351 matches
-
Scholar. Din 2003 activează ca profesor în College of Humanities and Social Sciences de la Chang Jung Christian University din Taiwan. A publicat eseurile Etos românesc și sacrificiu (1998) și Al treilea descălecat (2000), volumele de versuri Versantul despietrit (2003) și Bestiarul însemnatelor și neînsemnatelor (1997), precum și articole în reviste culturale ca Arca, Interval sau Contemporanul. O altă serie de eseuri în limba engleză apărute în publicații de specialitate concretizează interesul său pentru geopolitica educației, dialogul intercultural și arte. Două traduceri din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fauni, centauri, Minotauri și alte personaje mitologice. Chipurile, o asemenea faună exotică s-ar fi sfiit să-l bântuie pe-aici, prin Paris. Ei, asta mi-a dat ideea: dacă tot ești în vacanță și te arăți receptivă foarte la bestiarul maestrului, ți-aș putea da cheia apartamentului nostru de la mare; o schimbare a luminii nordului pe cea din sud nu ți-ar face rău nici ție. La vremea asta e plin de turiști și te-ai putea relaxa în voie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Cotidianul.ro, 2011), natura în manifestare (absența unor rezultate remarcabile este "secetă": ,,Secetă de 44 de ani pentru Dinamo", Gazeta Sporturilor.ro), clișeele culturale (o situație greu de estimat este "nodul gordian"), sfera mitologicului (un președinte de stat este "Zeus"), bestiarul animalier (un om politic cu probleme de imagine este "un câine bătrân hărțuit de un pisoi...", Cotidianul.ro, 2012), relațiile de familie (ministrul Finanțelor poate fi: ,,Tătucul bugetului, personaj care ține cifrele...", Cotidianul.ro, 2012) etc. Din această perspectivă, metafora
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ambivalența sacrului: obscuritatea maschează particularitățile și ne restituie fascinanta unitate ascunsă a lunii; însă în acest timp apare angoasa de a fi văzut fără a putea vedea, de a fi dezorientat și la discreția zgomotelor și umbrelor, transformate rapid în bestiar fantastic. Atâtea ritualuri sacre, ce evocă în special atmosfera morții sau a haosului cosmic, folosesc sau creează nocturnul”. Pierderea firii, ca urmare a dispariției familiarului, semnifică anularea identității profane și debutul purificării chinuitoare. „Inițierea puberilor implica un ansamblu de practici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doar la haos și nediferențiere a materiei, după cum am văzut în drumul orbecăit de Mistricean în altă variantă. Apusul soarelui este răscumpărat de prinderea/ uciderea ipostazei zoomorfe a întunericului, ceea ce deschide o nouă eră a luminilor creatoare pentru universul ordonat. Bestiarul arhetipal este unitar în cele trei specii care surprind bătălia pentru cosmos. Putem generaliza astfel observația lui Gheorghe Vrabie privitoare la dușmanii eroului din basme: „Numerosului șir de personaje, eroi, actanți li se ridică împotrivă, în tot ce vor să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
negri” (Coconi - Ilfov). Mihai Coman explică această mutație printr-o interferență „a două straturi diferite de civilizație: aceea a vânătorilor și aceea a societăților de păstori și agricultori”. Cerbul ține evident de îndeletnicirea virilă a vânătorii, iar prezența lui în bestiarul inițierii feminine este redusă. Bourul cu fecioara în coarne reprezintă un arhetip universal, un exemplu în acest sens fiind răpirea Europei de către Zeus tauromorf. Limba veche dezvăluie însă sursa acestei coincidențe simbolice prin semnificația dublă a cuvântului bou, ce desemna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lor inițiatică se desfășoară în dimensiunea sacră. În planul uman, împăratul și baba de la capătul împărăției au funcție ritual-didactică. Împreună, cei doi refac perechea parentală și mijlocesc ieșirea din lume a tinerilor. Tărâmul de dincolo provoacă o întâlnire cu un bestiar cu rol pedagogic, diferite animale, impuse ca îndrumători, le modelează traseul către inițiere. Lupul este o asemenea ipostază a inițiatorului, revelat în cadrul misterelor silvestre ce acționează ca un fundal pentru întruparea sacră, înfiorătoare: „Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o resurecție politică urmată de o renaștere spirituală, atât a sinelui, cât și a neamului lor. Ctitorii „de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se poate urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își are sursa în morală. în ceea ce privește simbolul ales de Neagoe Basarab, avansăm ideea că simbolizarea zoomorfă s-a născut dintr-
