310 matches
-
țării. Publicată în franceză, această carte va fi punctul de legătură cu cultura mondială, acest punct de contact pe care-l așteptăm și în care sperăm, pentru a pune în valoare o Românie intelectuală injust cunoscută".4 Prezentarea lui Ion Biberi este mai la obiect. "Prezentul studiu nu este numai rezultatul unei neobosite munci și al unei temeinice erudiții, ci este, de asemenea, ajungerea la capătul unei orientări spirituale pe care autorul a prezentat-o încă de la începuturile carierei sale literare
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
mai la obiect. "Prezentul studiu nu este numai rezultatul unei neobosite munci și al unei temeinice erudiții, ci este, de asemenea, ajungerea la capătul unei orientări spirituale pe care autorul a prezentat-o încă de la începuturile carierei sale literare"... Ion Biberi menționează în continuare că avem în față o cercetare personală în care autorul își exprimă îndoielile și incertitudinile, intensele drame de conștiință, intensitatea patetică a vieții interioare. Este discutată identitatea (pentru autor) între a gândi și a trăi, neliniștile și
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
română, Tel Aviv, 1986, p. 271.ț 3 Mircea Eliade, Europa, Asia, America, Corespondență, vol. I, A-H. Ed. Humanitas, 1999, p. 88. 4 Flaminius șMihail Sebastianț, Yoga, în L^Indépendence Roumaine, no 18376. juin 1936, p. 2. 5 Ion Biberi, Yoga, în Le Moment, no 405, 26 juin, 1936, p. 2. 6 Constantin Noica, Yoga și autorul ei, în Revista Fundațiilor Regale, nr. 1, ian., 1937, p. 202-211. 7 Valentin Popesso, Yoga, în Studi e materiali di storie delle religioni
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
În mijlocul revoltelor din Anglia, rețelele de socializare au fost acuzate de faptul că răspândesc mesaje care amplifică violențele. Totuși, există un om care se bucură de influența rețelelor de socializare, după ce oamenii au ascultat povesta sa. Aaron Biber, în vârstă de 89 de ani, este un frizer dinTottenham. Frizeria acestuia a fost golită și distrusă în timpul revoltelor. Omul spune că a fost șocat când a văzut ce s-a întâmplat, informează Antena 3. "Am venit aici, geamurile erau
Un frizer englez de 89 de ani îşi reconstruieşte frizeria cu ajutorul reţelelor de socializare () [Corola-journal/Journalistic/69239_a_70564]
-
un portret viu și complex al omului Sebastian, dincolo de convenționalele elogii funebre, așa cum fusese cunoscut de prieteni și colegi în diferite împrejurări. Necrologurile semnate de Camil Petrescu, Margareta Sterian, Perpessicius, Teodorescu-Braniște, Petru Comarnescu, Anton Bibescu, Alexandru Kirițescu, I. Peltz, Ion Biberi și încă mulți alții aduc întîmplări și nuanțe inedite, completînd autoportretul din Jurnal. Toate cele 8 pagini ale "Ediției speciale" alcătuite de Geo Șerban sînt de maxim interes și, bănuim că așa vor fi și următoarele. Cum Realitatea evreiască are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9534_a_10859]
-
imaginară. Când a scris "Matthäus Passion" Bach a procedat cu logică impecabilă. În consecință, marele rol muzical al partiturii este Evanghelistul Matei: nu Isus. Sigur, spectacolul schimbă aceste proporții. Povestitorul își rostește textul, dar implicările lui narative devin active. Clemens Biber (Evanghelistul) are glasul potrivit declamației mlădioase, urmărind acțiunea, dar și impresiunile afective care l-au îndemnat să povestească lumii Patimile. Detașare - Implicare. Spectacolul nu pune în evidență voci mari, ieșiri la rampă ale vedetelor. Ar fi fost lipsit de rafinament
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
din franceză. Altminteri, căutînd uneori cu lupa elemente la temă din scrierile literare ale reformatorilor pașoptiști (Bolliac, Grigore Alexandrescu, Heliade-Rădulescu), sau ale lui Alecu Cantacuzino, A. Pann, N. Filimon, Alecsandri, Macedonski, Eminescu, Odobescu, Caragiale, Sadoveanu, Victor Eftimiu, Octav Șuluțiu, I. Biberi, Petre Bellu, dar și ale militanților socialiști D. Ion Georgescu-Stoașe și Panait Macri sau ale unor antantofili sub ocupație ca D. Burileanu, Mircea Anghelescu are dreptate să observe că „Într-o lume care încă se sfiește să recunoască și să
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
realizat de Daniel Cristea-Enache (Polirom, 2013), îl văd înscriindu-se în linia câtorva memorabile cărți ale noastre, mai vechi, de factură asemănătoare. Mă gândesc la Mărturia unei generații de Felix Aderca, din 1929, la Lumea de mâine a lui Ion Biberi, din 1946, la Convorbiri la sfârșit de secol a lui Mircea Iorgulescu, din 2006 (acesta e anul apariției, dar conținând, cartea lui Iorgulescu, convorbiri care s-au purtat în 1996, 1997). Distanțate unele de altele în timp, alcătuite fiecare altfel
