526 matches
-
a părut așa dintr-o dată absurdă toată alcătuirea corpului meu, uitându-mă printre degetele răsfirate la cărțile de pe rafturi și auzind gălăgia din stradă și eu între ele, nici carte, nici ființă larvară. Și o femeie grasă, grasă, una dintre bibliotecarele de serviciu, se așeză pârâind pe un scaun și începu să se uite tâmp în soarele toamnei și să-și mângâie în neștire grăsimile care îi acopereau gâtul. Am început să tremur și mi-a venit să vomit și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
logicii la Carnap, Hintikka, von Wright, etc. În anul II de facultate am publicat în Revista de filosofie un studiu despre Raționamentul practic, iar după un an, încă unul, de logică erotetică. Eram în biblioteca de la Psihologie când a deschis bibliotecara larg ușa și a strigat ca să audă toată lumea din sala de lectură: „Nii, mă Miclea, ți-o apărut un studiu despre logica erotică. Eu credeam că la asta nu-ți trăbă nici o logică, numa-așa, o faci, da’ poate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de sus, la acoperișurile orașului, „acoperișurile iadului”, zicea Blaga. Trecea profesorul Radu pe coridor, singuratic și trist, poate gândindu-se când se va scoate complet psihologia din facultate și el va ieși la pensie de la laboratorul CFR-ului, și striga bibliotecara la el: „Dom’ profesor, luați-l pe ăsta de-aci că se strică de cap. Să mă ardă focu’ de nu! Am stat patru ceasuri la coadă la pui, aici l-am lăsat, aici l-am găsit!”. Din păcate, iubita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mă aștept? —Samantha, dragă! a exclamat, ajungând într-un final la masă. Oamenii pe care îi lăsase în urmă se holbau după ea cu expresii de dezgust. Nu înțeleseseră ideea: indiferent care era noua tendință în modă, punk reactualizat sau bibliotecara șic, Baby ar fi purtat-o, fie că se ducea la o petrecere în grădina Palatului Buckingham fie la o baracă unde se vând droguri în Washington DC. S-a aplecat să mă pupe, echilibrul ei nefiind cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
zile ale studenției. M-a dus Lia la Universitară și mi-a arătat fișierul. Am rămas descumpănit văzând puzderia de dulăpioare, cu zeci și zeci de cutii cu fișe. Ea era învățată cu multe din secretele Bibliotecii. Mama ei era bibliotecară în B. și Lia se jucase din copilărie printre astfel de dulăpioare cu fișe. Mergeam la Bibliotecă, însă nu pătruns de tainele ei. Doar să fiu cât mai mult lângă Lia. Când mă plictiseam, ieșeam afară și o așteptam, plimbându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la „Cântarea României“ cu o culegere de creații proprii. Doctorul lucra la o comedie de idei, popa aproape terminase o suită de prelucrări de dansuri populare, iar eu aveam de toate, nu se punea problema. Puteam să mai dau și bibliotecarei, care ar fi venit și ea la cenaclul nostru, dar singură la crâșmă nu se aventura, iar altă femeie cu preocupări intelectuale autentice nu mai găseam în orășelul acela de lângă anticul Aegyssus. Mai era profesoara de biologie, donșoara Mandy T.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
r-uri parșive, insinuante, cu vocale răsunătoare, perverse și ele. Era ceva fascinant, oriental, în toată atmosfera salonului aceluia, dar eram atât de pierdut, încât nu reușesc să dau contur precis desenului de atunci. Știu că i-am povestit cum bibliotecara de la liceul nostru mă ascundea în dosul rafturilor cu cărți și-mi dădea să citesc volume vechi, apărute înainte de război, texte interzise celor de vârsta mea. Atunci am citit Cocoșul negru și copiasem monologul despre bani. „Azvârli un pumn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-mi iau și ochelarii de acasă, așa că nici nu pot citi ce-aș fi vrut în dimineața aceasta. Ora 12.00. A venit, totuși. Schimb de dedicații. Îmi dă și el una pe o carte de versuri a unei foste bibliotecare. Elogii de la mine către el. Elogii de la el către mine. Îmi numără banii. Cu 15 la sută mai puțini. Ieșim pe hol și schimbăm vorbe despre mizeriile intelectuale. Îi dă cu virtuțile mele morale. „Știi ce leafă am?“ „Știu. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
