333 matches
-
este lepădarea de lume, în calitatea ei de coajă efemeră a unor dorințe joase, concesie pe care îndrăgostitul nu e dispus s-o facă. E de prisos a ne întreba în care din cele trei variante credea cardinalul cu trei bastarzi, cel mai plauzibil răspuns fiind că amorul se trăiește alternînd cele trei variante: cînd fornicație bezmetică, cînd sublimație culturală, cînd aspirație divină. Trei fețe ale aceluiași demon, meritul lui Bembo fiind că le descrie fidel prin mijlocirea celor trei personaje
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
se pun. Cealaltă parte de volum, Ale vieții valuri, o rescrie, dintr-o perspectivă mai neutră, dar ceva mai puțin reușită, pe prima. Imagini forțate - ca în povestirea cu Dură, vierul de mai-nainte, sau frumoase (ochii lui Georgică, de "bastard deștept") se înșiră într-un almanah cu scene de teatru, de viață, de mică mahala visînd la procopsire. Există și o a treia parte, aceea a destul de obișnuitelor, la reeditări, aprecieri critice. De citit, ca o cărticică în sine, e
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
Ghobadi a ales pentru filmul său în majoritate actori neprofesioniști care trec din realitatea care i-a ciuntit, în film, cu naturalețe, povestea este toată acolo, vie, regizorul doar o direcționează spre noi. Tentativele lui Agrin de a scăpa de bastard, revolta împotriva propriului instinct matern, instinctul patern al fratelui mai mare care își protejează "nepotul" de tentativele ucigașe ale "mamei" ne situează în dimensiunea incomensurabilă a tragicului grec deplasat în această zonă periferică a teatrului de război. Într-un fel
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
o scrupuloasă angajată a Bibliotecii Fundației Carol al II-lea. Ema, evreică deja ieșită dintr-un mariaj tragic, îi va umple întreagă această ultimă perioadă, la capătul căreia, post-mortem, fiul lui I.L. va deveni, circular, tatăl micuțului Jean Mathieu. Alt bastard, de data aceasta fără remușcări freudiene, se adaugă șirului aproape ereditar din familia Caragiale. Căsătorită, conjunctural, cu frizerul protipendadei bucureștene, Maximilian Zilverstein ajunge să plece, în extremistul an 1941, de la Fundații împreună cu toate manuscrisele mateine, pe care le va veghea
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
versul al treilea, potrivit acelorași exegeți, are și sensul „Să torni metal într-o matriță falsă”, sens care, după cum îmi atrage atenția un om de teatru - Lucia Verona - oferă mai mult dramatism discuției despre relațiile sexuale ilicite și procrearea de bastarzi. Vorbind despre condiția femeii, Isabella generalizează: „Slabe numește-ne de zece ori, / Căci suntem moi ca și făptura noastră / Și luăm de bună orișice minciună.” Al treilea vers, extrem de ambiguu, lasă mai multe posibilități interpretative, printre care și „Ușor ne
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
Premisa sa este iraționalistă sau, în orice caz, contestatară a raționalismului iluminist, vinovat pentru criza lumii moderne. Sămânța rea, dacă pot intui această sugestie a poziției, ar fi probabil Comuna pariziană. Despre ceea ce cartea vorbește direct este însă "imperiul roșu, bastard al Iluminismului" (96). Așa s-a creat o lume periculos de umană, ca să reiau formula lui P. Ricoeur, tocmai pentru că este întâi de toate o lume dezumanizantă. Odată aruncată sămânța, răsăritul și creșterea ei deveniseră o fatalitate în egală măsură
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
în care un regim de esență comunistă a acceptat să-l avanseze, cum se spune în armată, ,la excepțional" pe un vlăstar al casei regale. Nu intru în chițibușăraiele dinastiei de Hohenzollern, la felul cum își stabilește urmașii legitimi și bastarzii, nu mă privește cine pe cine desemnează în fruntea sau în afara familiei regale. Mi-e suficient, ca simplu cetățean, registrul stării civile. Problema (recentă) cu Paul Lambrino nu e dacă poate moșteni sau nu invizibilul tron al României, dacă e
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
popa-n brațe. Alt personaj urează: prăpădi-te-ar cîinii. Poreclele sînt însultătoare: Guica, Pațanaghel, Guica al doilea mai prost, Jupuitul, Chiorul (numele real e chiar mai rău - Bălosu). Urîtă e chiar A lui Parizianu, care amintește jignitor condiția de bastard a numitului. Cel care înjură de lucruri concrete (briceag, candelă etc.) e Cocoșilă. El își abordează prietenii cu pîrlitule, prostule. Cu neutrii și dușmanii e mai sever: mănînci c... Dar înjurăturile nu sînt serioase. Cînd înjură Țugurlan, lumea sare-n
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
