348 matches
-
ca puștoaicele alea de șaptișpe-optișpe ani, măcar că pentru cocoșelul ei împielițat era tot aia de niște ani, în timp ce prietenii și stăpânii își schimbau târfele ca pe șosete și le dădea mâna să se prăpădească de râs pe seama lui Velicu care belește șoricu’, uite ce gagicuță trăsnet și-a tras, la care el ori că nu pricepea că-și bat joc, ori că făcea pe fraieru’ ca să-i prindă bine. Ba mai curând ai fi zis că se simte gâdilat și moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
joc, ori că făcea pe fraieru’ ca să-i prindă bine. Ba mai curând ai fi zis că se simte gâdilat și moare de plăcere după cum se umfla în pene. Chiar credea prostu’ că ăia ar fi stat în loc de Velicu care belește șoricu’ și-i dă și gagicii lui să ronțăie... Aiurea, îi durea în cur câtă vreme lor le mergea ca-n brânză, cu lanțuri de buticuri și lanțuri groase de aur la gât, și fugi, Velicule, după niște țigări, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe ea s-o lase-n pace, și iarăși că-i o femeie liberă... Culmea că, de astă dată, ceva îi spunea că nu mai e vorbă-n vânt. Chiar simțea că n-o mai leagă nimic de Velicu care belește șoricu, hi-hi-hi, și altfel, cum ar scăpa de el decât punându-l la încercare în felul ăsta? Îi spuse gata, nu mai are la ce să-și facă griji, gata, s-a chiuretat, să nu-și închipuie că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
acolo l-am achitat sec! pe unul, săracu', a căzut de sus chiar pe mine și mi-a donat și mitraliera pe chestia asta. Când l-am dres pe al doilea, am strigat: - Eu sunt Tomy! Jos armele că vă belesc de două feluri de temperament! Ce naiba, n-ați înțeles încă nimic? Veniți încet, cu mâinile sus, aici! Tu, dom-le, pune la punct fustița picioarelor lungi! Iar tu, fă-mi un 47 dublu! Perfect! Dă-i și damezei unul simplu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
săltară căciulile. Ciungul înaintă șovăielnic. - Don’ procoror, zise el cu glas gros, fă-ne, rogu-vă, dreptate. - Ce este ? se interesă Zalomir. Prinzând inimă, oamenii înaintară sub cerdac. - Apoi, primarele... ! - Ce primare, vătăman de hoți ! izbucni un glas. - Ne-o belit de tot, întări sfios altul. - Și ce-ce vreți de la mine ? se bâlbâi Zalomir. - Apoi dreptate, boierule, că nu mai putem răbda. Ne ține în chingi cu camăta, ne ia din ogradă toate, îi muncim și pe degeaba, pacoste pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
stâng al unei zâne desenate cu creta, flegmează acum și Migu, și Pipiță, ce mai, nene, balcaniada Americii de flegmat zâne, faza pe sectoru’ 6, câștigător la puncte și medalia de aur, Matei Florian din București!, carasu’ să mi-l belești, Migu e descalificat, nu se vorbește așa la o balcaniadă, medalia de argint Pipiță Nicușor!, un întreg stadion îl ovaționează, Pi pi ță!, Pi pi ță!, Migu s-a apucat, probabil de oftică, să șteargă cu teneșii toate zânele, concursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
curățenie etc. BUGETARUL: Îi merită și ne ia ieftin. Conform normativelor de personal, fiecare funcție e plătită cu 1200 pe lună. EU: Nu suntem bugetari, suntem privați, plătim din buzunarul nostru. Dar daca găsește proști, e dreptul lui să îi belească. CORUL: Nu suntem proști, ne jignește. CETĂȚEANUL INDIGNAT, TINERII PATRONI, ANGELA: Are dreptate, plătim prea mult. TÂNĂRUL PATRON 1: Noi, tinerii, care ne câștigăm pâinea, riscând banii noștri și muncind din greu, economisim fiecare leuț și nu înțelegem de ce să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
se afirma multe, dar nimic nu e garantat și mai ales îndeplinit. Egalitatea în fața legii, un trai decent, egalitatea de șanse, nu. Totul e o minciună, o maskirovska, toți sunt cu constituția în gură și în pod la Victoria guvernul belește populația. Șpagă, corupția sunt la ordinea zilei, de am speriat lumea. Nu e colț al lumii în care să nu dai de o româncă practicând cea mai veche meserie. Avem un numar de 3-5 milioane emigranți și le interzicem să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
