2,247 matches
-
trebuia să fie invitați toți participanții la prima expediție, nu numai unul. Dar, de, hotărîrea celor mari n-a putut fi contramandată. Toate bune pîn-aici. Numai că lucrurile aveau să ia o întorsătură cu totul și cu totul nedorită, iar bietul Nuțu era cît pe ce să ajungă criminal. Da, criminal, deși, în fond, el nu prea a fost așa de vinovat pe cît l-a învinuit mai ales Bărzăunul, care nu i-a putut ierta niciodată divulgarea secretului peșterii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ai adus aici!... Urcă-te mai sus și taci din gură, că te-aude! Nuțu se strădui cu greu să nu mai scîncească și continuă să se cațere mereu, cît mai sus! Mare vrăjmaș mai poate fi și frica pentru bieții nepricepuți! Cum Nuțu era destul de greoi și neîndemînatic, nu putu să-și păstreze nici echilibrul și nici să-și dea seama cîtă greutate poate suporta un arin ca acela. Așa că la un moment dat vîrful se îndoi din ce în ce mai tare, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
întâlnire pe care o au, singuri, ea cu Federico, primul lucru pe care acesta îl face e s-o ia în brațe și, sărutându-i cu furie gura, ea, în leșin, coboară garda inimii, gândind: "Ăsta e un adevărat bărbat, bietul Apolodoro!" Federico, obișnuit să facă în primul rând ceea ce corpul îi cere, ceea ce îi aduce un real profit și recunoaștere în fața lumii, își pune ironica mască și se oprește. De aici înainte trebuie să fii a mea și numai a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cade apoi plângând în brațele celei care, până astăzi a fost servitoarea sa, și spunem până astăzi pentru că numai ce s-a decis să ia o altă servitoare, iar Petrillei să-i dea calitatea de fată și de văduvă a bietului Apolodoro. Da, Marina, da, sunt mulțumit de decizia mea; așa procedează oamenii de onoare, adică rezonabili și mai ales, mortul nostru... Taci, Avito, nu continua. Bine, lipsindu-ne el, am nevoie de cineva căruia să-i aplic, în toată puritatea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cred. (Bunicului) A venit tata! BUNICA (repede către editor): Domnule. Vă rog frumos... A venit ginerele meu. Să nu-i spuneți cine sînteți. Pentru că el... cum să vă spun... A avut odată un șoc. Și se crede scriitor. SONIA: Da, bietul tata se crede mare autor. Ca bunicul. Și se agită rău dacă e contrazis. Are un ăsta... EDITORUL: Un complex? SONIA: Da, un complex foarte complex. Dacă... dacă aude de nuvele, de poezii, face urît, e nenorocire. BUNICUL: Săracul. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
e un snob. Apoi face o pauză și adaugă așa crede el. Vrea să pară snob, pentru că i se pare că a fi snob e ceva de bun gust. Sophia intră în horă. Începe să danseze cu Cavanosa pe capul bietului Adolfo. Și Sophia spune Adolfo e un mitocan semidoct, care-și dă aere de geniu neînțe les. Nici o umbră de răutate n a încăput în cuvintele Sophiei. Totul a fost spus simplu și neutru, fără vreo brumă de emoție. Sophia
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
poznaș, mai poetic, mai ameși amuțitor. Și rar am văzut, de când sunt editor de carte, un asemenea talent în Îorgolioasă) desfășurare. Dan Alexe nu numai că scrie rupător, dar se distanțează de precauțiile pe care și le iau cei care, bieții de ei, vor să fie pe placul tuturor celor care-i citesc - pompieri și dentiști, arhitecți și sondori, cântăreți de muzică folk și grădinari, paznici și actrițe de dramă, prostituate și somități universitare Îștiu, uneori termenii sunt sinonimi, dar să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
dar și pe cel de gospodină. Ana era deja, din nou, școlăriță și, în afară de școală și lecții, se ocupa să-l obișnuiască pe Pic cel mic cu viața de orășean, respectiv program, disciplină și în general "bune maniere", ceea ce, pentru bietul de el, era cam mult, regretând libertatea de la Bucura. După câteva zile, în care se mai văzu cu domnul Friederich și cu câteva persoane ce-l puteau ajuta cu Cooperativa, Petre se întoarse la Bucura. Merse direct la șantier, lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a văgăunei, care face, zice-se, minuni. Dar minunea convertirii primarului nu-i va reuși. Într-o scenă de mari tensiuni și efecte, relatată, ca toate celelalte din Măgura, în scrisorile plângăcioase ale lui Iustin către Ioana, îl vedem pe bietul Benedict din Ulmoasa, plin de bube ca Iov și cu sufletul deschis cu credință către Cer, în timp ce demonizatul Socoliuc îi ridică, la propriu, o cruce, aruncându-i în față propoziții monstruoase: "Socoliuc i-a dat multă vreme târcoale, dar văzându
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
trebui să mă apuc să citesc povestea, să văd câte se brodesc ca acolo. Mi-a citit-o maică-mea când eram mic, dar e o viață de atunci, am uitat tot. Ce-mi amintesc e că-l călăreau pe bietul Greuceanu până-l cocoșau". În altă situație, polițistul Greuceanu devine conștient de similitudinile dintre destinul său și cel al personajului de basm din felul în care presa se raportează la faptele sale. Se destăinuie personajul-narator: Când am ajuns la secție