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
Călinescu", Simona Cioculescu a avut șansa de a-i cunoaște de timpuriu pe viitorul soț, pe părinții acestuia, Șerban (,Tătuț") și Mioara, pe Vladimir Streinu, pe soția sa, Elena (tanti Lola), ca și pe fiica sa, Ileana (Ussy), pe Ion Biberi, Ada Orleanu, Vasile Netea, Mioara Minulescu, Pavel Chihaia, Petru Creția, Dinu și Cornelia Pillat. O lume apusă. însăși înșirarea acestor nume (în bună parte, am avut bucuria a-i cunoaște și noi pe purtătorii lor) sună ca o cantilenă melancolică
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
M. Celarianu, 7. Sergiu Vladimir, 8. F. Aderca, 9. T. Arghezi, 10. M. Eliade (Domnișoara Cristina), 11. G. Călinescu (Cartea nunții). Iar Paul Papadopol alcătuiește un alt top negativ, în Cuget clar: 1. F. Aderca, 2. T. Arghezi, 3. Ion Biberi, 4. Camil Baltazar, 5. Geo Bogza. Slavă Domnului, ne-am emancipat! Să ne întoarcem la fondul chestiunii. "Indecența" și "onorabilitatea" se amestecă mereu pe teritoriul erosului. Ponderea lor depinde de tendința pe care i-o aplicăm, cea a senzualității dezlănțuite
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
Franz Hodjak 27.09.1945 - s-a născut Vasile Tărâțeanu 27.09.1966 - s-a născut Gabriel Tănăsescu 27.09.1969 - s-a născut Bogdan Suceavă 27.09.1976 - s-a născut Cristiana Eso 27.09.1990 - a murit Ion Biberi (n. 1904) 27.09.2001 - a murit Iustin Panța (n. 1964) 27.09.2001 - a murit Traian Olteanu (n. 1941) 27.09.2001 - a murit Florin Muscalu (n. 1943)
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4316_a_5641]
-
greșelii (iar despre dificila conviețuire dintre acestea trei vorbește Paul Ricoeur în Memoria, istoria, uitarea). De asemenea, e interesant de urmărit în cartea lui Cioroianu discuția în jurul unei cărți astăzi fascinante, Lumea de mîine, colecția de interviuri luate de Ion Biberi, în 1944-1945, unor personalități culturale ale epocii (Alice Voinescu, George Enescu, Petru Comarnescu), dar și foarte tînărului Geo Dumitrescu, lui Lucrețiu Pătrășcanu și Petre Pandrea. Discuția e interesantă pentru că Lumea de mîine a făcut între timp obiectul unei analize, semnate
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o ofrandă adusă libertății. Despre biberi, vânați în Siberia pentru testiculele lor din care vracii extrăgeau "castoreum" un remediu împotriva holerei și a epilepsiei. Castorii hăituiți își smulgeau cu dinții testiculele așa cum elefanții își frângeau de stânci colții de fildeș lăsându-le pradă vânătorilor. O făceau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
stradă, Sf. Constantin, cu Cella Serghi și Felix Aderca, după cum mă doare comparația pe care inevitabil o faci între locuințele interbelicilor, dacă nu luxoase, în orice caz decente, onorabile, atrăgătoare (vezi Sadoveanu, Călinescu, Alice Botez, Ion Barbu, Jean Bart, Ion Biberi, Cartojan, Camil Petrescu, N.D. Cocea, Pompiliu Constantinescu, Al. Rosetti, Paul Zarifopol) - ca să nu mai spun de Ion Ghica, Ion Luca și Mateiu Caragiale, Titu Maiorescu, Tudor Mușatescu -, și neno ro citele blocuri comuniste în care le-a fost dat să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de verdict. Am ales doar câteva dintre opiniile critice spre prezentare, pe cele mai semnificative, pe cele exprimate direct, fără rețineri. Un număr mult mai mare de cronici și articole de volum au ca obiect scrierile blecheriene: Geo Bogza, Ion Biberi, Felix Aderca, Sașa Pană, Mihail Gresian, Lucian Boz, Miron Grindea, Tiberiu Iliescu, M. Rudich, I. Peltz, Pericle Martinescu, Petru Manoliu, Constantin Fântâneru, D. Trost și alții remarcă originalitatea și caracterul inovator al operei tânărului autor și importanța apariției acestuia în
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
sub zodia jurnalului. Sebastian vorbește despre "jurnalul unei sensibilități", "jurnalul unei conștiințe", Pompiliu Constantinescu despre caracterul hibrid și ambiguu al acestei scrieri care "nu e un roman, dar nici un eseu, care nu e un poem și nici un jurnal intim", Ion Biberi vede în ea "un veritable journal", "une sorte de journal psychologique", Octav Șuluțiu "un fel de jurnal intim, o confesiune", E. Lovinescu crede că "nu are nici o legătură cu epica", Tiberiu Iliescu vede în ea "un jurnal trist al exasperării
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
