441 matches
-
a constrângerilor exercitate asupra elevilor, în scopul dezvoltării autonomiei lor și a capacității de a lua singuri decizii. Obiecția adusă: poate degenera ușor într-o relaxare de tip laissez-faire fără relevanță educativă. ▪ Tipul centrat pe modificările de comportament. Conform psihologiei behavioriste, dubletul pedeapsă-recompensă joacă un rol important în controlul comportamentului. Prin administrarea eficientă a acestui dublet, profesorul poate încuraja comportamentul dorit și poate înlătura comportamentul indezirabil. Obiecția adusă vizează reducerea ființei umane la nivelul unor reacții primitive, de tipul reflexelor condiționate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cărora nu li se promisese nicio recompensă 184. Asemenea concluzii, consideră Alfie Kohn, pun în chestiune credința larg răspândită că banii constituie o cale eficientă și chiar necesară de a-i motiva pe oameni. În același timp, contestă și presupoziția behavioristă în conformitate cu care orice activitate are șanse mai mari să fie eficientă dacă este recompensată. În același timp, Theresa Amobile susține că experimentele sale resping categoric posibilitatea potențării creativității prin condiționare operantă, dar acest punct de vedere nu-l împiedică pe
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
plasat-o întotdeauna în subsidiar, considerând cu prioritate personalitatea ca fiind articulată pe baza unor elemente ce-i conferă identitate și stabilitate în diverse situații. Merită să amintim însă două perspective care par a ne susține punctul de vedere: perspectiva behavioristă (Watson, J., Skinner, B. F.), care stipulează că persoana poate fi modelată doar prin modificarea elementelor situației, și perspectiva constructivistă care accentuează caracterul variabil al comportamentului uman, aflat la dispoziția caracteristicilor situației. Procesul schimbării educaționale așează în balanță două tendințe
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sau pentru fiecare din membrii săi; 1. Comunicarea ca proces a) Actualmente, comunicarea este studiată prioritar din următoarele puncte de vedere: • atributele emițătorului și efectele comunicării; • conținutul mesajelor și efectele comunicării; • factorii persuasiunii, dependenți de public. Acest punct de vedere behaviorist încearcă astfel să stabilească gradul de credibilitate a emițătorului, forma mesajului, ordinea argumentelor etc. De exemplu, s-a stabilit că un mesaj persuasiv este un mesaj al cărui aspect emotiv prevalează asupra celui rațional, cu condiția ca mesajul respectiv să
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
nu va putea înlocui satisfăcător teoriile pe care le respingea. Plecînd de la un studiu al relațiilor oamenilor cu obiectele materiale, el emite o "teorie a schimbării sociale cumulative", pretinzînd că oferă o interpretare a istoriei civilizației materiale. Adoptînd o abordare behavioristă a analizei psihologice, el încearcă să deducă noțiunile fundamentale ale propriei teorii din instinctele oamenilor, așa cum se modifică ele sub influența condițiilor de mediu. Instinctele ar fi deci adevăratele determinante ale comportamentului economic. Dar lista instinctelor pe care ne-o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
proasta coordonare a comportamentelor culturale cu evoluția investițiilor. Sunt invocate ca necesare măsuri fondate pe principii sociologice. Primii instituționaliști se opun vehement utilizării metodelor cantitative în cadrul științei economice. Tezele lor vizează crearea unei economii a bunăstării bazată pe o psihologie behavioristă "științifică" și pe norme obiective. Sunt analizate impactul tehnologiei asupra economiei, oscilațiile cererii, este propus un program de "gestiune socială" și o "administrație creatoare", bazată "pe o planifi care economică națională" și pe concentrarea cercetării economice asupra eficienței liberei întreprinderi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de economia neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza mai fină a proceselor psihice interne ale omului și a stărilor minții și conștiinței sale. Oricum, astăzi e mai corect să vorbim despre comportamentaliști decît despre behavioriști. Economia comportamentală, prin reprezentanții săi, propune așadar un studiu interdisciplinar bazat pe preluarea în economie a unor elemente din psihologie, filosofie, sociologie, politologie, antropologie, biologie și alte științe sau discipline. Scopul este îmbunătățirea comportamentului valorificabil în sens economic prin integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și acestea. Ar fi absurd să considerăm că Învățământul s-ar putea dezice de asemenea metode, de tradiție, care trec, Într-adevăr, prin serioase transformări ameliorative În prezent. Alte metode, precum cele riguros structurate au de partea lor teoriile psihologice behavioriste și neobehavioriste ale Învățării. Și acestea sunt supuse unor aspre critici. Dar nu pot fi trecute cu vederea avantajele considerabile ale intervenției performante pe care le au, evidențiate la locul potrivit În cuprinsul lucrării. Dat fiind faptul că evoluția metodelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
