4,412 matches
-
a oinei, tot în acest demers se încadrează și activitățile româncei stabilite în Japonia de peste optsprezece ani, Daniela Uchiyama, care, în îndepărtata țară a Soarelui Răsare a făurit un colț de Românie pe panouri, cu simboluri românești expuse, printre care bastonul și mingea de oină. De asemenea, Daniela Uchiyama poartă consecvent convorbiri electronice pe tema sportului național românesc, în toată lumea. Cu sprijinul ei, o echipă de oiniști români, în frunte cu președintele Nicolae Dobre au făcut un turneu de jocuri demonstrative
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PĂȘEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ȘTIUTE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pășea în orânduiri numai de ea știute Bătrâna cu bastonul e universul centrului pășește greoi, șchiopătând tenace repetă aceleași figuri în fiecare zi și după masă până la colț și înapoi, până la colț și înapoi Trotuarul e un câmp de luptă în spate-i moartea, în față vitrina vieții trece peste
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasea_in_oranduiri_numai_de_ea_stiute.html [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
de îmbrăcăminte. Între timp se îmbolnăvește și rămâne paralizată între anii 2004-2005. Credincioasă din naștere, educată în religia ortodoxă, își revine ca prin miracol, și, după un an de convalescență a ajuns să meargă pe picioarele ei, fără cârje sau baston. Își revenise complet dar nu mai avea din ce trăi. În afară de arta vestimentară, autoarea a mai primit de la Dumnezeu un dar: de a picta icoane. În timpul covalescenței, împreună cu partenerul ei, Erm, au pictat icoane și au lucrat multe obiecte artizanale
O ANĂ A LUI MANOLE SACRIFICATĂ PE ALTARUL NEDREPTĂŢII de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1448529917.html [Corola-blog/BlogPost/366140_a_367469]
-
Nu mai vedea în depărtare. Doar zărea ca prin ceață. Când era cineva prin apropiere, și nu-i răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
copii și nu-mi plăcea nici de învățătorul care era foarte gras și se uita cu ochi de vultur la noi. Cum eu stăteam în prima banca, lipită de catedra de unde el ne învăța, îmi era tare frică atunci când întindea bastonul lui lung și ne apuca cu el de gât ca să venim aproape si să ne altoiască câte o palmă. Eram foarte supărată și i-am spus mătușii mele că dacă nu mă duce acasă, la ai mei o să fug singură
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Copilarie_dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
deloc soarta, pentru că sunt chiar fericită și deloc singură. Iubesc tot ce înseamnă viață în jurul meu, de la firul ierbii, până la păsările cerului... cu ele, adesea mă îngân; de la pruncul din leagăn, până la moșneagul cu dalbe plete și băbuța sprijinită în baston. Toate aceste frumuseți dăruite nouă de bunul Dumnezeu, mă fac să lăcrimez, lacrimi de fericire, de astă dată! Plâng, când mă rog. Plâng prea mult?! Poate! Dar mă simt mai bine după ce mă eliberez, căci lacrimile, ele îmi spală sufletul
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Eu nu mă feresc să stau de vorbă cu un deținut. Am fost și procuror, știu ce înseamnă un deținut, trebuie să avem un pic de înțelegere pentru acest proces de reeducare. Nu se mai face ca înainte de ‘89 cu bastonul. Ei acolo nu învață mare lucru la penitenciar. Dar trebuie încurajați să scrie, să se ducă în bibliotecă, chiar dacă o fac așa cum o fac, dar trebuie rupți un pic de mediul criminal de acolo. În ideea asta l-am cunoscut
De ce l-a girat științific procurorul Dan Voinea pe condamnatul penal Cătălin Voicu: „Toți sunt ai noștri până la urmă” by https://republica.ro/generalul-r-voinea-despre-carc-ile-fostului-senator-catalin-voicu-zsunt-ai-noc-tri-pana-la-urma [Corola-blog/BlogPost/338993_a_340322]
-
comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, își are originea în 1627, anul desființării titlului de conetabil. În istoria ierarhiei militare românești, gradul de mareșal apare la 1 decembrie 1918, când pe dealul Mitropoliei în asistența mulțimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
1930. Celălalt posibil beneficiar, Eremia Grigorescu (general de divizie, comandant al Armatei I, ministru de război în perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
război în perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar, de aur [3]. De asemenea, pe lângă drepturile, onorurile și avantajele materiale conferite de către Decretul Regal
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