fii foarte discret. Nu ne convine ca Sfatul bătrânilor să dispară așa ca prin farmec, ci ca unii dintre membrii săi cei mai importanți să fie înlocuiți cu alții, care să nu aibă nici cea mai mică intenție să ne belească. — Evident! — Și evident că „organizația“ n-are nici o legătură cu toate astea. — Bineînțeles! — O să dau dispoziție ca astăzi să ți se transfere în cont un milion de dolari. Dacă ai nevoie de mai mulți bani, nu trebuie decât să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și se pot paște oile, da-i strâmt. Ce-ar fi făcut Lipan, care avea trei-patru sute de oi într-o singură turmă? Ar muri de foame. Nu i-ar rămâne decât să le pună-n cleamp și să le belească pe toate. Sadoveanu n-ar fi avut ce scrie. Am vreo 40 de piei de miel și nu le ia nimeni. Lâna stă în saci și românașii noștri deștepți cumpără pulovere de la turci... Vaca de lemn Bădia Vasile și-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Întunecată și tăcută. Sid pusese totul la punct. Aveau panorama bulevardului, cu tot cu restaurantul chinezesc al lui Grauman - minunat pentru o poză memorabilă. Jack parcă și veni la fața locului. Sid Îl Întîmpină cu banii Întinși. Fata stă În Întuneric și belește ochii la pomul de Crăciun. Ușa pare cam șubredă. Jack Își scoase din toc pistolul din dotare. — Zi-le băieților să pună pileala la mine În portbagaj. Vrei să ai Grauman’s pe fundal? Ah, ce-mi place! Jackie, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
În aridul L.A. era secetă mare de heroină, deci nici un caz pe linie de Narco, iar pentru Jack, un an la Moravuri echivala cu camera de gazare. Se simțea ca un pilot de vînătoare gata de picaj. Jigodiile de la Crăciun beleau ochii la el. Ticălosul pe care Îl plesnise avea o atelă de nas - probabil o chestie falsă, dar Îl sfătuise vreun avocat evreu șmecher să o poarte. Sala marelui juriu era Întredeschisă. Jack se duse acolo și aruncă o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
înghițit cumva limba? V am întrebat ce s-a întâmplat. Tullia, pe care a lăsat-o să vegheze asupra altarului, se îneacă în plâns: — S-a stins focul! Occia înlemnește. Apoi o cuprinde furia. Bate din picior. Da’ unde ai belit ochii? Stăteai cumva să caști gura pe aici? Am rămas tot timpul lângă el, se apără nefericita. — Tot timpul, ce să zic, o îngână nervoasă Vestala Mamă. Ai măcar decența să-ți recunoști greșeala. — N am lipsit decât câteva clipe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe neașteptate: — Așa e, ai dreptate. Spre surprinderea lui Rufus, rostește tainic: — Cei care par că nu fac nimic săvârșesc de fapt lucrul cel mai bun: se ocupă de ceea ce este omenesc și divin în ei și în ceilalți. Celălalt belește ochii neîncrezător la el. — Ia uite ce filozof stă cățărat în spinarea calului! hoho tește apoi. Pusio se foiește, subit rușinat. Tropăie, un timp, fără rost din picioare. Ca să și facă de lucru, își scoate din nou capul prin deschizătură
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Și bucuria, și durerea sunt ca apa care se pierde în pământ sau ca vântul care suflă printre frunzele pădurii... Pusio îi întoarce vexat spatele. La rândul său, Rufus renunță să-l mai stârnească, chiar dacă i place să vadă cum belește prostește ochii la el. Între timp, febra a pus stăpânire în totalitate pe amfiteatru. Ciulește și el urechile: — Omoară-l! Taie-l! Arde-l! Realizează că vuietul vine numai dintr-o latură a arenei. În clipa următoare însă, cealaltă parte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ciucuri, răspunde celălalt, sarcastic. Și el este subjugat nu atât de frumusețea, cât de vitalitatea Marciei Medullina. Femeia asta îți trezește pofta de viață, doar uitându-te la ea. Simte însă o plăcere răutăcioasă să-l necăjească pe tânăr. Prea belește ochii indecent la o matroană! Flaminica tocmai se întoarce spre Augustus și-l îndeamnă din priviri să-i ia partea: — Va urma cu siguranță și o a doua împărțire a cărnurilor, nu? Principele șovăie sub pupilele ei de foc: — Mda
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Viv răspunsese: „I-am fi păcălit, dac-am fi făcut-o“, și la asta a rîs ca și cum ar fi fost una dintre glumele ei: „Da, așa-i...“ Avea o voce de om bogat, și totuși vorbea În argou: „ți-am belit planurile“, „te țăcănești“. Viv nu-și putea Închipui ce vedea Helen la ea de-o plăcea atît de mult. Dar, la urma urmelor, era treaba lor. Viv Își tăie firul gîndurilor. Puse revista la loc În raft și se depărtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
