2,371 matches
-
maxime. El își dă seama că nu mai poate răzbate dacă are aceleași expectanțe. De fapt, expectanțele determină ceea ce vom obține. Oamenii care așteaptă mult de la viață sînt și cei care oferă mult vieții. Jonathan Swift spunea cu ironie că: "Binecuvîntat este cel care nu se așteaptă la nimic, pentru că nu va fi niciodată dezamăgit". Iată motivul pentru care ar trebui să îți crești expectanțele. Cu cît noaptea este mai neagră, cu atît lumina este mai importantă. Acum este timpul să
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
de dorința de a se ascunde În mare taină după cel mai Îndepărtat deal vizibil se stingeau Încet-Încet, lăsând amurgul Începutului de vară să cotropească locurile și sufletele siretenilor care după o grea zi de muncă aveau atâta nevoie de binecuvântata odihnă. Era momentul când spre apus rula un film regizat și jucat de un pictor nepământean, film ce oferea iubitorilor de frumos o vastă succesiune de forme și cromatici În mișcare, dorind parcă să demonstreze continuu că „Viața bate filmul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
faceți în această lume scăldată în infinitul necunoașterii, acum, la ceas matinal, când începe un nou ciclu al existenței?“ „Ce să fac, mă duc să cumpăr o pâine care poartă în ea mirosul de lumină sacră al verii trecute, rod binecuvântat al unirii dintre cer și pământ prin spicul de aur al grâului.“) Adevărul este că, de regulă, autorul interviurilor este cel care dă tonul, încă de la prima întrebare pe care o adresează interlocutorului. Ce atitudine ar fi putut să adopte
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
aprinsă; portarul împodobea sfeșnicele; sfinții, pe inimă goală, beau lumină; sfinții erau ca niște becuri ecologice: le încărca soarele peste zi și clipoceau precum licuricii până spre miezul nopții. La 4 și jumătate catapeteasma își lepăda așternuturile peste somnambulii pământului. Binecuvântat este Dumnezeul nostru acum și pururi și-n vecii vecilor, amin! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vină și te sălășluiește între noi și ne curățește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o comoară. Petru, legat de o banchetă în mașina procurorului, îngâna versetul 21 din cartea dreptului Iov: "Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat! Fie numele Domnului binecuvântat!" Vă rog, dați-mi voie! Am uitat ceva, mă întorc. Dați-mi voie! Trebuie să cobor, trebuie, dezlegați-mă! Bă, ce ți-o mai fi și cu popii ăștia? Gura mamei lor de nespălați, ne-au futut o zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
odată; mila cea mai desăvârșită să se reverse peste vina cea mai fără de iertare și să o copleșească; omul cel mai josnic și Dumnezeu să sufere aceleași chinuri la un loc... Eu am fost cel sortit de proorocii acestei întâlniri binecuvântate și rânduit ca trupurile amândurora să spânzure de mine. Uitați-vă, eu duc acum mântuirea lui Iuda. 3. Păcatul împotriva Duhului Sfânt: incursiune biblică și patristicătc "3. Păcatul împotriva Duhului Sfânt \: incursiune biblică Și patristică" Nu există probabil în Noul Testament
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fierbinte pentru un alt personaj, văzut ca întrupare a tuturor virtuților umane (de pildă, Iosif în Testamentul celor doisprezece patriarhi). Ultima trăsătură o constituie „competența profetică” a celui care urmează a fi luat la ceruri. El este învestit, în ceasul binecuvântat al morții sau răpirii extatice, cu funcția de revelator al viitorului unui grup sau a întregii omeniri. „Ne aflăm în prezența unui gen literar compozit, care purcede deopotrivă din legenda haggadică, din exortația morală (parenetică) și din apocaliptică”108. Testamentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ajunși acasă, primul lucru pe care îl face gazda e să spele, în semn de bună primire, picioarele oaspetelui. Al doilea semn, declanșat în mod spontan și oarecum irațional, este plânsul în care izbucnește Abraham atunci când se apleacă deasupra apei binecuvântate. Plâns stârnit din senin, ca o presimțire tainică și, în același timp, plâns molipsitor. Căci, văzându-și tatăl podidit de lacrimi amare, Isaac începe și el să plângă, iar arhanghelul Mihail nu se poate abține nici el, contemplând scena. Lacrimile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe măsură ce plângea, parcă se făcea ea însăși lacrimi. Tăcute și fără sfârșit. Nu știu cum, dar durerea tuturor se strânsese și plângea în ea. Pentru o clipă, mi s-a făcut frică: "Baruch atah Hashem Elokeinu melech haolam, dayan ha'emet"10, "Binecuvântat ești tu, Doamne Dumnezeul nostru, Cel care conduci Universul, adevăratul Judecător" m-am ridicat și i-am șoptit. Părea că nu m-a auzit. Plângea. Poate că nu m-a înțeles "Baruch dayan emet" "Binecuvântat este unul singur, adevăratul Judecător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