psihologică, analiză atât de la modă în epocă, nu a mai fost decât un pas și mulți dintre critici l-au făcut discutând scrierile lui Blecher în termeni de "confesiune", "sinceritate", "analiză". Printre aceștia se numără Pompiliu Constantinescu, Mihail Sebastian, Ion Biberi, E. Lovinescu, Octav Șuluțiu (parțial), Mihail Gresian, Tiberiu Iliescu și M. Grindea. Primii trei comentatori menționați mai sus apreciază capacitatea de analiză a lui Blecher, unicitatea universului spiritual descris, autenticitatea experienței sale și denumesc întâmplări în irealitatea imediată "confesie spirituală
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
avis „pasăre“; sp. ganso < got. *gans, cf. germ. Gans), mai noi, ca și cei pentru „rață“ (fr. canard, sp. pato). Numele păsării tinere, rom. pui < lat. *pulleus < pullus „pui de animal“, în general, dar și „pui de găină“. castor, breb, biber Cu aceste trei sinonime se denumește un mamifer rozător ce trăiește în Europa și America de Nord; în Canada este așa de cunoscut, încât apare pe moneda de 5 cenți. Este un interesant caz de denumire a unui animal mai puțin cunoscut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
contact, în condițiile în care nu avem un termen moștenit din latină. În latină, castorului i se spunea fiber, cuvânt care însemna „brun“ (același cuvânt a servit în indo-europeană pentru a denumi castorul). Mai existau încă două cuvinte: forma beber (biber), de origine celtică, și cuvântul castor, împrumutat în latină din greacă (este atestat începând cu Cicero). Dacă există mai multe cuvinte pentru a denumi același lucru, aceasta înseamnă că niciunul nu este suficient de bine fixat. Drept dovadă, lat. fiber
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
susținut unii cercetători; Al. Philippide credea chiar că termenul slav a fost împrumutat din română. În română, există și breabăn, numele unei plante, care este tot de origine slavă: vine din sl. bebrǐnŭ, derivat al lui bebrǐ „castor“. În sfârșit, biber, cuvânt mai rar, folosit mai ales cu sensul de „blană de castor“, este împrumutat din germ. Biber, la originea sa îndepărtată fiind tot un cuvânt indo-european. cerb, lup Aceste două cuvinte, la care se adaugă altele, sunt animale de pădure
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
există și breabăn, numele unei plante, care este tot de origine slavă: vine din sl. bebrǐnŭ, derivat al lui bebrǐ „castor“. În sfârșit, biber, cuvânt mai rar, folosit mai ales cu sensul de „blană de castor“, este împrumutat din germ. Biber, la originea sa îndepărtată fiind tot un cuvânt indo-european. cerb, lup Aceste două cuvinte, la care se adaugă altele, sunt animale de pădure și de câmp. Ele provin din lat. cervus, respectiv lat. lupus și s-au transmis tuturor limbilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mașinii, încât nasul lui scurt și drept, bărbia colțuroasă s-au arătat de sub borul pălăriei, cum prinde chip o siluetă, spuse: Asta e! Aici o să locuim. Cuvintele ne stârniră așteptarea latentă, îmboldindu-ne să coborâm. Mama în mantoul ei de biber, cu ghetele îmblănite, pe care și le cumpărase special pentru „la țară“, fratele meu și cu mine în paltoane grele de lână, cu băștile pe cap. Stăteam pe esplanadă, în aerul rece, tăios, urmărindu-l pe tata care se opintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
zece ianuarie: "Viață orientată spre exterior. Nu mai regăsesc decât cu drumul care duce spre centru, spre mine. O proză volatilă dublată de senzația de incapacitate, de indolență, crize emotive declanșate pe un fond indiferent, atenție difuză. Citesc Thanatos de Biberi și Visul de Popoviciu. Am terminat Orlando de Virginia Woolf. Din când în când îmi amintesc și de Gina. S-a dus, și nu se știe dacă va mai fi ceva între noi. Poate chiar mâine, poate niciodată. Sentimentele mele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lucrurile trebuincioase și netrebuincioase pentru seara respectivă - bretele, batiste, parfum, cravate -, mi le arăta grăbit, comunicându-mi prețurile și locul de unde le-a cumpărat. Gata îmbrăcat în șuba lui dintr-o stofa lucioasă, cu o căciulă țuguiată din blană de biber pe cap, mijindu-și genele roșcate gata-gata să și le pârlească cu țigara lui aprinsă, oprindu-se cu capul pe spate în fața oglinzii și pipăindu-și cu mâna gâtul bărbierit și dat cu pudră (când se uita în oglindă, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o ofrandă adusă libertății. Despre biberi, vânați în Siberia pentru testiculele lor din care vracii extrăgeau "castoreum" un remediu împotriva holerei și a epilepsiei. Castorii hăituiți își smulgeau cu dinții testiculele așa cum elefanții își frângeau de stânci colții de fildeș lăsându-le pradă vânătorilor. O făceau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]