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
Complicii săi hrăniți cu ură și scurtcircuitați de boala mortală a invidiei și resentimentului sunt parte a căderii acestei publicații în prăpastia insig-nifi-cației și totalei lipse de credibilitate. Roșca Stă-nescu nu scria el singur, de la un capăt la altul, ziarul. Bietul de el, îl simțeai respirând mecanic, precum un motor gripat, păcănind monoton, într-o scriitură primitiv-sacadată pe urma propriilor obsesii ma-ladive de a-și "îngropa" adversarii. Lipsit de cultură, el s-a aventurat adeseori într-un câmp al pole-mi-cilor unde
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenent de rezervă, învățătorul Toderici își mînă trupa de "premilitari" la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii, vesel sînt și eu... În schimb, legionarii din Bietul Ioanide mărșăluiesc pe cîntece cu text absurd înainte de a fi sinistru: Strigăm în ciuda sorții:/ "Să ne trăiască morții". Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Română. Fondul Cultural Național nu se prea vede în aceste programe de editare. Editura FNSA urmează tradiția Editurii Minerva și a păstrat multe colecții. În vechea serie de "Opere" au continuat să apară ediția G. Călinescu, până la volumele 3-4, cu Bietul Ioanide, în îngrijirea impecabilă a lui Nicolae Mecu, și ediția M. Kogălniceanu, continuând în 2003 restituirea discursurilor parlamentare, în îngrijirea competentă și eroică a Georgetei Penelea-Filitti (restituirea oratoriei începuse în 1977 la Editura Academiei). Colecția "Scriitori români" a înaintat numai
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
Acolo, în "Triumful dragostei", de pildă, am avut senzația bizară că trupul meu este suspendat în lentoarea cu care se contractă sau se relaxează un arc, un mecanism de la un boite-a-musique straniu, care coincide cu blocajul și ezitarea din sufletul bietului Hermocrate. Adrian Enescu alcătuiește o lume surprinsă în zarva căutărilor de tot felul, în fuga după găsirea identității, o lume care se încurcă în propriile neputințe, angoase și prejudecăți, o lume în care sonoritățile iubirii se dizolvă, uneori, în pasivități
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
ceară altceva, să mă pedepsească altfel. Ascult. Am greșit, ascult. Însă nu o pedeapsă prea mare. N-am dat-o decât la câțiva oameni s-o citească.ť E derutat și într-o măsură, de-a adevăratelea, scrântit." (pp. 101-102). Bietul Steinhardt! și sărmanul lui delator! Realitatea ajunge să întreacă în grozăvii și intensități ficțiunea, fie ea și scrisă de un Dostoievski. Dacă în calitate de scriitor, Ion Caraion își are locul său (important) în istoria literaturii noastre postbelice, ca om se salvează
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
Interior sub Dăscălescu. Ca o veritabilă "tovarășă de suferință", respectiva doamnă a reușit performanțe demne de Guiness Book. A, nu pentru popor, ar fi prea mult, ci pentru tovarășii de suferință. Prin relații oculte, ea a reușit să salte pensia bietului Manea Mănescu de la șase la douăzeci și nouă de milioane, iar pe a Linei Ciobanu - fostă ministră a Industriei Ușoare - la un flecușteț de cincisprezece milioane. Asta într-o țară în care nivelul pensiilor muncitorești e tot în jurul sutei și
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
este adevăratul lăcaș sfânt al omului... * Pe urmă, când ajunseserăm pe la Buzău, îmi mai adusesem aminte că românii din vechime erau de altă idee... Nu tu catedrale grandioase,... nu tu un Bramante... un Bernini, acolo,... un Michelangelo... Culmea inteligenței la bieții de români, nevoiți să o ia razna unde vedeau cu ochii, pe vremea bejeniilor și năvălirilor, când pericolul nici nu se mai știa de unde venea,... că dacă ar fi venit regulat numai dintr-o parte, cu totul alta ar fi
Luther și biserica pe roți - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9994_a_11319]
-
un comportament atât de omenesc și aezii care le-au cântat isprăvile au pe conștiință câteva cazuri flagrante de abuz, prin care (cum am spune noi astăzi) a fost grav afectată imaginea publică a unor personaje. Cel mai calomniat rămâne bietul Narcis, căruia Octavian Paler îi ia o lungă, elaborată apărare. Îi urmează Procust, care este mai degrabă - în demonstrația sclipitoare a conferențiarului - un "profesor de estetică" decât un tâlhar de drumul mare. După un arc de timp medieval, e rândul
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
după cumu-l știm că să cade. Cu nemții, nu te pui. Tactica generalului: concentrarea forțelor într-un singur punct, atac masiv pe centru, pentru a crea o breșă... Ca în Polonia, Franța, URSS, în primii ani ai ultimului război mondial. Bietul Vitman! Un singur lucru nu prevăzuse: ghiuleaua turcească, fatală.