haolam, dayan ha'emet"10, "Binecuvântat ești tu, Doamne Dumnezeul nostru, Cel care conduci Universul, adevăratul Judecător" m-am ridicat și i-am șoptit. Părea că nu m-a auzit. Plângea. Poate că nu m-a înțeles "Baruch dayan emet" "Binecuvântat este unul singur, adevăratul Judecător" atunci a ridicat spre mine o față de copil nu părea să aibă mai mult de 12 ani. Oare cum adunase atâta durere , ce era cu ea, ce știa, de ce și de unde venise ? S-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
inimii e viața, fiindcă e Timpul care se cuibărește în noi dar acum viața nu venea, cum știam, din pământ și nici din cerul de deasupra. Nu. Venea chiar de lângă mine, înfiorându-mă, așa cum face vântul călduț primăvara, când vin binecuvântate ploi... Dar era altfel... Era, așa, ca o respirație și mirosea ca florile noastre sau ca pământul după ploaie, sau așa cum miroase apa depărtărilor și norii... Cei care respiră sunt oamenii. Dar oameni vedeam mai mereu și știam cum vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vreun peștișor în "năvodul" meșterit dintr-o basma, nimic nu ne-a tulburat viața până spre toamnă. Aproape doream să vină cineva, să se întâmple ceva ca să ieșim din gândurile de care toate eram torturate. Doar copiii erau fericiți. Fie binecuvântate acele zile însorite în care Minodora s-a bucurat de copilărie ! O copilărie fără alte jucării decât cele pe care și le făcea singură, fără cărți altele decât cea despre plante medicinale, fără alți prieteni decât Vasili, fără prăjituri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
valori" sau, pur și simplu, "omul fără repere". Altfel, toate-s vechi și nouă toate. Numai despre mine nu știu ce să mai cred. A. 13 Îmi amintesc și acum de primul și minunatul meu concediu. Altora le crește barba, așteptând acest binecuvântat timp de repaus, pentru refacerea ființei. Eu l-am obținut la vârsta când juram a doua oară că voi învăța așa cum se cuvine legământul de pionier, pentru că altfel eram în mare pericol de a rămâne fără cravată, ceea ce ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fi mereu. Natura-mi, vie fără vietăți, moartă fără mortăciuni. Iar căldura liniștii permite geniul desfășurat Ce înflorește, se dezmiardă, se împlinește Se desfășoară fericit. Paradis, se iubește și trăiește natural, în propriul ritm. Iarăși cu ochii la cer, la binecuvântatul cer, care de această dată îmi cântă. Au matin (un matin comme un debut de la vie), le soleil souriant, souriant au ciel serein, calme et rosé, souriant au printemps et à la mer propre et claire, caresse la nature de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în vântul săgeată rece. Frunzele erau în șfichii de culori diferite, și diversitatea lor impresiona, năștea un sentiment direct din suflet. Bisericuța cea sfântă o privea ea de câte ori privea prin curte. Sfânt era și ceea ce simțea ea în suflețelul ei binecuvântat. El avea o curiozitate sclipitoare, iubire și furtună, sarcasm și îi lipsea orice suferință. Poate că ar fi vrut să iubească, dacă ar fi avut vreun astfel de sentiment, însă el nu cunoștea decât o tandrețe instinctivă și neîmblânzită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cum a primit tânărul această neagră veste. Oare care om în viață ar putea primi o astfel de știre, având vii pe buze spiritualele vorbe biblice ale lui Iov: Domnul mi-a dat, Domnul mi-a luat. Fie numele Domnului binecuvântat! De bună seamă că nu există o astfel de persoană, nu prea cred. Să ajungi să trăiești, la vârsta luminoasă și plină de vigoare de douăzeci și cinci de ani, o amputație de braț, pentru mulți dintre noi reprezintă o imagine ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sanctuar se contopește cu perceperea acestui continuum plastic care îi oferă imaginea tainică a ceea ce el este fără s-o știe. Însă, în liniștea sanctuarului, vizitatorul mănăstirii Daphni, înmărmurit de cum pune piciorul în pridvorul exonartexului, nu este cuprins de această binecuvântată emoție, ci de stupoare. În fața lui nu se mai desfășoară ca altădată, într-un degradé minunat al luminii și al coloritului pe care aceasta îl înfățișează în nuanțe infinite, continuitatea unui naos cu decorații sclipitoare unde se vestește devenirea neîndoielnică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe masă: lumina felinarului scânteia pe cinci dubloni de patru pentru colegul lui și pe alți cinci pentru el. Monede curate, lucioase. Puternic căpitan e don ban, ar fi spus negreșit poetul Quevedo, dacă ar fi fost de față. Metal binecuvântat, recent bătut cu blazonul regelui, stăpânul nostru. Bucurie pură, cu care să cumperi pat, mâncare, haine și căldura unei femei. — Lipsesc câte zece piese de aur, zise căpitanul. De fiecare. Tonul celuilalt deveni neplăcut: — Cel ce vă va aștepta mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
