436 matches
-
prince; noble or refined person”, Redhouse,1998). În româna veche circula și șahzadea „fiu de sultan sau de împărat” (din tc. șahzade); nefiind aplicabil la realitățile strict locale, termenul nu a căpătat sensuri figurate. Sensul ironic dezvoltat în română de beizadea e înregistrat deja de Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900) și confirmat de Dicționarul limbii române (DA 1913: „azi mai mult în ironie”), de Dicționarul lui Scriban (1939) etc.; nu e totuși precizată natura sa
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
al XIX-lea, în care discursul politic al României moderne (nu numai cel al tinerilor franțuziți) revalorifica ironic vocabularul de origine turcească. Era epoca în care primul ministru Brătianu era poreclit Vizirul, iar două poezii-pamflet ale lui Bolintineanu se intitulau Beizadea Costache din București către beizadea Costache din Ploiești... Uzul peiorativ se bazează pe degradarea comică a semnificației (de la „prinț” real la „pretins prinț”, „ins care se crede prinț”), dar și pe conotațiile balcanice ale termenului (asocierea cu alte turcisme din
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
discursul politic al României moderne (nu numai cel al tinerilor franțuziți) revalorifica ironic vocabularul de origine turcească. Era epoca în care primul ministru Brătianu era poreclit Vizirul, iar două poezii-pamflet ale lui Bolintineanu se intitulau Beizadea Costache din București către beizadea Costache din Ploiești... Uzul peiorativ se bazează pe degradarea comică a semnificației (de la „prinț” real la „pretins prinț”, „ins care se crede prinț”), dar și pe conotațiile balcanice ale termenului (asocierea cu alte turcisme din sfera corupției și a decăderii
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
Emil Suciu, în Influența turcă asupra limbii române, II, Dicționarul cuvintelor românești de origine turcă, Editura Academiei Române, 2010, îl consideră „rar”). Moda jurnalistă actuală e un argument pentru a consemna și în dicționarele curente sensul ironic - persistent, viu - al turcismului beizadea. Succesul său actual se explică în parte prin golul lexical pe care îl umple: ideea exprimată în franceză, de exemplu, prin formula fils à papa, implicând avantajele nemeritate obținute de cineva prin poziția părinților, este sugerată în română prin sintagme
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
Ruset se datorează totuși fiului său celui mare, Alexandru (Alecu), protagonistul romanului Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929). Despre acesta, Sadoveanu scrie pagini admirabile și, dată fiind aura personajului, foarte înțelegătoare. Oricum, mult mai înțelegătoare decât cele câteva rânduri dedicate beizadelei de Nicolae Costin: „Iar când au fost veleatul 7186 (1678) au chemat împărăția pre feciorul lui Antonie Vodă, pre Alexandrubeizade, la Poartă, care era călăreț bun și curvar foarte; pre multe locuri făcea silă de lua fetele oamenilor cu sila
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
lume de surogate, Valentin Ceaușescu face figură de vedetă media, deși calitățile îi lipsesc, în mod clar. Poate nu m-aș fi obosit să scriu despre el, dacă n-aș fi constatat o veritabilă năvală în spațiul public a diverselor beizadele comuniste. Chiar atunci când e vorba de un tolerat al nomenklaturii comuniste, precum Mădălin Voicu, aroganța și agresivitatea răzbat prin toți porii. După ce-a patronat furtul unui nume de parc - faimosul "Parc Ioanid" a devenit, într-o operație tipică de
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
ocupată de armatele austriece din cauza războiului Crimeii, un agent a raportat guvernului de la Viena situația bizară din jurul acestui eveniment: ,Duelul este interzis în Moldova, dar șeful poliției se bate în duel, având doi miniștri ca martori, pe proprii săi cumnați (beizadea Costache Ghika, ministru de Externe și logofătul Răducanu Rosetti, ministru al Dreptății, soțul altei fiice a Domnitorului, domnița Aglaia). Martorii lui Stolberg erau alți doi conți, ofițeri de ulani austriaci ș?ț. Constantin Balș, care până acum câteva zile era
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
socialismului german? Nu se cunosc prea multe lucruri despre el. Era un vlăstar al familiei boierești Racoviță-Cehan, ai cărei membri au fost domnitori și înalți dregători în }ările Române în secolele XVIII-XIX. Iancu era probabil unul dintre mulții fii ai beizadelei Mihalache Racoviță (însurat cu o Suțuleasă), mare dragoman al Porții Otomane și, în 1815, mare logofăt în divanul Valahiei.14 În perioada 1862-1864, Iancu Racoviță studia la Universitatea din Berlin, fiind coleg cu Iacob Negruzzi la Facultatea de Drept.15
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
meu trai/ Iad îmi pare iar nu rai’, nici, pe acestea nu le-a spus Nicolae Văcărescu, spiritul creștin al familiei. Pe scurt, mă făceam de rușine în cazul lui Alecu... Așa că, după multe decenii, ca să mă răzbun pe aceste beizadele care-și puneau oful și ahul în versuri, am decis să scriu o carte. Să văd, am zis, pot să scriu o carte simpatică, lizibilă, ironică despre niște autori insuportabili? Și am scris un fel de Discurs amoros, stimulat de
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Macovei face blat cu PDL și s-a făcut că nu vede imensa corupție 2008-2012 pentru obținerea primului loc pe listele PDL. Iar Băsescu pare forțat să ia în calcul varianta dificilă a unei candidaturi independente în Republica Moldova pentru micuța beizadea". Jurnalistul ajunge la concluzia: "Ce dureri de cap și complicații sunt în USL, dar ce război civil e în tabăra lui Băsescu...".
