Spune-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune-mi cât să-ți dau pe ea! Spune-mi, spune-mi, mândruliță, Cât să-ți dau pe-a ta guriță? Spune-mi, mândro, cât îmi cei Pentru ochișorii tăi? Mândrulițo cu cercei, Spune-mi cât să-ți dau pe
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
Spune-mi cât să-ți dau pe ei! Că cerceii din ureche Ei în lume n-au pereche! Tu pereche n-o să ai O guriță dacă-mi dai! Că gurița de la tine E ca mierea de albine! Pentru-a ta basma-nflorată Aș da dragostea mea toată! Și mi-aș da și inima Mândro, pentru dumneata! Inima, bat-o norocu’! Că nu-și mai găsește locu’! Că mă-ndeamnă dragostea Să viu lângă dumneata! Spune-mi, mândro dragă, Cât să mai
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
abrutizase. Își lua înfățișarea de om ursuz cu vorba bolovănoasă pentru aș ține copiii la distanță de el, nici nevasta nu o apropia prea mult. Îi era teamă să-și arate bunătatea. Nu voia ca femeia să își dorească o basma nouă, sau copiii cine știe ce lucruri pe care el nu și le-ar putea permite să le cumpere, decât să se afle în situația umilitoare, așa o vedea el, de a îi refuza, mai bine voia să pară dur. Așa îi
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
sterile și extrem de festiviste, au fost huiduiți și fluierați în timpul cuvîntărilor, printre care și președintele Iohannis și premierul Cioloș, relatează Agerpres. Huiduielile au fost imediat suprimate, pentru că în Piața Unirii din Iași, printre puținii oamenii adunați, se foiau sepepiștii cu basmale și căciuli, deghizați în oamenii ai muncii! Maria Diana Popescu, Agero, Stuttgart
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
găsesc nimic potrivit pentru că nici eu nu cred ce gîndesc nici o replică nu-mi vine În ajutor Încerc să mă salvez cu o Întrebare banală) — Și ce făceau toți oamenii aceia? — Unii Își făcea cruce. Ierea și femei bătrîne cu basmale negre ca la mort; Îngropa În moloz lumînări aprinse și făcea mătănii, fel de fel de lume bătea cu palmele și cu genunchii grămada aia de praf cît mai rămase din Sfîntă biserică. Nici nu vorbea unii cu alții. Ședea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vin. Închid ușa. Se-nvîrtește casa cu mine. Mă las să cad pe canapea. N-am cui să-i spun, cu cine să mă sfătuiesc. Nino nu e acasă. Parcă o am Înaintea ochilor, trîntită pe un scaun de bucătărie, cu basmaua căzută Într-o parte, cu gura căscată, cu ochii holbați de groază, cu fața aceea rotundă cianozată din lipsă de aer. Dumnezeule și ce să-i fac eu cum s-o ajut să mă duc acolo În garsoniera aceea unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Nașul și nașa, tunși, rași, frezați, bîzÎind ca doi bondari Într-o plasă de beteală. Apoi socrii mari și socrii mici, cavalerii și domnișoarele de onoare În rochii sclipitoare, Închiriate din Obor, și restul lumii, mai cu șepci, mai cu basmale, mai cu genți, mai cu sacoșe, fetițe fără sîni, cu cercei și brățări de tablă lîngă băieței Împiedicîndu-se În blugii fraților plecați la armată. Peste drum de betonieră se află bufetul Alba cu saloane speciale pentru nunți și botezuri. Vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să-i dăm titlul „Societatea al Optulea Sacrament“. Noi cinci am devenit al Optulea. Apoi ne-a spus că el e prea tânăr și ca atare nedemn de noi. „Dar dați-vă silința, domnilor, ca măcar la sfârșit să ieșiți basma curată. Dac-ați ajuns deja din timpul vieții în relații atât de bune cu Domnul. Dar dacă totuși nu a meritat, dincolo aceste mărunțișuri vor ieși imediat la iveală. Eu nu pot să fac pentru dumneavoastră mai mult decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
acolo fiindcă majoritatea bărbaților erau plecați. Tanti Mae a fost una dintre ele și au făcut-o supraveghetoare într-una din secții. În fiecare dimineață când mergeam la școală, ea mă însoțea pe drumul spre oraș purtând pantaloni largi, o basma și o cutie de metal cu prânzul ei. Era cam cea mai bătrână femeie care lucra în fabrică, dar avea o slujbă mai bună decât multe dintre cele mai tinere. Mama stătea acasă și avea grijă de bucățica de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
la socoteală suma imensă pusă în joc. Cu o mână tremurândă semnă cec-ul pe care i-l întindea supraveghetorul evitând să numere zerourile scrise acolo. Știa că nu are atâția bani, dar nu avea încotro. Dacă voia să scape basma curată trebuia să dea impresia că totul este în regulă și cazinoul nu este pus în dificultate. Boris părăsise încăperea, îl vedea pe monitor stând în colțul sălii și șoptind discret ceva în urechea unuia din oamenii lui. Bănuia cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
neoficială a părții de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părul negru și ochii negri. Purta fustă creață lungă, casâncă și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
