346 matches
-
de salcâmi, uguitului de guguștiuci, hergheliilor de castani și havuzurilor enigmatice, să-și explice tărăgănat și isteț: - Iubim, că dacă nu iubim, nu o halim pe păpică!... Dacă nu giugiulim, moare mamița!... Și dacă nu avem nici un chef de înfăptuit, belim belingherul!... Astfel vorbea, simțindu-și papila gustativă beteagă de la niște citate aramaice, grecești și latinești, cu ajutorul cărora triumfase recent în câteva turniruri teologice, rașchetase învățăturile mai multor biserici, împinsese sub pojghițele demnităților eclesiastice sumedenie de inși, dar și din pricina cărora
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
smuls dintr-un viol 39 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI și în pupilele alcooliștilor care, adunîndu-se în părculeț, ar fi putut confunda pâlpâirile cubului cu niscaiva irizări de lichid clătinat. - Pst, bă jimblă! Mă, Bruță! Cataroiule!... Băi, piele! Ia, belește-ți cepele, mă!... chema prin părculeț, tainic, c-o insistență sâcâitoare, un neica deșirat, pus pe harță, drapat în mijlocul verii într-un raglan putrezit. Deșiratul tremura din toate încheieturile, din cauza lipsei îndelungate a drogului. Ținând atașată la persoana sa, c-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Opereta la pământ și i-a arvunit cheresteaua la niște tâmplari. Între timp, niște betoniști vâna ca-n Pampas și împărțise dihăniile de la Circ, prin ogrăzile de la niște cooperatori, care, îmboldiți de foame și de proasta educație, tăiase deja și belise pe niște crocodili și vârâse spaima în inimile la mai multe șopârle. Și-și împinsese hărnicia până într-acolo că garase și singura girafă vie din România, sub turla șubrezită a unei biserici. 75 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
afumătorile unui simțământ patriotic ori, pur și simplu, așa era el, ca de obicei, provocator. Mustăciosul, cât era de ocnit, dacă o dădeai pe politica de sistematizare a Partidului, o loba evaziv. - Marele arhitect, degajă el în doi peri. - A belit, în doi ani, o fâșie lungă de cinci kilometri. Și lată cam de doi... tot kilometri... anunță Guzganul, zdrăngănindu-și sextantul. Cele mai țepene și zdravene pe picioare căsoaie ale Bucureștiului... Dar de traseul binecuvântat al Bucureștioarei mira-m-aș
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
neîmpăcîndu- se nici să tacă, de groaza ca Profesorul, surprinzînd-o cu 134 DANIEL BĂNULESCU La cartierul meu iubit Dînga rînga da... Mă râd nemaipomenit Dînga rînga da... Și pe curs ce mă hlizesc Dînga rînga da... Hoții viața mi-o belesc Dînga rînga da... Sectoriste sectoriste Dînga rînga da... Te-am cules dintre-acatiste Dînga rînga da... Când te-ai dus la tușa Veta Dînga rînga da... Ca să-i arestezi chiuveta Dînga rînga da... Sare hoții, dă cu fenta, Nu cunosc pardon
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cucoanei. Alături de ele, dosul trufaș, de statuie obeză, gelatinos de osânză, al lui Genel. Orientîndu-se după despicătura șezutului, îi detectă taximetristului umărul și-l scutură serios de omoplat de două, trei ori. - Puturosule, hai de scoală-te, de te culcă!... Belește ochii, bă! Saltă-te-n șezut!... Hai, ia deșteptarea, ca în pîrnaie!... Te scoli, mă duci în celălalt capăt al Bucureștiului. Și dacă-o fi să-ți rup osul, îți pun eu ghipsul la loc numai din bancnote de cîte-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își scosese vestonul și își strânsese cureaua. Gîfua și din cămașă îi ieșeau aburi. Se făcu iar liniște. - Nimic! rosti șeful. Ceilalți suspinară. - Pune-i la ușă, câte unul! porunci. 240 Îl ridicară pe Gheorghe, că era mai aproape. Huiduma belise ochii și părea cârpă. Îl traseră în sus și sergentul u vîrî vârful degetelor în țâțâna ușii. Comisarul o deschise puțin. Hoțul tresări. Parcă-i băgase jar sub unghii. - Caii! striga presarul. Ușa fu deschisă și mai mult. Balamalele scârțâiră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câteva cuvinte și m-a întrerupt spunându-mi: Da' tu ce crezi că eu n-am înțeles tactica lui ?, păi ce crezi tu că putea el să meargă acasă și să prezinte președintelui Kim Ir Sen o asemenea problemă ?, îl belea Kim Ir Sen, înțelegi tu, îl belea, nu alta ! Dacă excludem acțiunile cu caracter internațional (Conferința Mondială a Populației București 1974; Universiada București 1981; Reuniunea "Grupului celor 77", privind pregătirea cadrelor pentru industrie București 1982; Jocurile Olimpice Seul 1988 etc.), unde
