391 matches
-
și Ziua Victoriei, atrag mari mulțimi și adesea includ spectacole de artificii și parade militare, în special la Vicebsk și Minsk. Ministerul Culturii finanțează evenimente ce promovează arta și cultura belarusă atât în țară, cât și peste hotare. Portul tradițional belarus datează din perioada Rusiei Kievene. Din cauza climei reci, hainele au fost făcute în așa fel încât să rețină căldura și erau de regulă făcute din in sau lână. Ele erau decorate cu modele ornamentale influențate din culturile popoarelor vecine: polonez
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
rus, ucrainean, leton, lituanian, și din cele ale altor țări europene. Fiecare regiune din Belarus are modelele sale specifice. Un model ornamental frecvent întâlnit în costumele populare vechi decorează astăzi drapelul Belarusului, adoptat într-un disputat referendum în 1995. Bucătăria belarusă este în principal bazată pe legume, carne (în special de porc) și pâine. Un belarus tipic servește un mic dejun ușor și două mese bogate, cina fiind cea mai mare masă a zilei. În Belarus se consumă pâine de grâu
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
are modelele sale specifice. Un model ornamental frecvent întâlnit în costumele populare vechi decorează astăzi drapelul Belarusului, adoptat într-un disputat referendum în 1995. Bucătăria belarusă este în principal bazată pe legume, carne (în special de porc) și pâine. Un belarus tipic servește un mic dejun ușor și două mese bogate, cina fiind cea mai mare masă a zilei. În Belarus se consumă pâine de grâu și secară, dar cea de secară este mai des întâlnită, deoarece grâul nu poate fi
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
prin Internet. Rețeaua de Difuzare de Televiziune este una dintre principalele posturi independente de televiziune din Belarus, în principal difuzând programe refionale, precum și o copie a show-ului "The Big Bang Theory" intitulată "Teoreticienii". Mai multe ziare, tipărite fie în belarusă fie în rusă, oferă informații sau conținut de interes special, pe domenii cum ar fi afacerile, politica și sportul. În 1998, erau mai puțin de 100 de posturi radio în Belarus: 28 AM, 37 FM și 11 pe unde scurte
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
Lukașenko și alți oficiali din guvern. OSCE și Freedom House au comentat referitor la pierderea libertății presei în Belarus. În 2009, Freedom House a dat Belarusului un scor de 6,75 (neliber) la libertatea presei. O altă problemă pentru presa belarusă este dispariția nerezolvată a mai multor jurnaliști. Administrație guvernamentală
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
declanșator al procesului de cucerire a independenței Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Negocierile pentru pace au început pe 22 decembrie 1917, la o săptămână după declararea armistițiului dintre Rusia și Puterile Centrale, la Brest-Litovsk (în polonă: "Brzesc Litewski", în belarusă: "Брэст Літоўскі"), în orașul care astăzi se numește Brest din Belarus, lângă frontiera polonă. Delegația germană a fost condusă de Max Hoffmann, comandantul Frontului de Răsărit german, ("Oberkommando-Ostfront"). Delegația rusă a fost condusă de Lev Troțki. La scurtă vreme după
Tratatul de la Brest-Litovsk () [Corola-website/Science/298538_a_299867]
-
asumat responsabilitate pentru toate fronturile baltice. Pe 29 iulie 1944, el a primit titlul de Erou al Uniunii Sovietice, ca recunoaștere a succeselor lui militare. În februarie 1945, Vasilevski a fost numit din nou la comanda Frontului al 3-lea belarus, în fruntea căruia a luptat în Operațiunea Prusia Răsăriteană, lăsând postul de șef al Marelui Stat Major lui Alexei Antonov. În funcția de comandant al frontului, Vasilevski a condus operațiunile din Prusia Răsăriteană și a organizat atacurile asupra orașelor Königsberg
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
tehnica virtuoză, stilul său simplu”. I-a dedicat victoria fiului său Vlad, născut cu o zi înainte de plecarea la Leipzig. La Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing a ajuns în sferturile de finală fără prea multe probleme. A câștigat strâns cu belarusul Aliaksandr Buikevici, apoi l-a întâlnit pe francezul Nicolas Lopez, pe care-l învinsese mereu până atunci. a condus meciul, scorul fiind 11-7, dar atacurile sale de la distanță nu i-au reușit și Nicolas Lopez a putut egală, apoi se
Mihai Covaliu () [Corola-website/Science/308161_a_309490]
-
cucerirea oficială a fortăreței, supraviețuitorii sovietici au continuat să se ascundă în subterane și au hărțuit forțele germane mai multe luni, până au fost eliminați definitiv. Fortăreața Brest a primit titlul de Fortăreață Erou în 1965. Orașul Minsk, capitala RSS Belaruse, a fost încercuit de trupele germane aflate în înaintare la sfârșitul lunii iunie 1941. Prinși în capcana unui mari pungi, apărătorii sovietici și-au apărat pozițiile cu disperare. Rezistența lor a fost înfrântă pe 9 iulie, peste 300.000 de