duminicile și sărbătorile): se mergea la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
potoliți. Îi lipsea ceva ca să fie de-a dreptul frumoasă și asta o făcea să nu fie nici măcar drăgălașă. Dar când Stroeve vorbea de Chardin avea dreptate, căci, într-adevăr, în mod ciudat, îmi amintea de acea drăguță gospodină cu basma și șorț imortalizată de marele pictor. Mi-o puteam închipui trebăluind foarte serios printre cratițe și tigăi, îndeplinindu-și îndatoririle domestice ca pe un ritual, așa încât totul căpăta o semnificație morală. Mi-e greu să presupun că era isteață sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
-i spun doctorului că e nebună, că așa îmi plănuisem, domnule, e nebună, pune-o la punct, zi-i că nu are nimic, sigur vrea bani de la mine, toate vor bani, mă vor pe mine, dragul meu Tică, scoate-mă basma curată, am să ies eu și din asta, o să povestesc la toată lumea ce mi-a făcut blonda, să știe toți că vrea bani, mă duc eu la toți și le spun, la televiziuni, la presă, adică mă duc eu înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pământenii noștri zăriră de cealaltă parte, jos în vale, un soi de hangar lung, de lemn, spre care se îndreptau din toate părțile zeci de bărbați voinici, scunzi, stăpâni pe soartă, și mame și copii și fete mediocre drăguțe, cu basmale multicolore fluturând în vânt. Bătrâni erau mai puțini, în schimb toți erau foarte vânjoși. — E cantina noastră, cantină fruntașă, spuse tractoristul când ajunse lângă hangar. Acum trebuie să vă duc responsabilului. Sări jos din cabină și se apropie de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
-mprejur simt că mă pierd de lume, aș evada din clarobscur într-un ținut anume, Pe munții cei îmbătrâniți de vânturi și ninsoare, capitonați cu alb veșmânt îmbrățișați de soare. Acolo mi-aș dori acum, din nori să-mi cos basmaua și în tăcerea serilor, s-adun în palme neaua.
Prima ninsoare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83363_a_84688]
-
Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Maria și Ion intrară cu fetița în colibă, bucuroși că de acum în colo vor cunoaște cum e să fie părinți. Fetița gângurea și trăgea de basmaua Mariei, care nu mai putea de bucurie. Ion se ținea după ele, fericit și fără să-și ia ochii de la fetiță, spuse: - Marie, ce frumoasă este! - Da Ioane, este atât de frumoasă! Mulțumesc Doamnului și Îngerului- barză! Că dacă n-
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
zvârlugă, Emanuela sări pe prispă și dispăru în răcoarea casei de țară, urmărită de privirile pline de dragoste ale părinților. Mama, într-un gest atât de obișnuit în ultimul timp, își șterse ochii, ferindu-se să fie văzută, cu colțurile basmalei. Mai calm, dar vizibil emoționat, tata își freca palmele cu mare satisfacție și bucurie. După doar câteva minute, fata le apăru în față cu zâmbetul pe buze, radiind ca o adolescentă în mulțumirea sufletească ce o simțea, fiind gata schimbată
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
când dăduse omul „bacaloreatu’” și parcă se apucase și de facultate sau chiar o terminase (scuze, o să mă informez!), nu se face, zău...! Da’ ce zic...!? Mai pune de un vanghelion sau se pocăiește asemenea lui Gigi și iese el basma curată și din dandanaua asta. Obraz subțire, nu se cade, zău așa...! Mă rog, presupunem. Vom trăi și vom vedea. Oricum, mass-media nu duce lipsă de subiecte fierbinți. Așa că nu e cazul să-i ducem grija. Ceea ce trebuie să ne
MASS-MEDIA MIORITICĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362965_a_364294]
-
pentru că la câteva zile, am avut în casă o mică percheziție. Pe Goga și nici alte cărți de suflet pe care mama le păstra în loc numai de ea știut, nu le-au găsit oamenii legii și am scăpat din nou basma curată. Copilul care a rămas neclintit în decizia lui de a povesti celorlalți despre Moș Crăciun, atunci când nimeni nu îndrăznea nici să-i pronunțe numele, a dat celor mari, fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. A arătat
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
și Părintele Tănase de la Valea Plopului, pentru iernile înzăpezite și crucea Caraimanului și pentru că fost-am io dus la lucru când s-o-mpărțât norocu’, pentru Grigore Vieru, Zenaida Bolboceanu, Nistru, dealurile basarabene și pentru ciuberele moților și zborul lui Vlaicu, pentru basma, poalele cu colțișori și ițari, pentru Sergiu Celibidache și Sergiu Nicolaescu, pentru Valea Jiului și Coloana infinitului, pentru Timpul și Convorbiri literare, pentru cuțitul lui Pintea și pana lui Cantemir, pentru diminețile răcoroase ale Retezatului, pentru ironia lui Caragiale și urechile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]