1,685 matches
-
din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Dacă luăm în calcul încasări nedeclarate medii de 500 de lei pe lună pentru fiecare, rezultă venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual. Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reală să fie, de fapt, mult mai mare. „Am avut de-a face cu biserici și preoți din toate zonele, cu diverse ocazii - nuntă, botez, înmormântare, sfeștanii. Doar de câteva ori am primit chitanță și
Dumnezeu a păzit-o de criză. Biserica are venituri de sute de milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/52516_a_53841]
-
nu puteam lăsa pe nimeni „zălog” acasă, ca garanție a întoarcerii. Șansa mea se numește profesorul istoric Ștefan Pascu, rectorul de atunci al Universității din Cluj, care a avut față de revista și redactorii de la „Echinox” o atitudine mai mult decât binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui ’72, la Rectorat, să aud din gura rectorului o frază care suna cam așa: „Dragă Pop, fiindcă ai făcut din revista „Echinox” o
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
cu totul contrare. Mai întâi, făcând un calcul elementar (și eronat) legat de sporul natural al majorității etnice române și de cel al minorității rome, o voce alarmată ne pune în vedere că în anul 2050 romii (numiți constant pe parcursul binevoitoarei campanii „țigani”) vor fi mai numeroși decât românii. Necazul n-ar fi (numai) aici, ci mai ales în faptul că, rămași needucați, acești copii se vor transforma în asistați social sau, mai rau, în infractori. E o perspectivă în fața căreia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
închis într-un costum de fier, rece și nemilos. Plăcerile agilității mintale sunt mult supraestimate, în mod inevitabil - așa cum mi se pare mie acum - de acelea care nu depind în exclusivitate de ele. Același lucru se poate spune despre încurajările binevoitoare de a căuta o compensație nonfizică neajunsurilor fizice. Asta nu duce la nimic. Ce e pierdut e bun pierdut și nu câștigi nimic dacă-i dai un nume mai agreabil. Nopțile mele sunt interesante: dar m-aș descurca și fără
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
unei nenorociri ereditare care îi conferă o stranie putere de seducție, dar îi și întunecă însușirile inerente. Așa este, ca personaj literar, evreul proustian. Hannah Arendt arată în mod strălucit, în Antisemitismul că acestă condiție, în aparență mai favorabilă, mai binevoitoare, este de fapt calea către Șoah, căci între eutanasierea bolnavului mintal și lichidarea în masă a evreilor în marginea gropilor comune și în camerele de gazare există o sinistră apropiere. Sebastian este un personaj proustian care a prins viață, un
M. Sebastian, înger sau om? by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/6736_a_8061]
-
DEX sunt rău formulate prin generalizarea care atribuie cuvintelor condescendent și condescendență o orientare evaluativă pozitivă. Schimbarea semantică nu este justificată de etimologie: în franceză (de unde cuvintele au fost împrumutate în română), sensul familiei lexicale păstrează o componentă esențială: atitudinea binevoitoare dependentă de ierarhia socială, orientată de sus în jos. Același scenariu există și în engleză (unde condescension este "voluntary descent from one's rank or dignity in relations with an inferior", "patronizing attitude or behavior", Merriam-Webster on-line). Raportul asimetric nu
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
aparținând lui Al. Graur: "Capcanele" limbii române (din 1976) și Dicționar al greșelilor de limbă (din 1982). În ambele, lingvistul explica și combătea definiția neutră, care masca diferența specifică: "condescendență nu înseamnă respect, cum cred unii (și DEX), ci Ťatitudine binevoitoare față de un inferiorť (e din aceeași familie cu a descinde, care însemnă Ťa coborîť)" (Dicționar al greșelilor de limbă, p. 40); "verbul a condescinde are totdeauna o nuanță de batjocură (mai demult se spunea a catadicsi). În goana după cuvinte
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
ultimii ani. Pur și simplu doar pentru a-mi apăra libertatea de mișcare. Practicam un cinism inocent involutar, în disperare de cauză. Am oroare de „șefi", „directori", „maeștrii" cu program. Și refuzam energic să mă încadrez disciplinei lor. Oricât de binevoitoare și amabilă ar fi fost, într un caz sau altul. Sunt, vreau să rămân în orice caz, un om liber, fără nici un fel de obligații. Dar mereu îmi puneam și întrebarea dacă am sau nu dreptate. Și atunci, din nou
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
în unghi deasupra irișilor azurii, umbrite de mișcarea luminii unei lumânări înfipte într-un sfeșnic de lut, când ni se sfârșea gazul din lampa noastră numărul cinci.” (p. 16) Acum e drept că nu în astfel de înțepături în definitiv binevoitoare stă miezul incendiar al cărții, ci în două sau trei secvențe pe de-a-ntregul reprobabile de sadism moral și chiar fizic. Pe acestea mă abțin să le detaliez eu, aici. Destul că se găsesc în Creștetul ghețarului. Mult mai interesantă
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
foarte greu să „vezi“ conturul general al cărții dacă nu ești familiarizat cu opera lui Desiderio Monsu. Nu strică nici ceva noțiuni de topologie, embriologie, cerebrologie sau genetică. {i așa mai departe. Dar nu mă plâng: am avut și cronici binevoitoare, și reacții de la cititori care m-au convins că n-am scris degeaba. Ce citești la Berlin? Ce scrii? Citesc de toate, ca de obicei: postmoderni americani pentru cursul meu, cărți de fizică cuantică și de istoria artelor, romane venite