histology“ și apoi ceva în apă. Fata citește concentrată, zâmbește din când în când. Ce-ar putea-o amuza din desenele acestea țipătoare? În stradă, trec mașini cu girofare țipând. Un polițist strigă ceva în difuzor. Trece președintele la serviciu. Bibliotecara, figură suptă și ea, tot cu ochelari, se joacă la nelipsitul calculator. Aș vrea să trec prin spatele ei să observ ce urmărește atât de concentrată. Mi se pare o impolitețe. La masa din fața mea, față în față, o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Village. Am sărit În trenul de 6 și am navigat prin playlist-ul iPod-ului meu până când m-am oprit la „In My Dreams“, de REO Speedwagon. Când am coborât la Astor Place, o femeie foarte micuță, care semăna cu o bibliotecară de școală m-a pipăit de-a binelea. Mi-am cerut scuze pentru rolul meu În incident (cum ar fi că eram acolo), cu un sincer „scuză-mă“, la care ea s-a Întors și a strigat, cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
al doilea - ce să-l mai trec? La Liceul Francez se dădeau două bacalaureate. Unul era filo, celălalt, mate. Eu m-am grăbit să-l iau pe primul. — Ce-ai făcut după terminarea liceului? — Am lucrat aproape un an ca bibliotecară la biblioteca franceză Studio, pe Calea Victoriei. Patronul, Marcu, un bărbat frumos, deștept, cu șarm, nevasta lui, adorabilă, foc de iute la cap, m-au iubit din prima clipă. Lucram dimi neața și după-masa, distrându-mă grozav. Cititorii veneau buluc la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
al doilea - ce să-l mai trec? La Liceul Francez se dădeau două bacalaureate. Unul era filo, celălalt, mate. Eu m-am grăbit să-l iau pe primul. — Ce-ai făcut după terminarea liceului? — Am lucrat aproape un an ca bibliotecară la biblioteca franceză Studio, pe Calea Victoriei. Patronul, Marcu, un bărbat frumos, deștept, cu șarm, nevasta lui, adorabilă, foc de iute la cap, m-au iubit din prima clipă. Lucram dimi neața și după-masa, distrându-mă grozav. Cititorii veneau buluc la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Am spus Curții că noua eră ar trebui să înceapă cu milă. Fiii lui Su Shun au fost decapitați, dar am cruțat-o pe fiica sa, ignorând legea în cazul ei. Era o fată deșteaptă, care cândva mă slujise ca bibliotecară. Nu semăna deloc cu tatăl ei, căci era cumsecade și rezervată. Deși nu doream să continui prietenia noastră, am simțit că merită să trăiască. Eunucii lui Su Shun au fost cu toții condamnați la moarte prin biciuire. Ei erau țapii ispășitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mai comis. La vernisajul ce urmase, un conferențiar cu gura uscată de pește vorbi răsunător publicului înșirat pe lîngă pereți. Șters și gălbui ca un biscuit, un profesor de limbi surd asculta cu atenția încordată. Cîțiva tineri livizi și o bibliotecară cu zulufi consumau exaltați hrana sufletească ce li se oferea. Deodată, dinspre coridor, răsună un tîrșîit de pîslari. Fredonînd, în ușă apăru un paznic grăsuț care, blajin, se opri să ne cîntărească din priviri. Cucerit de elocvența vorbitorului, se sprijini
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la plozi și la trebile gospodărești. Trimestrial, ședințele se țineau la centru, în căminul cultural. Participau toți salariații din comună: deputați, brigadieri de cîmp, socotitori, contabili, normatori, funcționari, cantaragii, profesori, doctori și ingineri cu tehnicienii lor la care se adăoga bibliotecara de la cămin împreună cu frații ei care erau operatori de film. De dimineață, la primărie se ținea ședința cu șefii de instituții și întreprinderi. Erau prezenți secretarii de partid, președinții proaspăt constituitelor GAC-uri și cooperației, șeful de post, directorii de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
darea de seamă. De obicei primea sarcină s-o întocmească directoarea școlii de la centru care, pentru execuție, o pasa profesorului de limba rusă. Vorbind două limbi, acesta era considerat cel mai cult om din comună. Darea de seamă o citea bibliotecara, recunoscută pentru debitul ei verbal, chiar dacă pronunța rău. Oricum, lumea nu era atentă. Ca la liturghie, navea importanță că ce se spune nu e inteligibil. O dată cititoarea întîlni, despărțită în silabe, expresia „lipsă de scrupule”. Pronunțînd „lipsă de scru-”, bibliotecara
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bibliotecara, recunoscută pentru debitul ei verbal, chiar dacă pronunța rău. Oricum, lumea nu era atentă. Ca la liturghie, navea importanță că ce se spune nu e inteligibil. O dată cititoarea întîlni, despărțită în silabe, expresia „lipsă de scrupule”. Pronunțînd „lipsă de scru-”, bibliotecara întoarse foaia. Se fîstîci, reveni, citi iar „lipsă de scru-” și întoarse din nou foaia. Roșie ca macul, reveni încă o dată, citi și întoarse iar foaia cu prudență. Ridicînd atunci din umeri, dădu drumul la rest: - Tovarăși, așa scrie aici