Oraș Erou () [Corola-website/Science/307715_a_309044]
-
stradă, a fost eliberat orașul Nevel. În total, în a treia etapă a ofensivei, trupele sovietice au avansat 100 - 180 km în 20 de zile de lupte. În aceeași zonă a mai avut loc și Batălia de la Lenino (în RSS Belarusă) pe 12 - 13 octombrie. Operațiunea Smolensk a fost o victorie decisivă sovietică și o înfrângere usturătoare pentru Wehrmacht. Deși modestă în comparație cu ofensivele care au urmat, (o înaintare de doar 200 - 250 km), înaintarea sovietică a fost importantă din mai multe
Bătălia de la Smolensk (1943) () [Corola-website/Science/307721_a_309050]
-
în considerație lipsa de precizie a statisticilor sovietice, între 3 și 3,5 milioane) sunt decesele directe. În conformitate cu estimările lui Maksudov, 81,3% dintre victime erau etnici ucraineni, 4,5% erau ruși, 1,4% evrei, 1,1% polonezi, restul fiind belaruși, unguri, germani de pe Volga, tătari din Crimeea și alții. Populația rurală ucraineană a fost cea mai dur lovită de Holodomor. De vreme ce țărănimea reprezenta baza națiunii ucrainene, tragedia a afectat profund și pentru mulți ani Ucraina. Foametea artificială din 1933-1934 a
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
regimentului de aviație în districtele militare Zabaikalie și Belarus. După cursurile militare superioare absolvite la Moscova, revine în anul 1989 în calitate de șef al Departamentului Instruire și apoi adjunct al comandantului Regimentului de Aviație, responsabil de instruirea personalului în districtul militar Belarus al Armatei Sovietice. În anul 1993, Victor Gaiciuc se reîntoarce în Republica Moldova, unde este numit în funcția de specialist principal, șef al Secției pentru pregătire umanitară a Direcției Instruire a Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Din anul 1994 este șef al
Victor Gaiciuc () [Corola-website/Science/307787_a_309116]
-
mai fertile și cu climă mai blândă, mai propice pentru agricultură decât teritoriile nordice pe care le avea deja în stăpânire S-a estimat în anumite studii ca aproximativ trei milioane de oameni, în special ucrainieni, dar și rusi, polonezi, belaruși și circasieni au fost capturați și transformați în sclavi în toată perioada de existență a Hanatului Crimeii. Una dintre cele mai faimoase victime ale raidurilor tătare a fost Roxelana (Khurem Sultan), care avea să devină mai târziu soția sultanului Suleiman
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
și noi probleme. După ce a pierdut zona tampon a Poloniei, Rusia a ajuns să aibă granițe comune cu Prusia și Austria. În plus, imperiul a devenit și mai eterogen din punct de vedere etnic, prin absorbirea unui mare număr de belaruși, ucrainieni, polonezi și evrei. La început, soarta ucrainienilor și belarușilor, în mare parte iobagi, s-a schimbat foarte puțin sub domnia noului stăpân imperial. Polonezii catolici au resimțit din plin pierderea independenței și s-au dovedit greu de controlat, răsculându
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
Rusia a ajuns să aibă granițe comune cu Prusia și Austria. În plus, imperiul a devenit și mai eterogen din punct de vedere etnic, prin absorbirea unui mare număr de belaruși, ucrainieni, polonezi și evrei. La început, soarta ucrainienilor și belarușilor, în mare parte iobagi, s-a schimbat foarte puțin sub domnia noului stăpân imperial. Polonezii catolici au resimțit din plin pierderea independenței și s-au dovedit greu de controlat, răsculându-se de mai multe ori în timpul ocupației rusești. Rusia a
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
din centrul și vestul Europei. În interior, populația Rusiei a crescut în mod divers cu fiecare nouă achiziție teritorială. Populația imperiului includea finlandezi, germani baltici, estonieni și unii lituanieni luterani, majoritatea lituanienilor, polonezi și unii dintre letonii catolici, ucrainieni și belarușii ortodocși și greco-uniți, popoarele musulmane de-a lungul graniței sudice a imperiului și din Orientul Îndepărtat, greci și georgieni ortodocși și armenii credincioși ai bisericii apostolice armenești. Cum influența occidentală și opoziția la autocrație a continuat să crească neîncetat, regimul
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
înaintarea sovietică în bătălia de la Varșovia și a reluat ofensiva către răsărit. "Tratatul de pace de la Riga" semnat în 1921 a împărțit teritoriile Belarusului și Ucrainei între Polonia și Rusia Sovietică. Pe 29 decembrie 1922, RSFS Rusă, RSFS Transcaucaziană, RSS Belarusă și RSS Ucrainiană au semnat Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice, formând o țară federală, a cărei înființare a fost corfirmată pe 30 decembrie 1922 de primul Congres al Sovietelor URSS-ului. În timpul războiului civil (1917-1921), Lenin a adoptat politica comunismului