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
deși era diferită în mod cu totul întâmplător) față de lumea rurală din proza lui Marin Preda, față de lumea aristocratică din proza lui Petru Dumitriu sau față de lumea intelectuală din proza lui G. Călinescu. Groapa aduce un univers total diferit față de Bietul Ioanide (1953), Moromeții (I, 1955) sau Cronică de familie (1955). Pare o contrapondere studiată, deși Eugen Barbu scrie despre lumea copilăriei lui. În Jurnalul unor romane autorul notase încă din 1945: "Căutam pe hărți ceea ce era lângă mine: o lume
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
mic, vizuina ursului. Se alege un prinzător „ursul” care, pe patru labe, dormitează în vizuină. Jocul începe prin deplasarea cercului într-un sens stabilit, dreapta sau stânga, jucătorii din cerc rostind următoarele cuvinte: „Ursul doarme, ursul doarme Și-a uitat, bietul, de foame. De el poți scăpa ușor Dacă ești prevăzător.” La rostirea cuvântului „prevăzător” ursul se trezește, se ridică în picioare și caută să prindă jucătorii care încearcă să scape prin alergare. Jucătorul prins dublează ursul și ajută la prindere
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
nu eram eu acolo. Între timp, junele mi-a spus că vrea să dea examen de intrare la... Teatru, să se facă actor... M-am apucat cu mâinile de cap, i-am spus domnișoarei casiere să nu-l nenorocească pe bietul tânăr, care era însă de neclintit în dorința lui. A dat examen totuși, a intrat la teatru și a devenit... nimeni altul decât Ion Caramitru!" (p. 275). Cine poate să știe, la începutul sau chiar spre sfârșitul partidei existențiale, care
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
lui E. Lovinescu. Ne amintim cu cîtă dificultate a fot repusă în circulație, în anii '60, o imagine onorabilă a lui Titu Maiorescu, începînd cu un articol sonor, considerat temerar, al esteticianului clujean Liviu Rusu, șicanat și acesta de autorul Bietului Ioanide. Critica tînără care s-a afirmat după liberalizarea din 1964 -1965 n-a săvîrșit decît gestul firesc al recunoașterii descendenței sale, într-un sens istoric, din ideile și actele de militantism ale corifeului Junimii. Ar fi fost oare cu
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
a operat modificări conjuncturale care au afectat limbajul erotic natural și dimensiunea spirituală a cărții. Dintre cele șase ediții antume ale romanului Enigma Otiliei (1938, 1946, 1956, 1959 și două în 1961), ultima creditabilă este cea din 1946. În cazul Bietului Ioanide (care ar comporta o discuție mai lungă), Nicolae Mecu arată de ce edițiile din 1953 și 1965 trebuie folosite numai pentru comparație: pentru că ambele au suferit ingerințele serioase ale cenzurii, până la "ideologizarea romanului". Cele mai grave intervenții au fost operate
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
cenzură. Din acest motiv, Nicolae Mecu optează pentru dactilograma romanului, așa cum a fost pregătită pentru editură, ca text de bază. Astfel că de acum încolo această de-cizie trebuie asumată de reeditările ulterioare. Ediția din 2006 de la Editura Gramar a romanului Bietului Ioanide adoptă "textul definitiv" din ediția de Opere șnu Scrieri, cum se spune în nota de la p. 4ț G. Călinescu, volumele V-VI, apărută în 1967 la Editura pentru literatură. Acolo, în vol. 5 de Opere (p. 2) există mențiunea
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]