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-mi: Da' tu ce crezi că eu n-am înțeles tactica lui ?, păi ce crezi tu că putea el să meargă acasă și să prezinte președintelui Kim Ir Sen o asemenea problemă ?, îl belea Kim Ir Sen, înțelegi tu, îl belea, nu alta ! Dacă excludem acțiunile cu caracter internațional (Conferința Mondială a Populației București 1974; Universiada București 1981; Reuniunea "Grupului celor 77", privind pregătirea cadrelor pentru industrie București 1982; Jocurile Olimpice Seul 1988 etc.), unde, inevitabil, reprezentanții celor două state s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
împingeau vreo trei sute de cai... — Așa, și... ? — Știi cum se zice, că atârnă ca mortu’... Cum ar veni, asta e mai grea decât atunci când era vie. Ar trebui o herghelie întreagă... — Cât face un măgar în cai-putere ? întrebă Pârnaie. — Am belit-o, zise Iadeș, înțelegând rostul socotelii și făcând resemnat semn piticului. Începură să tragă amândoi de bara frântă, dar nu izbutiră decât să zgâlțâie nițel cabina. Chisăliță privi neajutorat către Pârnaie, însă nu primi decât încurajări, nefolositoare de altminteri. Iadeș
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un fluviu rămas de pe vremea faraonilor. - Unul numit Don Quijote, a inventat o instalație eoliană care producea vânt. - Sângele soldaților curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glonțul și sângele nu mai curgea. - Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane. - Încleștarea era mare. Aviația germană făcea des atacuri infanteristice. - La Otopeni erau numai gropi și avioanele le ocoleau și tunarii trăgeau după ele în zig-zag. - Și tunarul ochi bine și lovi avionul cu țeava tunului. - Liviu Rebreanu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cumpărai cu te miri ce. A fost doar un lejer antrenament pentru săptămâna următoare, când este dezlegare la ouă, drob, cozonac, sarmale, salată de boeuf și Colebil (produs care cică poți să-l iei fără recomandarea medicului, cu condiția să belești bine ochii la prospectul anexat, ca nu cumva să fie șoricioaică). Ce circărie a mai fost în Bucureștiul acela fanariot! Cică, a avut loc tradiționalul pelerinaj, pe traseul mai multor biserici și mănăstiri. Ehei tradiția asta ține de... câțiva ani
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
numită autoreeducare), reeducarea a eșuat; reluată amplu și machiavelic la Pitești, atât la nivel moral (blasfemie, trivialitate), cât mai ales fizic (tortura de uzură), reeducarea prinde rădăcină. Tehnica lui Țurcanu și formula sa predilectă constau În „a stoarce” și „a beli”. Studenții au fost cei pe care s-a mizat În primul rând, astfel ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența anticomunistă. Ei au fost triați În funcție de virulență și de gradul de periculozitate: erau vizați studenții cu aptitudini creștine, așa-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); se petrece (2); petrecut (2); probabilitate (2); a se produce (2); realitate (2); realiza (2); sat (2); surpriză (2); tot (2); undeva (2); viață (2); academie; accentuat; accidenta; accidental; aleatoriu; apare; apariție; apreciere; așteaptă; așteptare; aventuri; azi; bani; o beli; bine; bursă; capcană; caută; cauza; căsătorie; de ce; certuri; chestii; ciudat; cînd; confirmare; crimă; curiozitate; o dată; demult; deosebit; desfășurare; doi; dragoste; dura; efect; este; evenimente; examen; exista; experiență; a se face ceva; faptă rea; făcea; fenomen; fericire; va fi; fie; foc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stele (2); în sus (2); tablou (2); televizor (2); uimi (2); se uita (2); uitat (2); undeva (2); a urmări (2); urmărire (2); ușor (2); veghea (2); absent; aburi; admirație, atenție; afară; agale; aiurea; amuzant; analize; aprobare; atingere; auzi; bănuială; beli ochii; binecuvîntare; blînd; bogat; bucuros; ceai; chiorî; ciment; cita; cîmp; clarifica; compătimi; conexiune; confuz; constelație; a contempla; contemplare; creier; crunt; cuceri; a cugeta; cunoaște; cunoștințe; curat; curios; dar; deasupra; deochea; deosebit; în depărtare; descoperire; în deșert; drum; dureros; energie; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în grădină, ca să rodească pepenii frumos. în dimineața Sfintelor Paști, dacă se vor duce pînă în răsărit de soare doi frați mai jos de cincisprezece ani la un tei și se vor dezbrăca de toate hainele, și așa dezbrăcați vor beli fiecare cu dinții, de trei ori, coajă de tei, coaja aceea e bună de orice leac; ba cu ea se poate scăpa chiar de cătănie; dar numai atunci e cu leac, dacă cei care se duc nu vor vorbi laolaltă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru versiunea vocală a cărții. 86 Observația aceluiași: Sper că intervenientul inoportun și impenitent (care a scris în tinerețe un eseu despre triunghiul crimei la Racine și ar putea folosi un limbaj mai decent) nu derivează "belea" de la nepronunțabilul a "beli", asociat de golănezi cu dispozitivul de inseminare din dotarea masculelor mamifere. De fapt, este vorba de o rușinoasă deturnare a verbului slav pronunțat /belit'/, care înseamnă "a înălbi"(vezi Ojegov, Slovar' russkogo yazyka, ediția din 1981; pot fi consultate și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