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
Lenin, într-un acces de optimism, a ordonat Armatei de Vest să înainteze spre vest în vacuumul creat de retragerea forțelor germane din zona "Ober-Ost". Prin această operațiune, Armata Roșie a străbătut noile state Republica Populară Ucrainiană și Republica Populară Belarusă și a pus-o în conflict cu statul independent polonez, prospăt desprins din defunctul Imperiu Rus. Prin invadarea Poloniei și declanșarea războiul polono-sovietic, bolșevicii nu făceau decât să pună în practică teoriile leniniste despre revoluția mondială proletară împotriva capitalismului. Marea
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
, numită în mod oficial "Republica celor două națiuni" ori "Federația celor două națiuni" (în limba poloneză: "Rzeczpospolita Obojga Narodów"; în limba lituaniană: "Žečpospolita" ori "Abiejų tautų respublika" în limba belarusă: "Рэч Паспаліта" ori "Рэч Паспаліта Абодвух Народаў"; în Limba latină: "Regnum Serenissimum Poloniae"), a fost o federație monarhică care a fost formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și a existat până la ultima împărțire a Poloniei
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
în bigotism, cinstea în naivitate politică, mândria în aroganță, curajul în încăpățânare și libertatea în anarhie. Populația Republicii celor două națiuni nu a fost niciodată poloneză sau catolică în proporție copleșitoare. Federația avea patru naționalități principale: polonezi, lituanieni, ucrainienii și belaruși, (ultimele două numite de obicei ca ruteni). În condițiile care Polonia ocupa Ucraina și era în federație cu Lituania, polonezii erau o minoritate distinctă în amândouă. A fi "polonez" în ținuturile nepoloneze ale Uniunii, era mai mult decât un semn
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
(în limba lituaniană: "Lietuvos Didžioji Kunigaikštystė", în limba belarusă: "Вялі́кае Кня́ства Літо́ўскае ", în limba ucraineană: "Велике Князівство Литовське ", în limba poloneză: "Wielkie Księstwo Litewskie"), mai exact Marele Principat al Lituaniei, a fost un stat din Europa Răsăriteană care a existat între secolele al
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
acutizarea disputelor locale, precum cele ale liniei Curzon și a politicii în Lituania Centrală. Expansiunea Marelui Ducat al Lituaniei în Rutenia Albă unea popoare având culturi similare. Ambele popoare, atât strămoșii lituanienilor din ziua de azi cât și cei ai belarușilor se autodenumeau "lituanieni" în limbile lor, și anume "lietuviai" în limba lituaniană și "litviny" în limba belarusă. În acea vreme, prin "lituanian" se înțelegeau două lucruri. Unul dintre ele era locuitor al Marelui Ducat, iar celălalt era cel de vorbitor
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
al Lituaniei în Rutenia Albă unea popoare având culturi similare. Ambele popoare, atât strămoșii lituanienilor din ziua de azi cât și cei ai belarușilor se autodenumeau "lituanieni" în limbile lor, și anume "lietuviai" în limba lituaniană și "litviny" în limba belarusă. În acea vreme, prin "lituanian" se înțelegeau două lucruri. Unul dintre ele era locuitor al Marelui Ducat, iar celălalt era cel de vorbitor de limbă lituaniană. Acești lituanieni locuiau nu doar în Lituania modernă, dar și în Prusia Răsăriteană și
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
Răsăriteană și în spații vaste din Belarusul zilelor noastre. În Prusia Răsăriteană numele era folosit pentru a numi numeroasa minoritate lituaniană (Lithuania Minor), în vreme ce în tărâmurile slave ale Marelui Ducat, numele se referea mai ales la locuitorii țării. În Belarus, belarușii, în special cei catolici, se considerau lituanieni, în vreme ce alte populații, așa cum erau ucrainienii, se considerau "ruteni". Însă numărul celor care se considerau lituanieni a scăzut în timp datorită adoptării culturii și limbii poloneze, care erau considerate mai sofisticate. Până în cele
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
nobilimea ducatului a ajuns să se considere de etnie poloneză. Naționalismul lituanian și lupta pentru autodeterminare au renăscut în secolul al XIX-lea. Din acel moment, termenul "lituanian" a început să se fie asociat numai cu vorbitorii de limbă lituaniană. Belarușii, care au declanșat o mișcare de renaștere națională cam în aceeași perioadă, au început să se considere o națiune diferită. Dezvoltarea Marelui Ducat al Lituaniei a început în 1238 sub domnia Marelui Duce Mindaugas (ori "Mindoŭh" în limba belarusă). Mindaugas
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]