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se poate urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își are sursa în morală. în ceea ce privește simbolul ales de Neagoe Basarab, avansăm ideea că simbolizarea zoomorfă s-a născut dintr-o raționalitate semnificantă alimentată mai degrabă de codul arhitectural și cavaleresc medieval, în care blazonul era similar avatarului, vital
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
dintr-o raționalitate semnificantă alimentată mai degrabă de codul arhitectural și cavaleresc medieval, în care blazonul era similar avatarului, vital pentru alteritatea navigantului de pe Internet, decât de orientarea spre un gen de artă ca cel prezent în apocrife și în bestiare. A fost influențată alegerea de codul biblic al mesagerului evanghelic ce comunică în numele propriu, al neamului și al credinței mesajul mântuitor al Sf. Luca? Animalul figurat ca emblemă nu se distinge cu claritate, sculptura fiind atinsă de patina timpului, dar
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
dar mai degrabă ca un fel de ipostază fizică a ideilor lui Cioran ; în fond, pe Cioran l-au atras întotdeauna ratații (în episodul al II lea, două secvențe cam lungi înfățișează un nebun și un bețiv). Un sfânt, în bestiarul cioranian, își are, așadar, locul : este de presupus că acest lucru va da un nou impuls țuțomaniei ce ravajează Bucureștiul (și, bănuiesc, împrejurimile Muscelului ). Căci Sfântul de lângă Cișmigiu va fi devenit, neîndoios, un Baedeker al celor fără idei proprii, gânditorul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul (Physiologus) și Floarea darurilor (Fiore di virtù) - care, din secolul al XVII-lea, au fost din belșug traduse În românește și colportate În mediile monahale și preoțești, influențând și tradițiile populare românești <endnote id="(173)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
către fiul său Theodosie, aspida este prezentată ca o „jiganie, de-și seamănă cu șarpele”, care - simbolizând pe „Întunecatul Satana” - Încearcă să corupă pe omul credincios ce „stă pre rugă și vorbește cătră Dumnezeu” <endnote id="(174, p. 251)"/>. În bestiarul redactat de Leonardo da Vinci, aspida este o jivină extrem de veninoasă și rău mirositoare, care, În mod aparent paradoxal, are „urechile mari și mai mult o ajută auzul decât văzul” <endnote id="(175, p. 92)"/>. Ca și „evreul imaginar”, acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se vede mare lucru prin ceață, ai Într-un fel sublima senzație că privești În direcția cea bună. Capitolul 3 1 Un heraldist lipsit de experiență seamănă cu un călător medieval care Își aduce din Orient fantezii faunistice influențate de bestiarul domestic pe care l-a deținut tot timpul, și nu de rezultatele unor cercetări zoologice directe. Astfel, În prima versiune a acestui capitol, când am descris Însemnele heraldice ale familiei Nabokov (uitându-mă neglijent prin niște fleacuri ale familiei cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
va fi și el moștenit în mare parte de imaginarul creștin, cu caracteristicile și dezvoltările sale antice, la care se vor adăuga, firesc, scara morală a păcatelor, tipologia demonicului, rafinarea fantezistă a puniției (și, pentru occident, o bună parte a bestiarelor și a proiecțiilor fantastice de proveniență germanică, elemente mitologice "creștinate" și interpretate estetic în cadrul iconografiei gotice). II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Curând după anul 330 d.Ch., iconografia bizantină preia și transpune noua teologie politică în forme noi, în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a oglinzii și a oglindirii). Poetul are o extraordinară forță plastică a imaginii, o intuiție a materialității originar simbolice a cuvintelor, prin încărcătura lor simbolică latentă și ambiguitatea oximoronică, metaforele amintind uneori de García Lorca. F. reușește să creeze un bestiar personal, un fabulos spațiu poetic și stilistic (în care se regăsesc ermetica Istorie ieroglifică a lui D. Cantemir, alegoriile dantești, vraja descântecelor și a ritualurilor populare, stranietatea poescă, blândețea bucolicelor vergiliene), ceea ce este cu totul inedit în poezia română contemporană
