236 matches
-
a picioarelor. Prietenul său apropiat, Părintele Agostino I scrie în 1915, punându-i întrebări specifice cum ar fi, când a avut prima viziune, dacă a primit stigmatele și dacă a simțit durerea , mai exact a coroanei de spini și a biciuirii. Padre Pio îi răspunde că i-au fost dăruite aceste viziuni încă din perioada noviciatului (1903 - 1904). Mai scrie că deși a primit această binecuvântare a stigmatelor, a fost atât de speriat de fenomen că l-a implorat pe Dumnezeu
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
au reapărut în septembrie 1918. Menționează totuși că durerea a rămas și era și mai intensă în anumite zile și în anumite circumstanțe. A mai specificat de asemenea că într-adevăr a experimentat durerea coroanei de spini și cea a biciuirii. Nu putea să indice foarte clar frecvență acestor experiențe, dar spune că a suferit aceste dureri cel putin o dată pe săptămână de-a lungul a câțiva ani. Se presupune că și aceste experiențe au dus la șubrezirea sănătății sale, motiv
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
era în agonie: din ultimele sale cuvinte, ei nu reușesc să audă decât niște cuvinte foarte stranii: «coama leului». Examinând corpul profesorului decedat, ei observă că spatele lui era acoperit de niște dungi roșiatice sângeroase, asemănătoare semnelor lăsate de o biciuire violentă cu o cravașă foarte flexibilă. În timp ce Holmes și Stackhurst sunt încă lângă corpul inert, Ian Murdoch (profesorul de matematică) sosește în spatele lor; el nu a văzut atacul și de-abia venise de la școală pe plajă. Aflând de moartea colegului
Coama leului () [Corola-website/Science/325234_a_326563]
-
la bordel, unde este primit ca oaspete de către Marion, noua matroană. Timp de câteva săptămâni, François Villon vine cu studenții la fereastra Catherinei de Vaucelles și recită pamflete defăimătoare la adresa acesteia. În urma plângerii acesteia, magistratul dispune la 10 septembrie 1456 biciuirea poetului sub geamurile Catherinei. Refuzând oferta lui Le Harlay (Jean Pierre Sentier), comandantul gărzii regale, de a deveni informator al poliției și de a afla planurile calicilor, Villon este dat afară la 24 decembrie 1456, împreună cu Regnier și Colin, din
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
conciliantă, când provocatoare și bufonă. Dincolo de cele câteva lucruri în care crede («Inspirația. Frumusețea. Misterul. Și Altele.»), poetul manifestă «o mare încredere/ în arta cu care se strică toate în jur». Poate că din această secătuire a ființei, din această biciuire și asaltarea a ei se naște un subtil elogiu al trecerii. Un elogiu al îmbătrânirii și al oboselii care - în final - ia forme sălbatice, de o crudă expresivitate: „Puține se schimbă într-adevăr: cele/ mai multe dispar încet/ Nu înainte de
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
genitala la femei, răpirea miresei și căsătoria forțată. Anumite forme de violență sunt comise de către stat precum violuri din război, violența și sclavia sexuală din timpul războaielor, sterilizarea forțată, avortul forțat, violența comisă de poliție sau alte autorități, lapidarea sau biciuirea. Alte forme de VIF, precum traficul de femei sau prostituția forțată sunt de obicei comise de organizații criminale. Recent s-a început rezolvarea acestor probleme la nivel international, prin tratate și convenții. Deasemenea, Uniunea Europeana a emis niște directive pentru combaterea
Violența împotriva femeilor () [Corola-website/Science/335093_a_336422]
-
osânditul este îngropat până la bazin sau piept, restul corpului fiind expus pietrelor aruncate de mulțime. Acest mod de execuție se aplică într-un procent mai mare la femei ca la bărbați. Motivul osândirii pot fi relații extraconjugale, vrăjitorie sau hoție. Biciuirea reprezintă actul de metodic de a bate sau biciui corpul uman. Este o pedeapsă judiciară în diferite țări pentru infracțiuni specifice, inclusiv sexul în afara căsătoriei. Aceste pedepse folosite pentru relații sexuale în afara căsătoriei, pe lângă faptul ca ele constituie o formă
Violența împotriva femeilor () [Corola-website/Science/335093_a_336422]
-
ani de închisoare și 800 lovituri de bici. Se crede că arestarea și judecarea lui Fayad a fost inițiată de „poliția de moravuri” ca răzbunare pentru faptul că Fayad a publicat pe internet un film video în care se vede biciuirea unui om în public. În lume, inclusiv în lumea arabă s-a declanșat o campanie publică în favoarea lui Ashraf Fayad, sute de intelectuali, artiști și oameni de cultură, din țările arabe și din Diaspora arabă (scriitorul Taher Ben Jalloun, poetul
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
occidentale. Există doar trei excepții întruchipate de trei icoane ale Adormirii Maicii Domnului. Izvoarele cele mai prolifice de inspirație ale lui Mișu Popp au fost xilografiile făcute după desenele realizate de Gustave Doré în vederea ilustrării Noului Testament. Există copii directe ("Biciuirea lui Isus" și altele) precum și compoziții adaptate din aceste stampe ("Isus pe muntele măslinilor", "Isus umblând pe mare"). Tot în acest complex pictural se mai vad influențe după stampa lui Jan van Luyken ("Vindecarea ologului") și Rubens ("Luarea de pe cruce
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
Lais", 26-30) </poem> Răzbunarea poetului a fost nemiloasă, în câteva rondeluri și balade picante, răutăciose, virulente, adesea pe fond religios, fapt de care s-a folosit respectiva pentru a se plânge forurilor religioase care l-au condamnat pe Villon la biciuire. Datorită sărăciei, în disperare de cauză, a încercat să-l tapeze până și pe ducele de Bourbon - care abea ăl salvase - vezi mai sus - în scrisoarea-poem „Petiție la ducele de Bourbon” (La Requeste que Vïllon bailla à Monseigneur de Bourbon
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
arestată și Nicole Leguay și Rétaux de Villette, care a mărturisit că el falsificase semnătura reginei. La 31 mai 1786, în cadrul unui proces senzațional la acea vreme, cardinalul și Nicole au fost achitați. Jeanne de la Motte a fost condamnată la biciuire, însemnată cu fierul înroșit cu "V" (pentru "voleuse", "hoață") pe ambii umeri și închisă pe viață în pușcăria prostituatelor, la Salpêtrière. În iunie anul următor ea a reușit să evadeze deghizată în băiat. Între timp, soțul ei a fost condamnat
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]