1,423 matches
-
și ale lumii, fiind mama și capul lor". Palatul și bazilica au mai fost închinate de două ori. Papa Sergiu al III-lea le-a dedicat Sfântului Ioan Botezătorul în secolul al X-lea, cu ocazia sfințirii noului baptisteriu al bazilicii. Papa Lucius al II-lea o va dedica Sfântului Ioan Evanghelistul în secolul al XII-lea. În orice caz, acești doi sfinți sunt considerați drept co-ocrotitori ai locașului, ocrotitorul prim fiind Hristos însuși. Mai târziu, bazilica va ajunge sub conducerea
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
sfințirii noului baptisteriu al bazilicii. Papa Lucius al II-lea o va dedica Sfântului Ioan Evanghelistul în secolul al XII-lea. În orice caz, acești doi sfinți sunt considerați drept co-ocrotitori ai locașului, ocrotitorul prim fiind Hristos însuși. Mai târziu, bazilica va ajunge sub conducerea unor călugări benedictini ce se vor ocupa cu îngrijirea acesteia și cu cinstirea celor doi sfinți. Toți papii de la Miltiade încoace au ocupat scaunul papal din Lateran până la domnia papei francez Clement al V-lea, care
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
cuprins Lateranul - unul în anul 1307 și altul în anul 1361. În ambele cazuri, papii din Avignon au trimis fonduri pentru reparațiile necesare. Lateranul își va pierde strălucirea inițială. Papa Sixtus al V-lea a eliminat palatul original cât și bazilica ordonând înlocuirea lor. Reconstruirea Palatului și a Bazilicii au devenit două lucruri separate. Astazi, palatul Lateran este locașul muzeului pontifical și al creștinismului antic. Obeliscul din fața palatului este din granit roșu fiind cel mai mare din lume. A fost ridicat
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
în anul 1361. În ambele cazuri, papii din Avignon au trimis fonduri pentru reparațiile necesare. Lateranul își va pierde strălucirea inițială. Papa Sixtus al V-lea a eliminat palatul original cât și bazilica ordonând înlocuirea lor. Reconstruirea Palatului și a Bazilicii au devenit două lucruri separate. Astazi, palatul Lateran este locașul muzeului pontifical și al creștinismului antic. Obeliscul din fața palatului este din granit roșu fiind cel mai mare din lume. A fost ridicat de Thutmose al III-lea în Karnak. A
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
357 și ridicat din nou în Circus Maximus. Sixtus al V-lea l-a așezat în locul său actual în anul 1587. Palatul Lateran a folosit drept loc de întrunire a multor sinoade. Au existat mai multe tentative de reconstrucție a bazilicii înainte de papa Sixtus al V-lea. Sixtus l-a angajat pe arhitectul său favorit - Domenico Fontana - pentru a revedea proiectul. O continuare a renovării a avut loc sub Francesco Borromini, angajat de Papa Inocențiu al X-lea. Cele 12 nișe
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
de proiecte în privința ridicării fațadei. S-au strâns peste 23 de arhitecți, dintre care cel care s-a distins evident a fost Alessandro Galilei. Fațada actuală datează din anul 1753. Fațada lui Galilei a înlocuit toate elementele antice ale originalei bazilici, impunând un stil noe-clasic. Catedra papală sau tronul episcopal face din această basilică singura catedrală a Romei. Aceasta e așezată în absidă. În bazilică se află mormintele a șase papi: Alexandru al III-lea, Sergiu al IV-lea, Clement al
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
Fațada actuală datează din anul 1753. Fațada lui Galilei a înlocuit toate elementele antice ale originalei bazilici, impunând un stil noe-clasic. Catedra papală sau tronul episcopal face din această basilică singura catedrală a Romei. Aceasta e așezată în absidă. În bazilică se află mormintele a șase papi: Alexandru al III-lea, Sergiu al IV-lea, Clement al XIII-lea, Martin al V-lea, Inocențiu al III-lea și Leon al XIII-lea. Acest ultim papă a fost și ultimul neîngropat în
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
se află mormintele a șase papi: Alexandru al III-lea, Sergiu al IV-lea, Clement al XIII-lea, Martin al V-lea, Inocențiu al III-lea și Leon al XIII-lea. Acest ultim papă a fost și ultimul neîngropat în Bazilica Sfântul Petru.