bărbăței își tratează cu silă consoartele, visând la însoțirea cu adevărata iubire. Portughezului, după cum am văzut, nici măcar îngroparea iubitei nu-i poate pune stavilă... În fine, pentru ca paralela să fie perfectă, există și într-o parte, și în cealaltă un bastard cu vise de uzurpator, care dă târcoale tronului și e purtat de valul unei largi conspirații iberice și europene. Afonso Sánches (fratele vitreg al regelui Portugaliei) și Enrique de Trastámara (copilul din flori al regelui Castiliei) amenință, din umbră sau
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
nu par a fi zei, ci mai degrabă niste super modele. Clasicul monolog de la început nu lipsește. Efecte speciale din plin, iar regele puternic, crud și cumplit pontează în modul clasic. Hyperion comite greșeala de a o ucide pe mama bastardului Tezeu, dar îl cruță pe acesta. Anonimul țăran își ia misiunea în serios și jură răzbunare. Misteriosul bătrân care l-a instruit se dovedește a fi de fapt Zeus, iar toate ingredientele unei bătălii epice sunt pregătite. Hyperion își adună
"Nemuritorii 3D: Războiul Zeilor". Tarsem Singh realizează o copie fidelă a celebrului "300 - eroii de la Termopile" - Galerie FOTO () [Corola-journal/Journalistic/68361_a_69686]
-
din secolul XVIII francez: „Fabrica de intimități”. E vorba de femei din toate clasele sociale, majoritatea, puțin sau deloc cunoscute, de la Madame de Staël, scriitoarea celebră, la Madame de Staal, femme de chambre a ducesei de Maine, căsătorită cu un bastard al lui Louis XIV. Uimitor este cât de bine scriu aceste doamne, indiferent de condiția lor socială. Sau cât de remarcabile sunt portretele pe care le fac unora dintre contemporani. Disprețuite în plin secol luminat de cei mai luminați bărbați
Femeile secolului Luminilor () [Corola-journal/Journalistic/3823_a_5148]
-
viața rurală, cu știutele ei tranzacționisme (in)umane. Voica este nevasta care capătă drept de proprietate asupra unei părți de pământ agricol numai profitând de faptul că poate tolera în schimb ca soțul său, Dumitru, să-și aducă în familie bastardul conceput cu o țigancă. Românca Voica este femeia voluntară, o expresie a luptei zoologice pentru a obține grațiile puterii bărbătești. Lumea rurală intră în modelul tematic balzacian, supus subzistenței economice. Prozatoarea știe să observe și să analizeze, dozează cu atenție
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
deschizînd burta protonului vei vedea palide filamente ce vibrează la adierea vidului conținut în cochilia vidului - corzi pieptănîndu-și pe zece dimensiuni rezonanța în spațiu într-o muzică resorbită ca o naștere ce se răzgîndește și se decide să-și trimită bastarzii în vînt solar spre implozia invizibilului întors în sine ca o mănușă - corzi de pe care se descojește culoarea timpului plecat în continuă expansiune spre nicăieri acolo unde pe fruntea depărtării înmuguresc spinii - frînghii zbîrnîind în paloarea unei muzici corpusculare din
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
glorie. Și durerii care mă sfâșie - în vecii vecilor - glorie. Glorie subteranei în care stau ca o Evă pierdută, târzie, așa cum pe o stâncă încinsă zace un șarpe încolăcit. Sunt o ființă vie, un fel de copil al luminii; un bastard al beznei magmatice sunt. În drum spre țara desăvârșirii - un fiu înalt, rătăcit. Stau pe muchia asta înceată: nici bărbat, nici femeie. Bărbatul acela mă hăituiește. Da. Eu sunt vânatul. Doamne, pescarul de suflete îmi cere arginții. Iată-l. De când
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
eu de mult am renunțat să le mai dezvălui văzătorilor secretele luminii Când mă atacă Demonul creației cu virtuțile talentele și înzestrările sale eu mă apăr din răsputeri cu suferințele smintelile și neputințele mele analiștii cunosc asta preferându-i pe bastarzii de geniu și scrierile bastarde În momentu-încleștării pe viață și pe moarte eu nu mai știu: îngerul luminos mă smulge din această lume sau eu - cel obscur - îl smulg pe el din spațiul angelic Uneori - când mijesc zorii - ies în
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
acceptau pe Merișești, dar evitau cu grijă pe un Ionescu oarecare fără relațiuni precise, afară de cazul excepțional când tânărul avea importanță deosebită din vreun punct de vedere și putea improviza un cât de mic basm genealogic, credibil. Aci calitatea de bastard intra în joc, având o funcție onorabilă și ilegală. "Băiatul, decretau experții grupului de familii, printre care madam Valsamaky-Farfara deținea locul de onoare, e făcut cu Florescu, colonelul, precis, soțul mamă-si era bătrân, e o chestie pe care o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