an" 1877, când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Domnitorul Carol a fost comandantul forțelor romano-ruse pe frontul de la Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur, cu titlul de 750‰. Are forma unui tub cilindric, având la capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur, cu titlul de 750‰. Are forma unui tub cilindric, având la capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de 39, 9 cm este acoperit cu catifea purpurie
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
pe laterală înscrisul: „Nihil sine deo“. Capacul inferior are deasupra crucea Ordinului Mihai Viteazul, în mijlocul căreia se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
toamna are gâtul de brumă... Anul ăsta, toamna are ochii de struguri... Copilul desprinde din vie ciorchini grei, ca seara lui octombrie, picurând galbene jocuri de lumină printre frunzele bătute cu aramă. - Ești oarbă, toamnă, auzi! Ai nevoie de un baston de fulgi. Toamna urcă dintr-o călimară de cerneală, trasă de razele lunii. - Dacă cineva mai strigă, cerneala o să acopere lumea. Sufletele voastre sunt bolnave. Inimile voastre sunt de piatră! Timpul se măsoară în frunze care cad. Copilul strigă la
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
problemei. Gabriel abia introdusese telefonul în buzunarul special al scurtei de iarnă și își freca mâinile îngrijorat și nervos când a sosit mașina de intervenție a firmei cu un agent de schimb și șeful de tură. - Dă‑mi pistolul și bastonul. Rămân la mine. Nu mai e timp să le predai la sediu. Urcă‑te în mașină și să mergem! l‑a îndemnat șeful de tură. Șoferul a demarat scurt și a urmat traseul indicat de Gabriel. La nici cinci kilometri
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
flori mici ,galben-portocalii ...și întinse mîna într-o unduire caldă și prelunga peste tot stratul.... ...de trei ani încoace ,de cînd Buni Maria nu mai era, în locul florilor vedea mereu chipul blînd al bunicii ... Bătrînul Petre Dinu stă rezemat în baston ,în pridvorul casei, învăluit de albul pereților și mirosul de văr proaspăt ...În ochii ușor umbriți ,sub sprîncenele încă dese , ținea cu greu o lacrima ... -Asa .... deci...tot pleci Antoane taica ....? -A!...Sărut-mîna tataie..! Ce mai faci? Încerca Anton să
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1409575146.html [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
dincolo de portița, pe partea stîngă a potecii înguste , un strat de călțunași încă mai rîdea la soare.Sărută cu gîndul florile galben -portocalii și urmării cu privirea poteca care ducea pînă în pridvorul casei cu pereții văruiți. Lîngă ușa,un baston stă rezemat așteptînd în zadar o mină tremurînda care să îl folosească.... -Hai, tati! Ce a zis? -A zis că dacă ei ar avea pamantul nostru, l-ar săruta în fiecare zi ! -Don Manuel și Dona Clară,! Să știți , ca
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1409575146.html [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
sub cer pământurile golașe care ziua îi fură soarele. Acolo sus soarele arde toată ziua și pământul se calcinează: se vede și pe întuneric. Acolo via nu-i doar frunze și seva intră toată în struguri. Bătrânul meu sprijinit în baston în iarba umedă, stă cu pumnul încordat: dacă vin hoții în noaptea asta, sare în mijlocul șirurilor și le înmoaie spinarea. Sunt oameni pe care trebuie să-i tratezi ca pe animale că tot nu se-apucă s-o spună. Din
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
intrării. Părea o casă a unui personaj de vază din Ierusalim, situată nu departe de somptuoasa reședință a arhiereului Caiafa. O ceată în fruntea căreia se afla un centurion se apropie de clădire. Centurionul vorbea tare și arăta ceva cu bastonul său de lemn din butuc de viță de vie. Soldații porniră într-o parte și în alta, la porunca centurionului. -Hei tu de colo! strigă centurionul către legionarul care se pregătea să lovescă ușa din lemn de stejar de la intrarea
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1441393745.html [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
fetele cântau de dor pe prispe, iar copiii se zbenguiau cu iezii și cu mieii. Numai căsuța Durerii, de la marginea satului, avea ferestrele triste, iar grădina pustie și uscată. Pe prispa casei, maica Durere stătea pe un scăunel, rezemată în baston, privind îngândurată în gol. Izvorul lacrimilor îi secase. Din căsuță apăru și frumoasa Speranța, slăbită, cu cearcăne la ochi, cu fire albe la tâmple, dar și cu frumoasele plete blonde ondulate revărsate pe umeri. Rezemându-se de un stâlp al
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici multicolore, iar în mână are un baston ferecat cu alama și cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe rând, intrările și ieșirile fiecărui personaj sau grup de personaje. În cadrul cetelor de mascați intra grupuri de „urâți” și de „frumoși”, ce au rolul de a întreține o atmosferă exuberanta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]