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran () [Corola-website/Science/329192_a_330521]
-
De când a fost atinsă de Înger, lumea să materială nu mai există. Nu o mai interesează decât holograma care i s-a suprapus peste viața reală. Cavalerul Johanes de Herseny. Ploua de câteva ceasuri bune, pește colinele provinciei. În fosta bazilica medievală liniștea este și mai densă, moale că o țesătura de fetru veritabil. În căldărușa de la intrare este apa sfântă. Lumânarea din sfeșnicul prins În nișă, arde singură, În timp ce un fir de aer penetrează prin fereastră, pe care a deschis
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
nu-i mai face față spiritului, acelui liant care o ține cu carnea Încă pe oase. și, În spațiul monumental, muzica străveche Își face de cap că o văduva tânără. Orgă cântă, chiuie aproape... Lumină de afară da iamă În bazilica prin miile de cioburi colorate din vitraliile recent refăcute. Este că Într-un caleidoscop, o lumină multiplicata, placata cu miliarde de fațete strălucitoare. și ce dacă este numai iluzie optică, un joc oarecare? O carafa spartă... Mda, eu sunt carafa
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
războinic cu sabie și cruce bătută cu diamante. Însemne heraldice? Nu are importanță podoaba vesmântului sfânt, doar față nevăzuta, obrazul ascuns sub apărătoarea cu viziera lăsată. Un bărbat În carcasa din fier. Mărțina Sâmbure se mișcă, face pași, iese din bazilica. Trece pe sub turnul rotund, prin sacristia cu lespedea criptei pe care scrisul este Încă lizibil: Hic somno dormientem Maximus Mariscalli Hierusalem, Johanes de Herseny. În urma ei, mirosul tare, de crini regali, se amestecă, se diluează În aerul ce intră prin
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Piemont. Este al doilea oraș al regiunii că populație (după Torino) și este situat la intersecția a două mari căi comerciale, una care leagă Milano de Torino, iar cealaltă care leagă portul din Genova de Elveția. Simbolul orașului este cupola bazilicii Sân Gaudenzio, înaltă de 121 m. se află la o distanță de 49 km de Milano, 95 km de Torino și 35 km de Lago Maggiore. Novară are o climă temperata, cu ierni reci (media 1,55 ˚C în ianuarie
Novara () [Corola-website/Science/297327_a_298656]
-
de austriecii mareșalului Radetzky; acest lucru a dus la abdicarea lui Carol Albert de Savoia și la ocuparea orașului de către austrieci. Înfrângerea piemontezilor poate fi văzută ca începutul mișcării de Unificare a Italiei. Monumentul cel mai celebru din Novară este bazilica Sân Gaudenzio, construită la sfârșitul secolului XVI și începutul secolului XVII, a cărei caracteristică o constituie prezenta imponentei cupole neoclasice, de forma ascuțită, înaltă de 121 de metri, proiectată de Alessandro Antonelli și adăugată la corpul bisericii în a doua
Novara () [Corola-website/Science/297327_a_298656]
-
fastuoase și destinată mai mult spațiilor publice, tocmai pentru a demonstra omnipotența bisericii. Protagonist al barocului, Bernini dă un limbaj nou artei sculpturale, redând mișcare în spațiu formelor imense. Imaginile sunt exuberante și pline de emoție. Printre lucrări ca: decorarea Bazilicii Sfântul Petru din Roma, Fontana di Trevi, statuia "Extazul Sfintei Tereza", Bernini a transformat Roma într-un adevărat oraș baroc. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, săpăturile efectuate la Pompeii, Herculaneum, precum și lucrările arheologului german Johann Joachim
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
avut Rudolf IV, care, printr-o politică economică inteligentă, a ridicat nivelul de trai al populației. Două decizii importante i-au adus acestuia titlul de "fondator": constituirea Universității din Viena în 1365 (după modelul Universității Caroline din Praga) și construirea Bazilicii „Sfântul Ștefan”. Etapele următoare au fost marcate de conflicte între moștenitori, care au stârnit tulburări și au condus la declinul economic al țării. În 1438 Viena a ajuns oraș de reședință al Sfântului Imperiu Roman, din dispoziția ducelui Albrecht V
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Sfântului Imperiu Roman, din dispoziția ducelui Albrecht V, devenit rege romano-german. Numele ducelui este însă legat și de marea acțiune de deportare și omorâre a evreilor vienezi, în 1421-1422. În 1469 Viena a devenit reședință arhiepiscopală, ceea ce a determinat ridicarea Bazilicii Sfântul Ștefan la rang de catedrală. În perioada de domnie a lui Frierich III, un monarh slab din dinastia de Habsburg, Viena s-a aflat mereu la dispoziția potrivnicilor săi, deoarece acesta nu putea asigura pacea ținutului împotriva bandelor de
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
au fost realizate în 1778 după proiectul lui Hohenberg care a realizat și renumita Gloriette, un fel de intrare pe o colină din spatele castelului. De aici vizitatorul poate să savureze o minunată priveliște asupra castelului și a grădinilor sale, a bazilicii Sfântul Ștefan (Stephansdom)și a centrului Vienei. Hofburg este reședința imperială de altă dată. Complexul arhitectural s-a extins de-a lungul timpului continuu. La ora actuală edificiul cuprinde 18 corpuri și 19 spații exterioare. El este sediul președintelui republicii
