604 matches
-
4) din Constituție, în raport cu jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele sesizării Parlamentului. ... 7. De altfel, derogarea de la cadrul general privind autorizarea lucrărilor de construcții a fost introdusă direct la Camera Deputaților, Cameră decizională, și cu încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție, sustrăgând prevederile introduse de la analiza și votul primei Camere sesizate. Mai mult, o derogare de această natură pune în discuție însăși rațiunea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
astfel că nu poate fi reținută ca argument de neconstituționalitate, fiind mai degrabă un aspect de oportunitate, Parlamentul, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare, având deplină competență de apreciere. ... 37. Cu privire la încălcarea limitelor reexaminării și a principiului bicameralismului, se arată că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a completat legea cu o reglementare din aceeași materie pe care a reglementat-o și Senatul, iar impactul asupra conținutului legii nu a fost major, fiind, de altfel, astfel cum
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
exclusiv numai acele modificări de fond și formă care sunt necesare punerii legii în cauză în acord cu decizia antereferită. Prin urmare, critica formulată cu privire la art. 77 din lege este întemeiată. ... 52. Referitor la criticile privind încălcarea principiului bicameralismului, se arată că, deși reglementarea criticată nu se regăsește în forma adoptată de Senat, ci doar în cea adoptată de Camera Deputaților, aceasta nu este de natură să determine o concluzie în sensul existenței unor diferențe majore de conținut sau
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
unor diferențe majore de conținut sau de configurație, iar soluția legislativă se circumscrie obiectului legii analizate, simplificând procedura de autorizare a amplasării instalațiilor de producere a energiei fotovoltaice pe suprafețele amenajărilor piscicole. Prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la principiul bicameralismului este neîntemeiată. ... 53. Cu privire la criticile referitoare la art. 30 din legea analizată, se arată că posibilitatea instituirii unui regim derogator de la vânzarea bunurilor proprietate privată a statului prin licitație publică este consacrată chiar în cuprinsul Codului administrativ
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, securitatea juridică și calitatea legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 61 alin. (2) privind principiul bicameralismului, ale art. 102 privind rolul Guvernului, ale art. 136 privind proprietatea și ale art. 147 alin. (2) și (4) privind deciziile Curții Constituționale. ... (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 64. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
obligatoriu al deciziilor instanței constituționale. Parlamentul a nesocotit, astfel, jurisprudența Curții Constituționale în raport cu redeschiderea procedurii legislative ca urmare a constatării neconstituționalității unei dispoziții dintr-o lege în cadrul controlului a priori de constituționalitate. ... (2.1.2) Critica privind încălcarea principiului bicameralismului [art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție] 74. Curtea reține că desfășurarea procedurii parlamentare propriu-zise în cazul reexaminării legii presupune stabilirea limitelor normative ale reexaminării și, ulterior, parcurgerea tuturor etapelor procedurale necesare adoptării legii. Astfel, din punct de
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
Astfel, din punct de vedere metodologic, evaluarea constituționalității extrinseci a legii se realizează, mai întâi, prin raportare la limitele cererii de revizuire și, subsecvent, în măsura în care legea este concordantă cu aceste cerințe constituționale, Curtea va verifica respectarea principiului bicameralismului. Or, din moment ce soluția cuprinsă în art. 77 din lege nu poate fi normativizată în acest cadru al procesului legislativ în considerarea depășirii limitelor cererii de reexaminare, înseamnă că nu mai este necesară examinarea respectării principiului bicameralismului cu referire
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
respectarea principiului bicameralismului. Or, din moment ce soluția cuprinsă în art. 77 din lege nu poate fi normativizată în acest cadru al procesului legislativ în considerarea depășirii limitelor cererii de reexaminare, înseamnă că nu mai este necesară examinarea respectării principiului bicameralismului cu referire la introducerea textului menționat în cuprinsul legii analizate. ... (2.2) Critici de neconstituționalitate intrinsecă (2.2.1) Critica de neconstituționalitate privind art. 30 alin. (1) din lege 75. Principalele critici de neconstituționalitate se referă la faptul că, prin derogare de la
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
alin. (1) lit. t) și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Referitor la Legea nr. 243/2021, se menționează următoarele motive de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă, astfel: procedura de adoptare a acestei legi s-a realizat cu încălcarea principiului bicameralismului, având în vedere sensul corect al sintagmelor cuprinse în art. 63 alin. (5) din Constituție și în întreg cuprinsul acestuia, respectiv: „vechiul Parlament“, „noul Parlament“ și „înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent“, care, astfel cum reiese din jurisprudența
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
ordinea de zi a Parlamentului precedent“, care, astfel cum reiese din jurisprudența instanței de contencios constituțional (Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020) se referă la legislatură. Aceste aspecte au un singur sens pentru a fi în acord cu principiul bicameralismului, respectiv situația în care o propunere legislativă sau un proiect de lege se află înscris pe ordinea de zi a primei Camere și nu a fost dezbătut și adoptat în legislatura care se încheie, putându-se relua procedura de dezbateri
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
prima Cameră, iar nu la Camera decizională, astfel încât în noua legislatură să fie dezbătut (proiectul de lege sau propunerea legislativă) deopotrivă de ambele camere - atât la prima Cameră sesizată, cât și la cea decizională, pentru a se răspunde principiului bicameralismului. În acest context este prezentat întreg procesul legislativ aferent Legii nr. 243/2021 și se învederează că aceasta a fost adoptată fără a fi respectate exigențele constituționale antereferite. De asemenea, se susține că normele criticate: au un caracter intuitu personae, întrucât