De Ce Băsescu o azvârle pe Macovei. Cui pregătește terenul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54387_a_55712]
-
Independență”, la București, la Paris, la Viena, peste tot culoarea locală fiind redată cu o pană de maestru. La București are loc episodul decisiv, care va marca tot restul existenței lui Kostas: își joacă sufletul la cărți și pierde în fața beizadelei Mihalache, o adevărată întruchipare a Diavolului, care îl va face unealta sa și-l va introduce într-o conspirație europeană, pentru răsturnarea ordinii existente și căpătarea libertății pentru cei mulți, căci, încă o dată o spune povestitorul, cea mai sigură cale
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]
-
coloarea wagnerienelor motive", se asortează cu femeia lui, Minodora, cu căutătura ,ca două boabe de mazăre extrafină" (poetic, nu?). E, în Moștenirea Familiei Bildungsroman, multă poezie pusă la respect. Înghesuită, adică, în scăfîrlia cîte unui personaj chitit să devină o beizadea a prozei. Că doar toate familiile mari, încuscrite între ele ca să nu-și piardă averile (și ce se mai amestecă, la Florin Toma, rubedeniile cărți...), și-au avut degenerații lor... Din cînd în cînd, ,frumosul" ăsta care-i pîndește pe
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
cu giubea albă, hanger de brilianturi la brîu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mîinile încleștate la ceafă. La dreapta și la stînga ședeau cele șase beizadele șir" - Un bal la curte în 1827. în lumea dubioasă și amestecată din jurul aristocraților, pasta descrierii se îngroașă pînă la caricatură. Cel mai bogat bucureștean de la 1800, Băltărețu, un soi de Gobseck dîmbovițean, chemat de boierii care priveau cu speranță
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
Petrică apreciază că la 1859 numărul refugiaților polonezi în Moldova ar fi fost de cca 6.000), unii dintre ei venind aici cu pașapoarte italiene sau franceze. Se cunoaște apoi faptul că o adevărată campanie în favorea polonezilor a întreprins beizadeaua Grigore Sturdza, acesta având strânse legături cu M. Czajkowski, zis și Sadyk Pașa, care pregătea un detașament militar spre a-i ajuta pe polonezi. Grigore Sturdza luptase în războiul Crimeii, având ca aghiotant un maior polonez cu numele de Wierzbicki
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
Cornea, a fi „supt vremi” nu înseamnă a te lăsa strivit de ele. A înțelege răul e primul pas până la a-l înfrunta. Sunt numeroase dovezile în acest sens. Dintre toate, un exemplu pilduitor e cel al contracarării vanităților de beizadea ale Licăi Gheorghiu. Făcând bună echipă cu Liviu Ciulei, Paul Cornea (p. 248) s-a opus cu temeritate indicațiilor lui Răutu însuși, refuzând s-o distribuie pe fiica lui Gheorghiu-Dej în filmul Valurile Dunării, în care aceasta ambiționa obținerea unui
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
anii cei fericiți ai literaturii, un șef de școală: "dumnealui are două antipatii mari: titlul de profesor și numele de Eugen." Dumnealui, Bucureștiul, în schimb, nu respinge nimic. Primește și servește, după puteri și trebuinți, pe toată lumea. Diferența dintre el, beizadeaua unui imperiu est-vest, și bunicul de azi al zbînțuitului care era, e-aceea dintre un fluture pestriț (fie și de lampă...), și-o muscă apteră.
