364 matches
-
de ea, își ceru scuze expeditiv și apoi se îndreptă grăbit spre punctul de verificare a bagajelor, consultându-și neliniștit ceasul. Darcey nu putea să priceapă cum se făcea că la aeroport existau mereu atâția oameni grăbiți. Ea avea timp berechet. Punctualitatea îi fusese inoculată de tatăl său, care stăruia că întârziatul era o dovadă de lipsă de respect impardonabilă. El se referise la întârziatul la întâlniri, desigur, însă odată acest principiu sădit în conștiința sa, îi era greu să întârzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
deloc obosită. De fapt, se simțea grozav. Neapărat trebuia să o convingă pe Anna să facă salon de masaj la firmă! Ieși din holul de primire, zâmbindu-i recepționerei cochete, și se întoarse spre scări. Se gândea că avea timp berechet să ia prânzul înainte să plece la aeroport (și se întreba cu care din deserturile speciale ale hotelului să se răsfețe), când întinse mâna spre balustradă. Nu-și dădu foarte bine seama ce se întâmplă mai apoi, dar nu nimeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
face încheietura? —Bine, mersi. Poate că nu o mai considera o scorpie, se gândi ea, dar ceva tot se schimbase. Între ei stăruia o iritare pe care nu reușea să o surprindă clar. Se uită la ceas. —Mai e timp berechet, zise Neil. —Știu. Dar se ridică și-așa, cu o dorință bruscă de a fi singură. —Trebuie să merg la toaletă. Ne vedem la poarta de îmbarcare. Pe drum își cumpără un ziar, astfel încât, când apăru și Neil, era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
se face liniște în toate cele, iar eu rămân tăcut, netulburat, și te-nvelesc cu gândurile mele. 24 octombrie 2011 Pe propria răspundere Am doar iluzii strânse în buchet Și mari emoții puse în desagă, În mine sunt doar doruri, berechet, Plus certitudinea că îmi ești dragă. Autodeclarat recalcitrant, Extrag din viață ceea ce-mi convine, Un simplu gând devine incitant, Iar forța mea se naște, brusc, din tine. Indezirabil, stau în șah etern, Polemizez cu patimă fierbinte, Mă prăbușesc din
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Cine, de exemplu? — Ar putea fi interesați tipii care fac atât afaceri legale, cât și pe sub tejghea, ca Peter Neumaier. Are un magazinaș Înfloritor pe Schlüterstrasse, specializat În bijuterii vechi. Ar putea fi genul lui. Am auzit că are mălai berechet și că poate plăti În orice monedă. Da, eu unu’ m-aș gândi că merită Întrebat. Scrise numele pe o bucățică de hârtie și continuă: — Mai e apoi și Werner Seldte. O fi părând el de modă veche, un Potsdam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Prematură. Care mi-a adus un pat în celulă, ca în reclamă. Unde am stat fix 8 săptămâni. Născusem de vreo săptămână când mi-au luat bebelușul din salon și l-au mutat la terapie intensivă. Dintr-odată, aveam timp berechet. Nu mai trebuia s-o alăptez pe Stella, fetița botezată de urgență, nu mai trebuia s-o schimb, să-i fac băiță seara. Dispăruse rutina noastră. Aș fi putut s-o înlocuiesc cu ore întregi de scris. Dar mintea mea
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
ceea ce se întâmplase, dar mai ales se simțea ușurată. Sânii ăia mari și obraznici să-i dea dureri de spate la treizeci de ani — Emmy, ți-am tot spus de când ai intrat pentru prima dată în cabinetul meu. Ai timp berechet. Nu așa scrie și în revistele alea de afară! spuse Emmy și arătă spre ușă. Nu crezi că-i un mesaj cam confuz să-mi spui că am tot timpul din lume și apoi să umpli camera de așteptare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Împlementat și pă milordu ăla În secretariat. — Trage frâna la căruță, vereșcane, a spus Parodi. Ești sigur că, În vreme ce le dădeai ocol, n-a ieșit nimeni din secretariat? — Păi, pă zău zăului că nu. Ie drept că ieram atent cu berechet la semnele dân zodiac, că doar nu-s chiar neterez. Nu-mi luam ochii dă pă ușa aia. Nu vă faceți nici o grijă: n-a intrat și n-a ieșit nimeni. Abenhaldun l-a umflat dă braț pă Ibrahim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și cele de pe submarin. Apoi spuse: — La fel ca pe submarin. — Cui Îi mai pasă de submarin? zise Harry. — Cred că ar trebui să-l păstrăm, spuse Beth, consultându-și ceasul. Mai avem Încă patru ore ca să-l resetăm. Timp berechet. — Da. În sinea lui, Norman