apucă de guler pe ofițerul inconștient. Era prea furioasă ca să plângă. ― E mort de frică, ce mai! (Îl ridică pe Gorman cu o mână și strânse pumnul pentru a-i urla în față:) Trezește-te, speriatule! Trezește-te, dracu'! Te belesc, mișelule! Hicks se strecură între Vasquez și locotenentul inert și vorbi femeii cu glas căzut dar autoritar. Privirea-i era dură. ― Oprește-te. Lasă-l... imediat. Se priviră. Vasquez îl mai ținea pe Gorman când ceva fundamental îi străpunse furia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și mi-am ascuns buletinul sub talpă, în adidași. Am ieșit calm. În a doua stație, înainte de oprire, când trenul mai avea încă viteză, am deschis brusc ușa și-am sărit. Mi-am rupt blugii în genunchi și mi-am belit oleacă burta și palmele... Am luat-o de-a dreptul peste dealuri și, după ce-am luptat din răsputeri cu câinii de la o stână, împărțindu-le șuturi, am ajuns acasă. M-am culcat și-am dormit neîntors o zi jumate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
tata și-mi face cu ochiul. O știu și pe asta: vorbește de Rakovski, bulgarul român, antirus, devenit sovietic și mare bolșevic - după unirea Basarabiei cu România; a fost unul din cei mai Îndrăciți dușmani ai „actului”; până să-l belească Stalin și pe el, a hălăduit o vreme la Odesa, unde s-a ținut de mână cu una Roza, din cartierul Moldovanka - dimpreună au inventat ei doi „limba moldovenească”... Pe când depaaarte, la naiba, În Extremul Orient... - Cunosc cântecul, iar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să mănânc. Nu înțelegeam bine. I-a gonit de unde? - Hî, făcu Nilă. Credeau ei că o să-l dea jos pe general... - Au vrut să-l dea jos pe general? - Au vrut... -Și? - Și generalul a scos armata și i-a belit pe toți... - Când Nilă? -Azi... - Și nu mai sunt la putere? Nilă se îndoi de spinare, își vîrî mâinile, în buzunarele pantalonilor și nu-mi, răspunse. Semăna cu un cal nepăsător care își scărpina cu dinții un genunchi. - Nu mai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
picioare, pantaloni eleganți. - Sunt jidani! îmi șopti Niculescu. Ia uite! Formidabil! De unde aflase și asta? Și tot el îmi spuse că jidanii ăștia nu veniseră acolo de bunăvoie, ci... Și râse... adică erau aduși cu forța? Desigur! Deși legionarii fuseseră beliți, ăștia tot nu scăpau. Găsirăm până la urmă un domn care ne spuse că pontatori nu putea să ne angajeze, n-aveau nevoie, dar dacă vroiam să câștigăm un ban putea să ne angajeze la nivelare, adică nu chiar la lopată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
palme, l-am trimis la origine și am hotărât să-l ignorăm mai departe. Arizi, așa credea el că se rezolvă conflictele de idei, cu bătaia, ce individ bizar! Ce-o să facă ăsta, ne întrebam, dacă vine la putere? Ne belește pe toți, dacă acum când nu avea încă această putere; avea astfel de apetituri... Am tăbărât și noi cu reproșuri pe Sergiu Filerot, care tipărise broșura. L-am luat în balon, am râs de el, cum a putut să bage
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în orice caz să obțină cea mai severă sancțiune. Nu puteam spune că primiseră indicații de la Mama Națiunii însăși: dă-l afară p-ăla care a-ndrăznit să umble cu fiică-mea, cum l-ai dat jos și pe șeful lui! Belește-i pe cât mai mulți; să le fie învățătură de minte! Asta nimeni n-avea voie s-o spună. Iar acum, în timp ce vorbea, Ilușcă, ăsta, avea toate gândurile astea în cap, eram sigur, învăluitele sau directele amenințări trebuiau să ne țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cascade de râs într-o clasă plină la refuz cu polițiști în timpul liber. Știa că va trebui să verifice scrotul și măciulia, îl văzu pe Ralph Carter urmărindu-l, și le cercetă fără să mai descopere alte mutilări. Carter pufni: „Belit ca o alună”; Danny îi spuse: „Gura!” Carter dădu din umeri și se întoarse la postul său de pază. Danny întoarse cadavrul pe burtă și rămase cu gura căscată. Tăieturi adânci, de bisturiu ascuțit, cu zecile, zigzagau spatele și umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]