programată (Învățământul programat)tc "3. Instruirea programată (ÎnvĂȚĂmântul programat)" a) Specificul instruirii programatetc "a) Specificul instruirii programate" Instruirea programată a Încercat să prefigureze o soluție nouă la mult frământata problemă a creșterii eficienței Învățării. Fundamentată inițial pe postulatele unei psihologii behavioriste, Îndeosebi pe teoria condiționării operante 1 a lui Skinner, instruirea programată face noi progrese pe măsură ce cibernetica 2 a pătruns tot mai adânc În cercetarea fenomenului instructiv, iar experiențele școlare, pe această temă, intensificate și ele foarte mult, au furnizat suficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
convergență ele creează un mediu de Învățare informatizat, specific IAC. În ceea ce privește construcția propriu-zisă a softurilor, aceasta se fundamentează pe două strategii, reflectare a diferitelor teorii ale Învățării: - o strategie riguros structurată (de tipul instruirii programate și algoritmizării), fundamentată pe teoria behavioristă și pe teoria procesării informației. Softurile de acest gen sunt destinate aplicațiilor și exersării unor reguli și sunt utilizate cu deosebire În formarea unor competențe de bază (de calcul matematic, utilizării corecte a limbajului simbolic - formule, ecuații etc.); - o strategie
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere - valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Ce-a de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist - ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele sociale - teoriilor și metodologiilor dominante ale epocii. A treia dezbatere a vizat natura și implicațiile relațiilor între actorii internaționali. Ultima dezbatere, încă în desfășurare, se poartă mai cu seamă pe tema regulilor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
agregare poate fi atinsă prin integrare, adică prin atingerea unui „sens al comunității”, prin edificarea unor instituții și practici stabile, rezolvare pașnică a problemelor (Ibidem). Metodologia folosită de acești autori pentru studiul comunităților de securitate reflectă afilierea lor la curentul behaviorist din științele sociale. Comunicarea socială, creșterea mobilității persoanelor, a legăturilor economice ori a tranzacțiilor interumane transfrontaliere se numără printre itemii propuși de echipa condusă de Deutsch pentru măsurarea gradului de integrare a unor state (vezi și Jackson și Sørensen, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
democratice, dar nu exclusiv, definitorie fiind imposibilitatea recurgerii la violență. La baza comunităților de securitate stau numărul și calitatea legăturilor dintre state și societăți, pe când din perspectiva păcii democratice, fundamentală este similitudinea de convingeri și practici politice. Renunțarea la perspectiva behavioristă și schimbările din perioada „războiului rece” au făcut ca abordarea „comunității de securitate” a lui Deutsch să fie practic abandonată în literatura academică de profil timp de aproape 40 de ani. Conceptul a fost relansat în anii 1990, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de savoir-faire disciplinar (competențe disciplinare), ce are În vedere: - efectuarea În scris a unei operații; - construirea unui corp geometric; - realizarea unui desen tehnic, etc. Termenul englezesc cel mai adecvat pentru savoir faire este „skill”, ce vizează competențele dintr-o perspectivă „behavioristă” (comportamentală), În scopul extinderii abordării prin prisma obiectivelor specifice sau obiectivelor operaționale. VI.2.2. În sensul de savoir-faire general , care presupune: - argumentarea; - căutarea informației; - structurarea propriilor gânduri; - exprimarea orală și scrisă; - sintetizarea informațiilor; - transpunerea Într-un alt limbaj; - gerarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
obiecte potențiale ale cercetării, deoarece, în mod evident, abordarea directă prin metode experimentale cantitative este cu atât mai dificilă cu cât o unitate organică este mai complexă și mai integrată“. Această constatare este susținută, între altele, de evaluarea cercetărilor orientate behaviorist. Obiectivul acestor cercetări este descoperirea unor legi generale ale comportării ființelor vii, legi independente de organizarea lor specifică. Lorenz aprecia că o orientare a cercetării biologice spre descoperirea corelațiilor legice, pe cale experimentală, acea orientare caracterizată printr-o privilegiere a întrebărilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
factuale pentru ceea ce face - abuzul tatălui, faptul că e dat afară din casă, bogăția și aristocrația exercită o fascinație asupra lui, explicabilă prin frustrările sociale și materiale de care suferă. Dar motivații de factură psihologică nu apar, filmul părând relativ behaviorist. Jocul actorului e minimalist, nu vorbește prea mult, nu are o figură foarte expresivă, e de-a dreptul un Everyman din începuturile literaturii engleze. O altă fațetă a lungmetrajului e aceea de virulent atac la adresa sistemului de clase englez; nici
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