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
actul istoric al colectivizării agriculturii a fost încheiat în toată țara. În alianță cu clasa muncitoare, țărănimea muncitoare pornise pe un drum nou, plin de speranță. La Dobrina bucuria s-a concretizat în două medalii: una pentru Fărocoastă, alta pentru bibliotecară. Noul președinte n-a fost ales totuși Nică Grigoraș, ci un gospodar care iscălise cererea în ajun, scos pe brînci de sub patul unde ședea ascuns. Cu zgîrciurile sfîrîind, pasărea arse; în flacăra orbitoare oasele ei se înnegriră apoi albiră, crăpînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Nicolaie Ginghină a participat la căderea comunismului, mult mai mult decât se cunoaște de către cei din Vaslui, contribuind efectiv, cu mult înainte de luna decembrie 1989, la pregătirea evenimentelor ce aveau să vină. La Biblioteca Județeană, a fost până prin 1994 ca bibliotecară Cătălina Flondor. Mare cât un husar, cu o fire voluntară, de care nu aveai cum să nu ții seama, ajunsese atât de scârbită de ceea ce se întâmpla în ultimii ani ai lui Ceaușescu la conducerea țării, că nici nu te
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-ți lași ceva timp liber data viitoare când ajung în New York. Era clar că eram pe punctul să vomit. — Claire e chiar genul tău, a intervenit Vivian, ca să umple tăcerea mea dezgustată. Are picioarele până-n gât și aerul ăla de bibliotecară sexy, cu tot cu ochelari și coc. Ar trebui s-o inviți în oraș când vii încoace. Corzile vocale îmi paralizaseră. șefa mea făcea pe codoașa pentru mine? În fața iubitului ei de ocazie? — Are picioare frumoase, ha? Da, mi-ar face mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sfârșit decisivă, pe care ea nu o sesiza. Sesiza, însă, tulburarea lui. Un soi de izbândă nedorita, da. O panică îndelung reprimată, da, da, care îi confirma așteptările și îl și vitaliza, parcă. Domnul Matei Gafton ceru, peste o oră, bibliotecarei mai multe volume decât de obicei și, ciudat, rămase multă vreme cu privirea în gol, fără a atinge teancurile din fața sa. Le verifică, totuși, atent. Decret lege 966 din 7 aprilie 1941 privitor la agravarea pedepselor pentru crima de înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Agravarea pedepselor pentru înaltă trădare și spionaj, peste care se așezase Memoriul celor 65 intelectuali români adresat în aprilie 1944 lui Ion Antonescu, pentru ieșirea României din război, și, și. Și, da, da, erau și ziarele, da, da, și cărțile, bibliotecara știa deja meniul. Dar studiosul pensionar nu avea chef să-și continue, în acea după-amiază, cercetarea. Primăvara sabotează lecturile și studiul: sala era pustie. Doar câțiva bătrâni maniaci. Maniac putea fi considerat el însuși, cu aceste fișe și citate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
există mai multe tipuri de culturi, poți fi incult din punct de vedere muzical, dar cult din punct de vedere organizațional; scoicile sunt bune pentru potență - nu, scoicile ajută doar în crizele de reumatism. Alături de mine se hlizeau și câteva bibliotecare fără chef de treabă. Ea însă lua totul în serios, nu admitea să dea înapoi un pas, se frământa ca o cocă, aberațiile și ironia mea o provocau. Mult mai târziu, aveam să-mi dau seama că nu avea pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
momentele Revoluției... Distrugerea Bibliotecii Universitare Centrale, un act de barbarie gratuită, absurdă, petrecut În acele zile de nebunie... Acest căpitan al armatei române, Înfruntat de directorul instituției, care Îi aduce asigurări că Înăuntru nu se află nici un terorist, doar cîteva bibliotecare, rămîne neînduplecat și Își vede de misiunea primită, producînd o replică demnă de filmele propagandei comuniste, consemnată Într-o curte de justiție: Ia-ți muierile și pleacă, am ordin să dau chestia aia jos. Răsplata pentru distrugerea cîtorva sute de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și eu parte în anii grei ai războiului, având norocul să supraviețuiesc! În orele dimineții citesc din volumul „Popasuri filologice” de Ion Popescu-Sireteanu, un volum privind studii speciale de limba română. Am primit un emoționant apel telefonic din partea d-nei Dorofte, bibliotecara spitalului local, care-mi mulțumește pentru ambele volume primite la bibliotecă prin dl. dr. N. Botezatu. M-a surprins cu atât mai mult cu cât pe vremuri mi-a fost elevă la Generală nr.2. Telefonez la Iași d-lui
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]