14,229 matches
-
niște principii educaționale de bază: să fii bun, să fii drept, să lupți pentru adevăr, să-ți trăiești viața astfel Încât urmașii tăi, concetățenii, consătenii să te pomenească nu numai pentru meritele personale, ci și pentru tot ce ai săvârșit spre binele comunității din care faci parte. Nouă, celor de o vârstă cu autorul, ne sunt cunoscute o mare parte dintre evenimentele trăite de acste personaje, dar generațiile tinere și cele care vor veni trebuie să aibă acces la ele, să Înțeleagă
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Biblia și Goethe, am încercat să demonstrez că, după Geneza și Cartea lui Iov, omul a fost creat, de fapt, în trei etape; în cea de-a doua, în cursul izgonirii din rai, el a dobîndit capacitatea de a cunoaște binele și răul, iar în cea de-a treia, a obținut dreptul la libertate și protest. Lucrînd cu conceptele personaj - arhetip - arhetip istoric, am ajuns la concluzia că Dostoievski a creat eroi literari egali celor din Biblia sau din Faust al
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
ne Înconjoară? 819. Am crezut În absolutul privirii tale până când am Înțeles că până și Lumina Divină a iubirii poate fi Încătușată de țărâna trupului ce se vrea atât de adesea profană. 820. Oară dacă nu am viețui Între limitele binelui și răului am mai trăi cunoscându-L pe Dumnezeu? 821. Dacă Dumnezeu este unic, este singur ? 822. Să fie acestă lume numai a Dumnezeului omului? 823. Trăim În lumea compromisului deșartă. 824. Ce altceva poate Însemna vârful ierarhiei În această
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
posibilul Întuneric al neîndeplinirii ei. 959. Cine poate Înțelege neînțelesul va ști ce anume este cunoașterea. 960. A crede Înseamnă Înainte de toate ați aminti. 961. Ascultă mai curând de adevărul morții decât de minciunile vieții. 962. Dacă nu ar fi binele și răul ar mai fi lupta sau viața acesteia pe care o trăim? 963. Totul nu are nici o valoare În fața morții care te așteaptă pentru ca viața ta să-și Împlinească destinul. 964. Nu te Întrista văzând alergătorii de ocazie ai
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
suntem destui dar suntem cu mult sub posibilitățile de a fi Ceva mai încolo sub forma unei obiele cazone stă ghemuit în frig un vis Am ieșit din peșteră și bâjbâi Doamne ce mă fac căci nu sunt învățat cu binele? Eu mereu am crezut că omul emite un crin călător peste veacuri. Până nu se întunecă Parcă treziți din anestezie pe un pat costeliv de spital începe purificarea prin vomă Moartea menajeră pregătește în bucătărie o salată de cruzături Surorile
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
-mi scot un CD, sau să devin cunoscută de către public... Decât așa, numai în Maramureșul care mă cunoaște... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^" Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^, Și binele și norocu'... Am venit chiar într-o seară, aicea, în Borșa... Pe doamna patroană de aicea și pe domnu^ îi cunosc de foarte mult timp... Și era formație care cânta aicea, între care mi-am cerut permisiunea să cânt puțin
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
și muzică ușoară... Fata e pricepută! De obicei, cu băieți, fete... E foarte sociabilă... E plăcută la public... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^! Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^, Și binele și norocu^... șRodicaț: Din câte am auzit, deci, din câte mi-a zis maică-mea, și altcineva... Deci, maică-mea n-o vrut să mă aibă pe mine, că-i era rușine la vârsta de 44 de ani, ca ea
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
dar... în schimb, lucram eu atuncea, cântam la un restaurant, nu pot să-i dau nume, din Timișoara... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^! Hai, mi-am lăsat soțu^ și portu^, Și binele și norocu^, Și binele și norocu^! Hai, pentru-un mândruț, ardă-l para, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, Și binele și tihneala, Și binele și tihneala, măi! Hai, mândrilor