să mulgă vaca, Ițic botezat de popa, Ion și Ianoș, iar Ion și Gheorghe, Sir și John, peștișorul de aur, Copacul Fericirii și așa mai departe... Inimile ni se-ncălzesc, rîdem pînă cădem pe spate, unii rămîn așa, cu ochii beliți în tavan, dar noi, ceilalți, îi dăm înainte. Dactăr Nicu e tot mai palid, zîmbește, uneori chiar rîde ușor, ne privește trist, tot mai trist. Apoi dau zorile, pe nesimțite. Cu plumb în mîini și-n picioare, cu ochii roșii
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
Treducând în veață Derectivele cel de al II lea congres a Partidului Vom contribui la întărire statului nostru Denocrat Popular a cauzei păcei în lumia întreagă”. În spiritul „iepocii”, raportorul își face și o severă autocritică, neuitând totuși să-i belească și pe ceilalți membri ai biroului organizației de bază. Propun să aflăm ce și cum citând în continuare din această „valoroasă” dare de seamă, respectând cu strictețe și mai valoroasa ortografie a autorului: „... pentru a fi cunoscute sarcenile de fiecare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
gospodăria casnică și arta culinară (sic! sic!, n.a.)”. Deoarece citarea în continuare a acestui gunoi propagandistic ar fi complet inutilă, nu ne rămâne decât să spunem că broșura fusese semnată de către Romulus Zăroni (președintele Resortului Economic din Comitetul Central), Miron Belea (secretar general) și Sever Slătinescu (secretar al Resortului Economic). Datorită marii foamete din anii 1946-1947, multe animale au fost sacrificate de către cetățenii înnebuniți, pur și simplu, de acest flagel. Bine nțeles că foamea nu a fost suportată uniform ci numai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și ducînd implicit la diminuarea forței de convingere și de înrîurire (subl.ns.) a materialelor publicate”. Vădit supărată foarte, tovarășa nu a uitat să adauge că „...asemenea greșeli nu constituie cazuri izolate”. După ce le mai spune „acuzaților” că au fost beliți de mai multe ori, atât pe linie de partide cât și administrativ (pecuniar), le-a pus în față greșelile constatate: „...în numărul 2721/ 8 august 1989, au fost inversate fotografiile de la pagina a șaptea la pagina a doua, reieșind alt
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a terminat în 1438." "Zaharia Stancu a scris un roman desculț. A fost și șef de birou la scriitori." "La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat că e ceva putred în Danemarca." "Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane." "Tunarul ochi bine și lovi avionul cu țeava tunului." "Ion plecă spre casa Anei Baciu cu gîndul la figuri mari ce se fac numai noaptea." "Metoda folosită de Ion pentru a pune mîna pe pămîntul Anei este
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
acolo l-am achitat sec! pe unul, săracu', a căzut de sus chiar pe mine și mi-a donat și mitraliera pe chestia asta. Când l-am dres pe al doilea, am strigat: - Eu sunt Tomy! Jos armele că vă belesc de două feluri de temperament! Ce naiba, n-ați înțeles încă nimic? Veniți încet, cu mâinile sus, aici! Tu, dom-le, pune la punct fustița picioarelor lungi! Iar tu, fă-mi un 47 dublu! Perfect! Dă-i și damezei unul simplu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să mănânc. Nu înțelegeam bine. I-a gonit de unde? - Hî, făcu Nilă. Credeau ei că o să-l dea jos pe general... - Au vrut să-l dea jos pe general? - Au vrut... -Și? - Și generalul a scos armata și i-a belit pe toți... - Când Nilă? -Azi... - Și nu mai sunt la putere? Nilă se îndoi de spinare, își vîrî mâinile, în buzunarele pantalonilor și nu-mi, răspunse. Semăna cu un cal nepăsător care își scărpina cu dinții un genunchi. - Nu mai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
picioare, pantaloni eleganți. - Sunt jidani! îmi șopti Niculescu. Ia uite! Formidabil! De unde aflase și asta? Și tot el îmi spuse că jidanii ăștia nu veniseră acolo de bunăvoie, ci... Și râse... adică erau aduși cu forța? Desigur! Deși legionarii fuseseră beliți, ăștia tot nu scăpau. Găsirăm până la urmă un domn care ne spuse că pontatori nu putea să ne angajeze, n-aveau nevoie, dar dacă vroiam să câștigăm un ban putea să ne angajeze la nivelare, adică nu chiar la lopată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]