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
își continuă procedura legislativă în noul Parlament. ... 22. Pentru a determina însă incidența art. 63 alin. (5) din Legea fundamentală cu privire la procedura de adoptare a legii criticate, Curtea apreciază ca fiind necesară expunerea jurisprudenței sale referitoare la principiul bicameralismului și art. 75 din Constituție. Prevederile art. 75 din Constituție cuprind mecanisme menite să facă efectivă aplicarea concomitentă atât a normei-principiu prevăzute de art. 61 alin. (1) din Constituție, care acordă Parlamentului puterea de legiferare, cât și celei de la
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
privire la proiectul/propunerea dezbătut/dezbătută de ambele Camere nu poate servi ca pretext pentru a elimina sau a afecta competența primei Camere sesizate de a dezbate propunerea/ proiectul. ... 25. Curtea reține că, în jurisprudența sa, a dezvoltat o veritabilă doctrină a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 26. În considerarea doctrinei bicameralismului, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 26. În considerarea doctrinei bicameralismului, Curtea Constituțională a protejat competența primei Camere sesizate de a dezbate propunerea/proiectul în exact aceleași condiții în care aceasta/acesta va fi dezbătută de a doua Cameră sesizată. Constituția, mai exact art. 75 alin. (3), instituie o simetrie perfectă, cu alte
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
legislative, reglementând o asimetrie de putere între cele două Camere (în favoarea celei de-a doua Camere) numai cu privire la situația în care cele două Camere oferă soluții legislative diferite/opuse uneia/unuia și aceleiași/ aceluiași propuneri/proiect. ... 27. Desigur că principiul bicameralismului nu reprezintă o anihilare a competenței celei de a doua Camere sesizate de a decide definitiv cu privire la propunerea/proiectul dezbătută/dezbătut de prima Cameră sesizată. În examinarea respectării acesteia, trebuie să se realizeze o comparație între conținutul propunerii/proiectului de lege
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
decide definitiv cu privire la propunerea/proiectul dezbătută/dezbătut de prima Cameră sesizată. În examinarea respectării acesteia, trebuie să se realizeze o comparație între conținutul propunerii/proiectului de lege și amendamentele aduse acesteia/acestuia de către cea de-a doua Cameră. Eventuala încălcare a bicameralismului nu rezultă eo ispo din simpla diferență, eventual radicală, în conținutul celor două elemente. Singura condiție, minimală în realitate, pe care o impune art. 75 din Constituție este ca a doua Cameră să fi dat posibilitatea primei Camere să dezbată
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
75 din Constituție este ca a doua Cameră să fi dat posibilitatea primei Camere să dezbată propunerea/proiectul. Astfel, dacă prima Cameră a avut prilejul să se pronunțe în cursul procedurii asupra conținutului textului adoptat de Camera decizională înseamnă că principiul bicameralismului este respectat. Nevoia ca a doua Cameră sesizată să lase și primei Camere sesizate posibilitatea de a dezbate (și nu de a decide definitiv) nu reprezintă o simplă chestiune de oportunitate de legiferare, care să poată fi neutralizată de către
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
unui singur vot raportul, în întregime, și inițiativa legislativă. Această procedură de desfășurare a votului final poate fi modificată de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. ... Articolul 113 Durata intervențiilor este limitată automat prin mijloace tehnice. Secţiunea a 4-a Respectarea principiului bicameralismului Articolul 114 (1) După adoptare sau respingere de către Senat în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Camerei Deputaților, care va decide definitiv. (2) În cazul în care Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
mijloace electronice; ... e) după încheierea dezbaterilor generale asupra fiecărei inițiative legislative înscrise pe ordinea de zi urmează votul final. Această procedură de desfășurare a votului final poate fi modificată de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. ... Secţiunea a 4-a Respectarea principiului bicameralismului Articolul 117 (1) După adoptare sau respingere de către Camera Deputaților în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Senatului, care va decide definitiv. (2) În cazul în care Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În esență, Curtea Constituțională a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, întrucât există deosebiri majore de conținut juridic și de configurație între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. *) Decizia Curții Constituționale nr. 556/2024 a fost publicată
DECIZIA nr. 72 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298104]
-
și de natură fundamentală. Însăși Legea-cadru nr. 153/2017 a statuat, cu titlu de principiu, că salariile în plată la intrarea sa în vigoare nu trebuie să scadă. Autorii excepției își susțin motivarea prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materia bicameralismului, respectiv deciziile nr. 62 din 13 februarie 2018, nr. 393 din 5 iunie 2019 sau nr. 412 din 20 iunie 2019. ... 12. În continuare, aceștia consideră că se încalcă și art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
unor libertăți, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului și ale art. 138 alin. (5) privind bugetul public național. ... 35. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat cu privire la criticile referitoare la încălcarea principiului bicameralismului prin Decizia nr. 290 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 28 august 2024. Curtea a reținut că, urmând procedura parlamentară, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
ținând cont că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudența sa. ... 36. Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 111 alin. (1) și ale art. 138 alin. (5), în decizia precitată Curtea a reținut că Senatul a solicitat punctul
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
Sesizarea Camerelor, se arată că diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]