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
secolului al XII-lea, în timpul domniei margrafului Conrad al II-lea Otto, duce al Boemiei (1189-1191), când se afla aici o biserică ce avea propria sa absidă și criptă. Construcția a continuat până la sfârșitul secolului al XIII-lea, iar rămășițele bazilicii romanice au fost recent descoperite în timpul săpăturilor arheologice din catedrală de la începutul secolului XXI-lea și sunt acum accesibile publicului. Edificiul a fost apoi reconstruit în secolul al XIV-lea în stil gotic timpuriu ca o bazilică cu trei nave
Catedrala Sfinții Petru și Paul din Brno () [Corola-website/Science/336163_a_337492]
-
-lea, iar rămășițele bazilicii romanice au fost recent descoperite în timpul săpăturilor arheologice din catedrală de la începutul secolului XXI-lea și sunt acum accesibile publicului. Edificiul a fost apoi reconstruit în secolul al XIV-lea în stil gotic timpuriu ca o bazilică cu trei nave, iar importanța sa a crescut după ce a devenit biserică parohială și apoi capitul canonic. Biserica a fost grav avariată de mai multe ori, mai ales în timpul Războiului de Treizeci de Ani, când a devenit ținta tunurilor generalului
Catedrala Sfinții Petru și Paul din Brno () [Corola-website/Science/336163_a_337492]
-
vasele limfatice și ramurile senzitive ale nervilor radial ("Nervus radialis"), cutanat brahial medial ("Nervus cutaneus brachii medialis") și axilar ("Nervus axillaris"). Medial ea este perforată de orificii pentru trecerea acestor nervi și vene superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilică). În jumătatea inferioară a umărului de pe fața internă a fasciei brahiale se desprind două despărțitoare sau septuri intermusculare conjunctivo-fibroase groase și rezistente, orientate transversal: septul intermuscular lateral și septul intermuscular medial. Aceste septuri merg până la humerus și separă mușchii regiunii
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
două zile mai târziu. Austro-piemontezii au pierdut 3000 de oameni. Victor Amadeus și Eugen de Savoia au intrat în orașul eliberat și au asistat la un "Te Deum" în cinstea victoriei. Pe colina Superga, Casa de Savoia a construit o bazilică cu același nume, în care în fiecare an pe 7 septembrie este celebrat un "Te Deum" în cinstea acestei victorii.
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
Biserica evanghelică fortificată din Cristian, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIII. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Biserica evanghelică luterană din Cristian a fost construită pe locul unei bazilici romanice purtând hramul Sf. Servatius. Se mai păstrează câteva părți originale din secolul XIII și anume: etajele de jos ale clopotniței cu tribuna de la etaj, câteva travee cu bolți în cruce din nava laterală de N și urmele ferestrelor semicirculare
Biserica fortificată din Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/324390_a_325719]
-
întoarce la Florența. Prima sa lucrare importantă a fost o statuie florentina a Sf. Iacob pentru Domul din Florența și o statuie a lui Bacchus pentru Giovanni Bartolini. Cand Papă Leon al X-lea a anunțat un concurs pentru proiectul bazilicii Sân Lorenzo, Sansovino a fost învins de Michelangelo. Din 1518 până în 1527 rămâne din nou la Romă, unde a lucrat, de asemenea, si ca arhitect, pe lângă activitatea sa de sculptor. De atunci datează proiectele bisericilor Sân Giovanni dei Fiorentini și
Jacopo Sansovino () [Corola-website/Science/334730_a_336059]
-
oprire în Veneția, pe care nu a mai părăsit-o până la sfârșitul vieții, cu excepția unei vizite în orașul său natal, Florența, în anul 1540. La recomandarea cardinalului Grimani obține în 1527 de la dogele Andrea Gritti comandă restaurării cupolei principale de la bazilica Sân Marco. Doar doi ani mai tarziu el a devenit "proto", d. h. adică constructor suprem al bazilicii Sân Marco. El transforma Corul cu două amvoane. În același an a început reproiectarea completă a pieței Sân Marco: transformarea și finalizarea
Jacopo Sansovino () [Corola-website/Science/334730_a_336059]
-
său natal, Florența, în anul 1540. La recomandarea cardinalului Grimani obține în 1527 de la dogele Andrea Gritti comandă restaurării cupolei principale de la bazilica Sân Marco. Doar doi ani mai tarziu el a devenit "proto", d. h. adică constructor suprem al bazilicii Sân Marco. El transforma Corul cu două amvoane. În același an a început reproiectarea completă a pieței Sân Marco: transformarea și finalizarea Procurațiilor Vechi, nouă clădire Zecca, Loggetta și Bibliotecă Marciana (Libreria di Sân Marco). Bolta unei săli a Libreriei
Jacopo Sansovino () [Corola-website/Science/334730_a_336059]