Încerca să-și dea seama dacă vor mai putea supraviețui Încă șaisprezece ore. Harry spuse: — Păi, fraților, asta e o veste grozavă! Ce-aveți de sunteți așa de plouați? — Mă Întrebam dacă vom reuși, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pentru ca elicele să nu stârnească noroiul. Mai avea șaptesprezece minute. La o viteză de ascensiune maximă de doi metri pe secundă - făcea calculele mintal, rapid și fără efort - avea să ajungă la suprafață În maximum două minute și jumătate. Timp berechet. Aduse submarinul aproape de DH-8. Reflectoarele din exteriorul habitatului răspândeau o lumină galbenă și palidă. Probabil că energia era pe terminate. Stricăciunile cilindrilor erau vizibile: șuvoaie de bule ridicându-se din cilindrii A și B, cavitățile din D și spărtura din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Hollywoodul. Errol Flynn, agent nazist. O chestie tare: Flynn și un oarecare scriitor homo pe nume Truman Capote. Comuniști, simpatizanți ai comuniștilor, diverse celebrități care și-o pun cu negrotei, de la Joan Crawford la fostul procuror districtual Bill McPherson. Drogați berechet: mizerii despre Charlie Parker, Anita O’Day, Art Pepper, Tom Neal, Barbara Payton, Gail Russell. Articole intacte din Hush-Hush: „Legăturile Mafiei cu Vaticanul!!!“, „Liturghie cu levănțică: să fie «Rock» Hudson o «Rockette»?“, „Alertă la lăcuste: feriți-vă de bebelușii-plic de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
asta voia să spună, ea știa bine, „Atunci ce anume?“, „Îmi e greu să răspund unora din întrebările tale“, zicea, „Dar aștept de doi ani; hai să zicem că nu de doi ani, dar de un an tot aveai timp berechet să reflectezi! Ce e cu tine, de ce nu spui o dată exact ce ai în cap?“, „Știi ce am în cap“, „Știu, dar nu-mi convine și atunci te întreb și iar te întreb, poate s-o fi schimbat ceva între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
că o să ne ia o grămadă de timp s-ajungem acolo? Nu crezi că trenurile sînt insuportabile? Se dusese la garderob și se uita la rochii. Trebuie să te Întorci la șapte să te duci la lucru. — Dar e timp berechet pînă atunci, spuse Kay. Apoi văzu rochia pe care Helen o scotea de pe umăraș. Aia? Întrebă ea. — Nu-ți place? — E ziua ta de naștere. Puneți-o pe cea de la Cedric Allen. Îmi place mai mult. Helen părea că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
s-a-ntîmplat? — Nimic nu s-a-ntîmplat. (Crawford Își Îndreptă spatele și rosti cu voce joasă, de parcă n-ar fi vrut să spargă liniștea din jur.) Două mii cinci sute de oameni s-au mutat aici, cei mai mulți cu conturi grase și cu timp liber berechet ca să facă tot ce-au visat să facă pe cînd erau În Londra, Manchester sau Edinburgh. Timp liber pentru bridge și tenis, pentru cordon bleu și cursuri de aranjamente florale. Timp liber pentru mici idile și pentru plimbat cu iahtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
avea de gând să plece din pricina asta de la mare, tocmai când se apropia vara. Contempla foarte serios ideea de a-și amâna sesiunea din vară, idee pe care i-o împărtășise mamei sale. — Nici o problemă, stai cât vrei, avem loc berechet amândoi! răspunsese doamna Scarlat, dând paharul de bere peste cap cu un gest hotărât. Dacă nu-ți mai face cu ochiul facultatea aia, dă o dracului de tot! Te duce capul, slavă Domnului, poți să faci și altceva, dacă-ți
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vederea afară, lângă ferestrele rotunde ca de submarin, și că el era din ejusdem farinae: făcea iremediabil parte din aceeași categorie, umblând de colo-acolo, împingând cu coatele, să se tuflească în scaunul cel mai bun. Socoti că are timp berechet să admire iureșul navei în năvala norilor și îi comandă stewardesei un pahar de whisky și o cafea. Pus pe reverie, cu paharul dinainte, își zise că uite-așa, am să mă văd în avion, plecând spre Ierusalim, spre Pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
- Octavian URSULESCU Sosit din timp la spectacol, ca să pot parca liniștit, am avut timp berechet să răsfoiesc bogatul material tipărit oferit de gazde. Dar ce zic eu bogat? Un caiet bilingv voluminos, tipărit în incredibile condiții grafice (în care sunt menționați absolut toți angajații Operei!), plus un așa-zis ziar „Chicago Times”, menit să facă