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
să moară, au reîncălțat ciuboatele "luptei de clasă" și au trecut la un veritabil tir de artilerie. Figura uluită, de înger contrariat, a lui Dragoș Constantinescu, se decupează pe micile ecrane ca un medalion al neputinței și ineficienței. Simțind în beizadeaua înceată la vorbă punctul slab al cazematei cederiste, revanșarzii bolșevizanți s-au coalizat și, ca disperații, încearcă să dărâme această fragilă întrupare a constantinescianismului. Nu cred că vreun om normal poate privi altfel decât cu scârbă gălețile de minciuni și
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
ți va răspunde: dar voi chiar nu vă uitați la televizor? chiar nu vedeți că războaiele încep acum în bucătărie și tot acolo sfîrșesc, bieți neghiobi? lui emil brumaru du-te în afumătoare, printre cărnuri desfrînate, care pufăie ca niște beizadele la taifas. trage de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
boierii trăie pînă la o vreme, pentru că era om de țară și-i știe pe toți, tot anume, pre careli cum erau. Și erau mîndru, nici făce cheltuială țării, că era un moșneagu fără doamnă (frumos!). Și ave doi ficiori, beizadele, pre Antiohii și pe Dimitrie... (ostateci la Poartă). Dimitrie și Antohie. Fala culturii noastre. Poate că paginile cele mai cu miez și mai actuale ale Letopisețului sunt cele în care intră în scenă Petru cel Mare, prietenul lui Dimitrie Cantemir
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
lui. Într-o discretă rază de acțiune. Frica. Tu, stai la coadă să iei rația. În subsolul murdar și Întunecat al magazinului Bucur Obor... Amintirea hainelor puțind a gaz de la soba aia nenorocită În anii de facultate... ochii tăi privind beizadelele uteciste jucând tenis În Herăstrău sau Înotând aiuristic și beți prin lacul Snagov. Ghiftuiți și fără nici un fel de necazuri, plecând În vacanță sau sosind cu piepturile bombate din străinătate... pachetele de cafea mirosind a naftalină și săpun, Kent-uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mâncau era foarte frumoasă, cu zugrăveala iscusită imitând marmura albă cu vine roz-gălbui, cu ferestre largi. Mihai o privea uimit, nu o mai văzuse. Șerban mutase Curtea domnească în casele sale noi, peste drum de Biserica Doamnei și de casa beizadelelor, în care locuia de fapt doamna sa, Maria. Totul se ridicase în timpul în care spătarul fusese trimis pe drumul pocăinței. Clădirile, cu toate acareturile lor, fuseseră zidite pe locul Cantacuzinilor, cel lăsat de tatăl lor postelnicul și rămas neîmpărțit încă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre mânăstire și o iau prin codru și pădurea nu se mai termină niciodată, se lungește și se adaugă mereu tot mai deasă, spune, taică, și cui nu-i place să se ducă la culcare și să viseze ca măria sa beizadea Gheorghe, care se scoală în fiecare noapte țipând. — Și ce visează măria sa Gheorghe, vărul meu? — Prostii, Constantine, prostii, gura târgului, interveni jupâneasa Stanca. — Ba visează, taică, visează, răsări de sub masă Constantin cel mic. Visează că stă și celșește la biselică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ție nu-ți dau nimic că ia tot nașu Dinu...” — Mamă, asta nu mai este gura târgului, asta-i politică. Tot de la Zamfira? întrebă Brâncoveanu, scărpinându-și bărbia și apoi netezindu-și barba frumos potrivită. L am văzut astăzi pe beizadea Gheorghiță și nu părea nedormit. Lumina roșcată a vetrei îi rumenea fața și Maricăi i se păru așa deodată că bărbatul ei este cel mai frumos om din lume. — A fost odată..., lasă Stanco depănatul și vino aici la taica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ușa, Constantin îi șopti Maricăi: — Abia acum înțelesei ce-mi veni cu povestea aia. Cred că este într-un fel o dorință de firesc, aș vrea ca lumea cu intrigile și ambițiile ei să rămână dincolo de porțile bătăturii mele. Visele beizadelei Gheorghe sunt o urzeală a măriei sale doamna Maria. Ea le-a scornit și a plătit slugi să le poarte pe la cafenea, prin Slobozie, prin târg. Vrea să-i strice liniștea și buna faimă lui naș Dinu, unchilor Mihai și Iordache
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
onoarea cu care-i trata onorându-l pe dânsul. Cafeneaua era din vremuri vechi așezată în Târgul de Sus, iar măria sa Șerban Vodă, zidind hanul ce-i purta numele, mări faima cafenelei, pentru că acum drumul de la casele domnești spre casele beizadelelor și spre Biserica Doamnei, și de aci spre han, trecea pe lângă pragul prăvăliei lui Hamie. Peste catul de jos era înălțat încă unul, în întregime din lemn, semn că negustoria mergea bine. Cei care intrau aici nu cumpărau doar cafeaua
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]