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Spiritul veacului, CRC, 1989, 31; Srba Ignjatović, Prefață la Memoria asasină, Novi Sad, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 353-359; Alex. Ștefănescu, Ioan Flora, RL, 1994, 21; Valentin F. Mihăescu, „Cititorule, iată poetul tău!”, CNP, 1995, martie; Cornel Ungureanu, Ioan Flora și bestiarele sale, O, 1996, 3; Răzvan Voncu, O aventură lirică surprinzătoare, L, 1997, 3-4; Dicț. scriit. rom., II, 281-283; Cornel Regman, Ioan Flora, barocul și witzul, JL, 1999, 11; Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
sa grotescă (escroci, demnitari dubioși, vampe, dezmoșteniți ai soartei), caricaturizați în forfota dezvelirii unui monument închinat libertății recent dobândite - care devine justificarea viciilor fiecăruia. Comedia Regele broaștelor (1995) fixează stilul fantastic și halucinator al dramaturgului, care alegorizează cu instrumentele unui bestiar modern spectacolul lingvistic al deformării și aberației din realitatea contemporană (în lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care face afaceri prin Mormoloc Bank). Pe lângă Ciripit de păsărele și Fluturi de noapte, comediile care l-
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și peisagistică vitalist-mitice, cu accente de fantastic folcloric. C. cultivă tema străbunilor, a obârșiei, tinzând spre cristalizarea identității eului liric. Cartea anotimpurilor (1976) e o scriere „pentru copii”, în care răzbat pe alocuri unde de suavitate sau scânteieri ludice. În
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
și filosofie. Placheta Saturnala (1969) este pusă sub semnul lui Heraclit: „...muritori - / nemuritori, / nemuritori - / muritori/ își trec unii altora moartea și-și mor viața”. Un volum, Cina (1977), este apreciat și recomandat de Gheorghe Tomozei, care îl așază „sub zodia bestiarelor cantemirene, dar și a Luceafărului emiescian”. O altă carte, Răpirea (1978), este prezentată cu căldură de Nichita Stănescu; el vorbește de o conceptualizare a imaginii la C.: „Textul cărții este dur și penetrant ca o lacrimă înghețată”. Poetul se crede
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
dezbateri, perspective. in, Codrin Dinu Vasiliu (eds), Limits of knowledge society (c) 2013 Academia Română Filiala Iași recunoscută d Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Limits of knowledge society / Ana Gugiuman, Cornelia Gășpărel (eds.). CREȚU, BOGDAN Inorogul la porțile Orientului Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ / Bogdan Crețu. Iași: Institutul European, 2013 2 vol. ISBN 978-973-611-940-8 Vol. 1. 2013. Bibliogr. Index. ISBN 978-973-611-941-5 821.135.1.09 Cantemir,D. 929 Cantemir,D. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ISBN 978-973-611-941-5 821.135.1.09 Cantemir,D. 929 Cantemir,D. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA BOGDAN CREȚU Inorogul la Porțile Orientului Bestiarul lui Dimitrie Cantemir Studiu comparativ Volumul I PREMISE. BESTIAE DOMINI INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Fiului meu, Ștefan Ioan CUPRINS I. Premise. Dimitrie Cantemir între episteme diferite / 9 II. Dimitrie Cantemir: literatură și cunoaștere / 17 III. Dimitrie Cantemir și cultura română. Probleme
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dimitrie Cantemir și cultura română. Probleme de apartenență / 33 IV. Scrierile de tinerețe ale lui Cantemir între teologie și filosofie / 67 V. Ce este un animal în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230 8. Crocodilul rațional
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel Pastoureau atrăgea atenția asupra "celui mai mare pericol" care îl paște pe istoric atunci când are de a face cu lumea animală, cu reprezentările zoomorfe, cu iconologia bestiarelor: anacronismul 2. Cum e vorba de o "metodologie" descrisă de un specialist care a schimbat imaginea despre Evul Mediu într-o cultură cu o imensă tradiție în domeniu, precum cea franceză, nu îmi refuz plăcerea de a traduce in extenso
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o sursă a numeroase confuzii, erori și absurdități, din punct de vedere metodologic"4. Extinzând discuția, toate aceste puneri în gardă sunt absolut valabile și pentru istoricul literar. Aceste premise sunt cu atât mai necesare cu cât, ocupându-ne de bestiarul lui Dimitrie Cantemir, intrăm într-o zonă în care imaginarul și cunoașterea se suprapun. Sursele lui Cantemir nu făceau această dinstincție între real și imaginar, care pentru noi, azi, ține de evidență. Imaginarul făcea parte, avertizează același Michel Pastoureau, "din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]