Ducele gangster by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83486_a_84811]
-
Și am plecat înjurînd... Și acum trei zile, cobor eu în pivniță să tai lemne. Servitoarea plecase la țară, îi murise mă-sa. Când mă uit... știam că în pivniță abia aveai loc să pui lemnul pe butuc... acuma, loc berechet... Mă uit eu mai bine... știam că abia vedeai ferestruica.... ferestruica mică era degajată și toate lemnele din partea aceea, un perete întreg, lipseau. Mă uit mai bine și văd că și peretele stivuit din stânga era înjumătățit... Am înțeles într-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întâmpla ceva. Deși eram foarte singur, dacă sosea careva întâmplător, adus de cine știe ce chestie, prezența persoanei mă irita, încercam să scăp cât mai repede posibil de ea, ca și cum aș fi avut mare nevoie de liniște, de timp... Fițe! Liniște era berechet, timp cu ghiotura! Și-atunci? Mă obișnuisem cu singurătatea. Îmi ștergeam migălos ochelarii cu șervețele parfumate, scotoceam bibliotecile, scoțând cărțile aiurea... le răsfoiam, găseam însemnări vechi, unele chiar datate... mai beam un gât de cafea, mai piguleam niște bloguri, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
pare că nu mai avem perspective decât cine știe pe unde am mai putea să o mai ștergem pe câteva zile căci tare nestatornici mai suntem în ceea ce privește statul acasă, dar nu prea dispunem de fonduri pentru călătorii, că timp avem berechet”, situație deosebit de actuală astăzi pentru mai toți pensionarii, mult mai gravă în ce privește banii, decât pe timpul când se plămădeau asemenea rânduri de prietenească confesiune. Cealaltă scrisoare, din 15 octombrie, spunea craioveanul, era tot un răspuns întârziat pentru că „noi, iarăși nu am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și mama nu se zărea. Încet, am început a plînge. Nu, nu țipam, pentru că ne-ar fi auzit tata. Carolina, sora mea mai mare cu doi ani, știa foarte bine că tata poate muri de inimă rea. De aceea plîngeam berechet, pe săturate, dar fără să știe tata. Ne cuprinsese un fel de panică și ni se părea că a venit sfîrșitul. Acum nu ne-am fi speriat noi de sfîrșit dacă pe acesta nu l-am fi receptat ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe afară, se uitau la nori și mormăiau: O mai ține vreo două-trei zile. Noroc că recolta nu era culcată la pămînt de ploaie. Și nici gheața n-a făcut prăpăd ca-n alte dăți. Gospodinele satului aveau de lucru berechet, dar gospodarii cam leneveau și se cam întreceau cu măsura la băut. Rachiul pe care îl fabricau cu instrumente ingenios îmbinate producea beție, dar și o durere cumplită de cap a doua zi. Din acest motiv și datorită și proverbului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din comun. L-am întrebat curios: Domnule Cazacioc, dar era nepotul matale, cum de ... Îi las destulă moștenire netotului, nu moare dacă îmi face și mie nevastă-sa o mică bucurie... Dar... Nu mă lăcomeam eu la... dar avea de unde berechet... să dea la toată lumea. Aici îi dau dreptate. Dorințe satanice Îi spuneam Bădia și îmi era foarte apropiat, pentru că era mereu prezent cînd aveai nevoie de un soldat de trimis în misiune. Am nevoie de cineva să aducă niște aracet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
admir cît este de mititică, ce mînuțe fine, ce tăliuță, ce gîngurit care stîlcește engleza... Deodată dau cu măciuca în baltă și adaug: și ce mult mănîncă, frate! Pînă la aeroport deja uitasem de micul dejun. Merg agale, aveam timp berechet. După micul dejun, am mai rămas o oră și jumătate în cameră, meditînd la cîte în lună și în stele. Acum, în drum spre portița noastră de îmbarcare, eram foarte relaxat. Deodată, de la o masă a unui bar, două asiatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu micile regrete ale plecării. Nu există încă probleme de circulație și cele două ore pînă la îmbarcarea în avion sînt asigurătorii. Panoul uriaș indică poarta 45 și mă îndrept agale, după ce am depus bagajul, spre terminalul A. Timp aveam berechet și mai casc gura prin aeroport. Ajung la poarta 45 și pe monitor este afișat Bruxelles, ora și numărul de zbor. Mă așez pe o bancă și aștept. Mai sînt cîțiva pasageri. Un chelios deschide laptop-ul și lucrează. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]