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
eu atuncea, cântam la un restaurant, nu pot să-i dau nume, din Timișoara... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^! Hai, mi-am lăsat soțu^ și portu^, Și binele și norocu^, Și binele și norocu^! Hai, pentru-un mândruț, ardă-l para, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, Și binele și tihneala, Și binele și tihneala, măi! Hai, mândrilor, când îi zini, măi
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
portu^! Hai, mi-am lăsat soțu^ și portu^, Și binele și norocu^, Și binele și norocu^! Hai, pentru-un mândruț, ardă-l para, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, Și binele și tihneala, Și binele și tihneala, măi! Hai, mândrilor, când îi zini, măi! Hai, hai prin fundu^ grădinii, măi! Hai, să nu știe vecinii, Nici să nu-mi bată cânii, Da^, mândrior, când îi zini,da^, măi! Hai, că vecinii
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
lăsat soțu^ și portu^, Și binele și norocu^, Și binele și norocu^! Hai, pentru-un mândruț, ardă-l para, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, Și binele și tihneala, Și binele și tihneala, măi! Hai, mândrilor, când îi zini, măi! Hai, hai prin fundu^ grădinii, măi! Hai, să nu știe vecinii, Nici să nu-mi bată cânii, Da^, mândrior, când îi zini,da^, măi! Hai, că vecinii mă pândesc, măi! Hai
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
al unuia care avea peste 20 de brevete, În parte aplicate, dar care nu văzuse măcar o para ca răsplată. Gândeam utopic; Îi Îmbinasem pe Don Quijote și pe Sancho Panza! Altfel, relația mea cu Academia Româno Americană, ARA, poate arata bine treptele prin care am trecut. Ajungând În Los Angeles am fost repede apreciat: nu știu să mai fi fost cineva pe atunci cu atâtea titluri publicate și cu cărți și brevete În SUA. Deși o perioadă bună am lucrat pentru
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
asta a urmărit. Și a și reușit. Mi-a așezat mie în spate răul, povestea lui. Mai ales dacă acel care se întâmplă să primească nemeritata povară este un ins cu frica lui Dumnezeu, care-și asumă niște principii ale binelui împotriva răului, cineva care de mic a fost învățat să-și iubească semenii ca pe sine însuși, mai ales într-un asemenea caz impactul asupra celui care primește povara este formidabil, imposibil de calculat, cum total imprevizibile sunt și consecințele
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Am fost și sunt un om liber, care socotește că are o datorie față de cei ce m au făcut posibil și mi-au dat limba În care scriu, ideile pe care le vehiculez și principiile morale de bine colectiv În care cred, spunea deunăzi maestrul Artur Silveștri. De ieri, de când am aflat ca mentorul condeiului meu a plecat din asta lume, am simțit nevoia să mă retrag. Sufletul mi se Îngreunase cu mâhnire și cu infinite regrete că
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
Nicolae Dabija ) Dragă mi-e, Doamne, libertatea, În infinitul ei, din mine! Dar toată fiinta-i, si nu partea, E liberă, numai în Tine! Cine, din Lumea-Ti, vietatea Duhului meu, în lanțuri, ține? Și nu, cu toată bunătatea, Sădește binele, în mine? Și de îl calc, si-aleg păcatul, Cine mă ia în brațe line, Și iad de sunt, ca pe-mparatul Înduioșărilor divine? Și ultimul damnat din lume, De sunt, și spun din cuget: iartă! Cine mă spală dintre
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
nume ale vieții politice și culturale din Europa. Din câte am aflat, marele Titulescu vă adoptase afectiv ca pe copilul lui, v-a fost tutore, dascăl și mentor care v-a inspirat În strădaniile pe care le-ați depus pentru binele României și al românilor. Noi așteptăm acum opinia dumneavoastră În această chestiune de o importanță istorică, primordială pentru soarta viitoare a țării, care este aderarea la Uniunea Europeană. Nu, nu!... Ce vreți să spuneți? Ce să discut cu Dvs.? Nu