în autobuz cu punga strânsă la piept, am simțit că nu era vorba să ofer un dar. Nu, era vorba de restabilirea ordinii, acest fenomen care a marcat cea mai mare parte a vieții mele și care, de asemenea, cu binecuvântată limpezime, va întregi cartea mea despre Doré. Ai putea uni cele două cuvinte, „dar“ și „restabilire“, spunând „darul restabilirii”. în Avabäck i-am găsit pe Eva și pe micuțul Manfred ca de obicei, în bucătărie. Stăteau la masă, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe rampă, ne opream, respecând ordinul șefului, și stăteam un moment nemișcați. Apoi lăsam pradă focului lucrări de Heinrich Heine, Stefan Zweig, Heinrich Mann, Sigmund Freud, Marcel Proust, Ernst Wigforss, Lev Tolstoi și mulți alții. Ei dispăreau în flăcări și binecuvântata căldură era purtată prin țevile de apă până la vilele profesorilor, apartamentele lectorilor, camerele studenților și Carolina Rediviva. Apoi ne întorceam după un nou transport. Era greu și obositor. După o vreme brațele au început să ne doară intens, căci întreag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
deranjat prea mult aversa, din moment ce cu o mână ținea umbrela, iar cu alta semna autografe. Nicole Kidman și vaporoasa ei rochie alb-înflorată s-au salvat rapid, ajungând la timp în capul scărilor pentru poza oficială a juriului, unde o aștepta binecuvântata umbrelă ce-l adăpostea și pe Cristian Mungiu. Dacă ar fi avut în stânga o doamnă și nu pe taiwanezul Ang Lee, am fi putut spune despre el că între două nu te plouă. Murați sau nu, spectatorii de lux din
Cannes, 2013: Nicole Kidman și Cristian Mungiu sub aceeași umbrelă - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79419_a_80744]
-
în viață, si ca obișnuință nu este a doua natură a ființei umane, ci poate chiar prima. Sentimentul opus fricii este curajul, iar cel opus maniei este calmul binevoitor și empatic față de semeni. Atât curajul cât și calmul sunt calități binecuvântate, sădite în sufletul nostru de către însuși Creatorul divin al acestei lumi. Cultivarea lor ne duce câte o viața plăcută, plină de liniște sufletească, în care evenimentele neplăcute reprezintă în principal lecții de viață, aspectul lor chinuitor fiind abia perceptibil. Suferință
Emoții care ne pot vindeca - Optimismul () [Corola-journal/Journalistic/68167_a_69492]
-
soție a lui Hefner și-a ținut admiratorii la curent pe toată durata ceremoniei și a petrecerii de după, cu postări pe Twitter. "Azi este ziua în care am devenit doamna Hugh Hefner. Sunt foarte fericită și mă simt norocoasă și binecuvântată", a scris Crystal, care și-a schimbat rapid și numele pe site-ul de socializare. Aceasta a mai postat și fotografii cu decorul de petrecere, un umbrar acoperit de flori în fața a doar două duzini de scaune, sau cu Hefner
Nuntă la reședința Playboy, de Revelion. Hugh Hefner, mire pentru a treia oară, la 86 de ani by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72928_a_74253]
-
A" a fost cea care a creștinat-o pe micuță Sară. "Botezul Sarei, la Biserică Domnită Bălașa. Părinții, Adina și Ionuț Negoiță, precum și nașii, Alessandra Stoicescu-Constantinescu și Sergiu Constantinescu au fost foarte emoționați. Totul a decurs impecabil! Felicitări și zile binecuvântate!", a scris Gabriela Firea pe Facebook, loc unde a postat și câteva fotografii de la botez.
Alessandra Stoicescu, apariție de senzație la un botez la care a fost nașă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73288_a_74613]
-
ce ține de "memoria inimii", ce nu are nevoie de prelucrarea metaforică, de machiajul stilistic. Pasajele prozastice aduc o emoție care transcende textul poetic ca atare, precum o aură paradoxală a terestrității: "Pentru mine, ca femeie, despărțirea a fost o / binecuvîntată eliberare. Dar ca mamă de minori / pe care justiția găsise de cuviință să-i des- / partă, am agonizat îndelung. Întîmplarea am resim- / țit-o ca pe-o jertfire a investiției mele de su- / flet în copii". (Despre singurătate). Sau: M-am
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]