printr-o formă de artă învechită, aplicată la o clădire amenințată dintr-o sărmană provincie a unui imperiu care se prăbușește. Doar geniul meu miraculos mă scutește de depresie, și chiar pensulele mele s-au înfundat de atîta teologie, acest bastard al științei. Să nu uit că o pictură, înainte de orice, este o suprafață pe care sînt aranjate culorile într-o anumită ordine. E prea mult albastru în această pictură, și-aș face bine să n-o mai acopăr cu păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai rău e că acum că m-am hotărât să mă Îndrept, se pare că restul țării s-a hotărât să o ia pe căi lăturalnice. M-am dus la Închisoare și când am ieșit de acolo am descoperit că bastarzii ăștia proști votaseră la alegeri cu o bandă de gangsteri. Ce zici de asta? Păi, nu da vina pe mine, amice, că eu am votat cu social-democrații. Ai aflat cumva cine Îl plătea pe Red ca să Înăbușe grevele oțelarilor? Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și azi de fanatici care proclamă judecata & grația unui Dumnezeu falsificat, în numele căruia comit crime inimaginabile. Atunci s-a născut rock-and-roll-ul. Privit cu suspiciune, ostracizat în biserici, blamat în congrese de partid, izgonit din showbiz & din programele educaționale, metis, senzual & bolovănos, bastardul blues-ului și-al folclorului săracilor avea vigoare, inteligență, generozitate & deschidere ca să schimbe lumea. Nu-i sunt fan absolut, cu afirmații categorice. Au fost și alți factori ce-au urnit blocurile, în anii ’60. Se poate spune, la peste jumătate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
libertății sale, el urma un sistem de clătinare de un soi propriu și încercă să ție cu cîteși trei stăpânii deodată pentru a câștiga bunăvoința cîtortrei. Voluptuos, precum era în mare grad, și având mulți copii nelegitimi el îngădui unui bastard al său, anume Vlad, să se lipească de Polonia, pe când el însuși fățărnicea prietenie pentru Sigismund și întindea totodată mâna puternicului Baiazid. Acest sistem al contrapunerii reciproce și al neutralizării celor trei potentați rivali avea să-l prezerve, după cum spera
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esistență, el totuși dărui oarecare atenție și artelor păcii și știu să mănție în țara lui acea pace care e atât de neapărată pentru avântul dinlăuntru și pentru prosperarea vieții cetățenești. Desfrâul său sexual se răzbună asupra dinastiei sale, căci bastarzii produși cu țiitorile sale răpiră în sfârșit domnia de la urmașii săi legitimi. O asemenea soarte avu chiar fiul său legiuit, Mihail, destinat a-l moșteni, care îndată după moartea tîtîne-său căută să se puie în posesiunea țării și eliberă deja
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
servitoarelor tinere În toiul nopții, cu finalități ludice și extraconjugale. Reputația lui În acest sens era aproape la fel de Întinsă ca și averea lui și nu lipseau vocile care afirmau că, În ritmul În care se desfășurau faptele sale de vitejie, bastarzii pe care Îi tot lăsa pe drum aveau să-și organizeze propriul lor sindicat. Adevărul e că nu dispăreau numai bijuteriile. Cu timpul, familia Își pierdu plăcerea de a trăi. Familia Aldaya nu a fost niciodată fericită În casa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lui precum muștele în jurul unui rahat. Toată viața a fost nevoit să navigheze cu prudență între grupările rivale ale Octaviei și ale fiului ei Marcellus, ale lui Agrippa, ale Liviei, ale feciorilor ei... Acum au mirosit și ceva legat de bastardul lui Nero... Ochii i se umezesc fără voie. Numai Scribonia, sigură de lo cul pe care-l ocupa în inima lui, nu i-a cerut niciodată nimic. Doar atunci când a plecat și l-a pus să jure... Nu, băiatului îi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
durerea. Panica a pus întru totul stăpânire pe el. Caelis nu i acordă nici o atenție. Reflectează adânc, arcuindu-și frumoasele-i sprâncene. Se gândește la Caledus. Este foarte onorat printre liberții lui Augustus. Gurile rele spun că ar fi chiar bastardul său. Oricum, de când l-a eliberat îl ține pe lângă el ca dispensator, subalternul direct al lui Ianuarius. O slujbă profitabilă și bănoasă, cu posibilități uriașe de câștig. Suspină ușurel. Păcat că nu s-a născut și ea bărbat. Poate ar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Se concentrează cu ochii închiși asupra lui Tiberius Nero. O altă problemă. Nu reprezintă nici pe departe solu ția ideală, deși e în puterea vârstei și călit în războaie. Oamenii nu-l plac. Mai e și zvonul ăsta neclar cu bastardul! Nu-și dă încă seama dacă-i adevărat sau nu. Dar trebuie să cerceteze și, de-o fi așa, să facă ceva. Caută pe furiș cu palmele muchia de lemn. Își crispează până la durere degetele. Acum ar fi momentul să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]