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
al viziunii, iar a doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de la sagesse et des vertus retrouvées, Librairie Academique Perrin, Paris, 2000, p. 176. footnote>. N-a fost sfânt al lui Dumnezeu care să nu fi trecut prin sumedenie de încercări și de ispite, ca biruindu-le să propășească pe calea binelui, până la capăt. Ispitele sunt înțelese de Sfinții Părinți ca niște probe la care este supus cineva spre verificarea credinței, nădejdii, dragostei, răbdării etc. Ele sunt încercări și tentații care ne ademenesc, ne împiedică de la cele bune și folositoare și ne
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
deci, a păcătui cu lucrul. Din acest motiv, Sfinții Părinți ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să prevenim păcatul prin alungarea lui încă din faza de momeală sau atac. Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o. Momeala e prima apariție în conștiință a unei dorințe rele. Satana ne-o trimite prin mijlocirea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. Avem, de asemenea, o altă descriere a ispitelor diavolești la Sfântul Ioan Scărarul, care arată că, în toate lucrările noastre, dracii ne sapă trei gropi. Întâi luptă ca să ne împiedice să nu facem binele. Dacă nu ne-au înfrânt acum, luptă mai departe împiedicând ca să nu săvârșim binele pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această Țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ispitelor diavolești la Sfântul Ioan Scărarul, care arată că, în toate lucrările noastre, dracii ne sapă trei gropi. Întâi luptă ca să ne împiedice să nu facem binele. Dacă nu ne-au înfrânt acum, luptă mai departe împiedicând ca să nu săvârșim binele pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această Țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp, pentru că nici cu divinitatea nu stă deloc rău. Din arsenalul profesiei de a trăi sacul acela imens care Îi stă la dispoziție proband capacitatea de a cerne binele de rău, certitudinea de amăgire Poetul a ales să esențializeze sentimentele care Îl leagă de Marea lui cea Neagră, visul și iubirea să eterne. Și nu pot să nu mă Întreb ce simte când mintea se scalda În amintire și
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Adus la existență nu din vreo necesitate, ci din prisosința dragostei ἀγάπης περιουσία, prin voința și lucrarea Cuvântului lui Dumnezeu „a Cărui voință și lucrare este viața ființelor”, omul, abătându-se spre ceea ce este contrar binelui și prăbușindu-se în întunericul păcatului și în umbra morții, devia de la scopul creării sale și anume, acela de a se face părtaș bunurilor dumnezeiești” (μέτοχος τῶν θείων ἀγαθῶν γενέσθαι)<footnote Doctorand Constantin M. Iana, „Învățătura despre Întrupare în «Marele
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
poate fi manifestată într-o formă imperfectă. Sfântul Grigorie declară că Dumnezeu oferă creației Sale umane complementul deplin, nenumărabil al darurilor bune, El făcând ca natura umană să fie părtaș la tot ce este bun; pentru că dacă Dumnezeu este plinătatea binelui, iar omul este chipul Său, atunci chipul își regăsește asemănarea cu Arhetipul în umplerea cu tot ce este bun. „Prin firea Sa, Dumnezeu este pentru noi cel mai mare bine care se poate concepe cu mintea. El întrece orice alt
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
iar omul este chipul Său, atunci chipul își regăsește asemănarea cu Arhetipul în umplerea cu tot ce este bun. „Prin firea Sa, Dumnezeu este pentru noi cel mai mare bine care se poate concepe cu mintea. El întrece orice alt bine care se poate închipui de mintea omului și dacă creează viața acestuia, n-o face din altă pricină decât pentru că este bun. Așa fiind și pentru că tocmai de aceea s-a hotărât să ne aducă la viață, Dumnezeu nu-Și
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]