omul, și orice ar povesti omul despre el însuși nu se compară și nu poate întrece greutatea crucii." Așadar, am dubii că mutarea accentului asupra temei (mai rău: atragerea naratorului însuși sub acest accent) sau genul de lectură facilă și behavioristă ne vor ajuta să descifrăm romanele lui Radu Aldulescu. Proteic ca disponibilitate și neobișnuit de versatil ca voce, povestitorul din Mirii nemuririi mimează de prea multe ori încât să-l putem identifica după două-trei lecturi sau patru-cinci întrebări. De ce sfârșitul
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]
-
personalității pe care le-au susținut și apărat cu o pasiune și o convingere demne de invidiat. Dintre nenumăratele teorii vă vom supune atenției doar pe acelea care au reușit realmente să se impună în comunitatea științifică și anume: psihanalitică, behavioristă, cognitivă, a trăsăturilor și cea a învățării sociale. Suntem desigur suficient de familiarizați cu multe dintre aceste perspective din cadrul cursurilor de psihologie. Emulația lor, oferta de modele explicative, este de altfel firească dacă luăm în calcul faptul că aceste abordări
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
atrage atenția că nu există o definire unanim acceptată a conceptului de personalitate, ci mai degrabă diferitele paradigme teoretice au avansat propriile teorii și definiții ale personalității. Dintre aceste teorii, cele care s-au impus în psihologie sunt teoriile psihanalitică, behavioristă, umanistă, cognitivă, teoria trăsăturilor și cea a învățării sociale. Datorită lipsei unui consens, acest capitol introductiv se axează pe corelarea acestor definiții teoretice cu ceea ce simțul comun desemnează prin termenul de 'personalitate'. La nivelul utilizării cotidiene, personalitatea reprezintă acele caracteristici
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
mai jos": psihicul, cu treptele noastre interioare, ca inconștient, subconștient, conștient. Și nu prea se ține seama de faptul că sunt specifice acestei ființe bipede "superioare": conștiința, limbajul, gândirea modelată de cunoștințe, de învățătură (nu de simplă "învățare" că legătura behaviorista ori pavlovista între salivarea câinelui și clopoțel), de educație, care transformă orice boț de carne normal, ieșit din pântecul oricărei mame normale, într-un om, înzestrat cu atributele, măi rafinate ori nu, măi "frumoase" ori nu, ale umanității, ale "omeniei
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
de utilizare a C cred că se pot face erorile cele mai importante, dar șí cele mai puțin perceptibile imediat. De pildă, luând ca model o bază de date lexicală, ca "Wordnet", elaborată sub conducerea unui eminent psiholog - mai întâi behaviorist și corifeu al "Teoriei Informației și Comunicării", apoi adept și colaborator al lui N. Chomski -, George Miller, implicând exclusiv limba engleză (predominant sintactică) și Modelul Generativist, acest demers poate să nu fie util (adecvat) pentru beneficiarii de limbă română (predominant
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de demers literar este însă perfectă. Pentru că în spatele acestui joc textual dez-eroizat, autorul optzecist poate spune lucruri de neimaginat despre adevărata substanță a regimului comunist. Fără să problematizeze și fără să exprime judecăți de valoare, el descrie într-o manieră behavioristă, din frînturi de realitate, absurditatea monotonă a traiul de zi cu zi în regimul comunist. De aceea, impresia ultimă lăsată de aceste texte este aceea de hiperrealism. Astăzi, ca și ieri, mulți dintre cititorii literaturii optzeciste sînt tentați să vadă
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
bulele gîndurilor lor" (Nous trois, 1992). Viața în trei este, asemenea romanelor echenoziene, ,o satiră a singurătății moderne" (Patrick Lapeyre). Dar lucrurile nu rămîn aici. La Patrick Lapeyre, interesul pentru intertextualitate, viu în literatura echenoziană, se reduce; de asemenea, abordarea behavioristă, ,obiectivă", face loc perspectivei psihologizante, chiar dacă naratorul omniscient nu se întinde niciodată prea mult la vorbă: ,Ludo deschide robinetul și rămîne un moment așezat pe marginea căzii privind apa cum curge. ș?ț Ar fi de ajuns să debranșeze telefonul
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
Se jucară unul cu altul, nemaiavând ce să descopere. După, ea rămase întinsă pe spate lângă el, răsuflând încă greu, ținându-l de mână de parcă ar fi fost la stadiul de făcut curte. Ea își recăpătă prima vocea. —Cum zicea behavioristul, „ În mod evident, ție ți-a plăcut. Mie mi-o fi plăcut“? El începu să râdă zgomotos, rostogolindu-se pe spatele său cu probleme și uitându-se la ea peste stomacul lui bombat. — Presupun că a trecut ceva timp. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca freudian convins - creierul văzut ca o conductă hidraulică pentru șuvoiul spectaculos al minții - orice numai să-i încurce pe profesorii săi preoți. În facultate căpătase obiceiul să-i persecute pe freudieni, deși încercase să evite cele mai grosolane excese behavioriste. Când izbucnise contrarevoluția cognitivistă, partea lui activ-condiționată opusese rezistență, insistând că tot nu am aflat întreaga poveste. În calitate de clinician fusese nevoit să îmbrățișeze atacul farmacologiei. Și totuși simțea o tristețe reală - tristețea sfârșitului - când asculta un subiect care se luptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]