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
Ambrozi Ioana Bucureștiul s-a clasat pe penultimul loc într-un top al politeții în marile orașe realizat de revista Reader's Digest Canada, fiind depășit de orașul indian Mumbai. La polul opus, metropola cu cei mai binevoitori oameni este New York, urmată de Zurich și Toronto. Publicația a trimis reporteri de ambele sexe în 35 de țări, unde au testat locuitorii marilor orașe folosind trei criterii : 1. Au intrat de 20 de ori în spatele oamenilor în clădirile publice
Bucureştiul, printre ultimele locuri în topul celor mai politicoase oraşe by Ambrozi Ioana () [Corola-journal/Journalistic/65822_a_67147]
-
de acord să „intervin" și eu, că - fiindcă da!, cum să nu! - vor reveni după masă cu un telefon. Ce a ieșit, nu mai spun! Ba, ironie peste pupăză!, pe la nouă seara m-am pomenit chemat de o doamnă entuziast binevoitoare: „Ascultați-vă, că vorbiți pe România Cultural!" M-am ferit la timp. Cum zic, azi-dimineață au defilat ipoteze. „Frânturi" de gând. Și acum îmi spun să notez ce-mi mai amintesc. Nu pot să vorbesc despre bătrânețe. Pot numai despre
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6392_a_7717]
-
două cuvinte: „a carte” (p. 80). Cum Radu Paraschivescu prinde gluma și o duce în prelungiri, curios ce aromă au țigările pentru cineva care a fumat toată viața, primește pe loc ceea ce, de fapt, își dorea să primească. Un perdaf binevoitor. Un exercițiu de stil: „Prin urmare, m-ați întrebat cum miroase o carte, iar acum mă întrebați ce gust are o țigară. Mă aștept să mă întrebați ce sunet are o floare sau cum e la pipăit speranța. Dimineața, țigara
Un spectacol desăvârșit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5036_a_6361]
-
pregnant, dar pot să devin anost. Când iau atitudine, uneori o nimeresc. Alteori, aș fi făcut mai bine să mă abțin. Originalitatea mea: spun cu dezinvoltură cum mă văd. Nu cum sunt, de asta nu pot fi sigur. Cu criticii binevoitori am un diferend, și poate toți avem dreptate, toți greșim. Ei spun că mă alint. Nu mă alint. Ei spun că am și calități. Poate că am, deși nu văd altele decât astea de mai sus. Cu criticii care nu
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4439_a_5764]
-
o mai văzusem de câțiva ani. Cred că ceea ce m-a frapat în primul rând la ea a fost noblețea și frumusețea chipului ei; o mare forță spirituală părea să-i fi modelat fruntea lată și dezgolită, gura energică și binevoitoare totodată și mai ales ochii, foarte mari și foarte adânci care îți rețineau atenția prin inteligența lor sfredelitoare. Îmi amintesc că era îmbrăcată cu o fustă gri și cu un pulover verde închis. Când vorbea, își ținea pe genunchi mîinile
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
parte și în aer se ridica un nor de fum. Am observat că doar noi doi rămăsesem așezați și-mi veni o idee stranie: „Spuneți-mi, dragă Lev Nikolaevici, (l-am întrebat, și am simțit cum privirea- i pătrunzătoare, dar binevoitoare se îndrepta asupra mea), sunteți pregătit să-mi confirmați aici, în fața tuturor, că nu este îngăduit să faci serviciul militar, așa cum scrieți în cărțile dumneavoastră?” Auzind asta, ochii i s-au aprins cu o strălucire irezistibilă, aproape fanatică. Își puse
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
datul cu părerea în necunoștință de cauză și cu un aer de superioritate întemeiat doar pe o exagerată apreciere de sine. Să rămânem la fapte. Am publicat doar câteva pagini din dosarul lui Ioan Groșan și numai după ce unii colegi binevoitori au contestat trimiterea dosarului în Justiție, fără a-l fi citit, acuzând CNSAS și pe mine de abuz în interpretare. Comentariul meu nu era însă o interpretare și se referea la ceea ce se afla în dosar doar în măsura în care era necesar
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]
-
Solomonovici Rahlin. Este o mare pierdere, o pierdere ireparabila pentru noi toți", a scris președintele rus în telegrama transmisă apropiaților fostului său antrenor și publicată pe pagina de internet a Kremlinului. "Anatoli Solomonovici era un om puternic, voluntar, cultivat și binevoitor. Era respectat și iubit de colegi, prieteni și, bineînțeles, de elevii săi, pentru care Anatoli Solomonovici era un adevărat profesor, un mentor atent, atât în sport, cât și în viață", se mai arată în mesajul lui Puțin.
Vestea care l-a devastat pe Putin până la lacrimi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55605_a_56930]
-
printre musafiri, acum gol. Cei mari îi făcuseră loc politicoși, zâmbind. Avea în jur de paisprezece ani; exact vârsta la care devenea suficient de mare ca să participe la așa ceva. - Sunt drăguți?, întrebă ea. Doamna Arbuthnot râse, pe un ton deloc binevoitor. Jane Glover continuă să se uite la ea, așteptând un răspuns. - Dacă sunt drăguți?, zise doamna Arbuthnot. Nu știu ce să zic. Sunt din Londra. El este foarte londonez. Ea n-a vorbit mare lucru. Au doi copii, un băiat de nouă
Îngăduința nordului by Philip Hensher () [Corola-journal/Journalistic/5816_a_7141]
-
de curând la Editura Cartier o culegere de texte programatice, într-un fel ca replică la două cărți similare consacrate gândirii liberale apărute la Humanitas. În revista 22 de săptămâna trecută, Andrei Cornea îi face celei dintâi o recenzie oarecum binevoitoare, nepolemică, insistând îndeosebi pe eventualul rol politic direct al membrilor grupării. Discuția cu privire la programul lor, Andrei Cornea o amână. Autorul comentariului afirmă că, în principiu, existența unei ideologii consistente de stânga în România e un lucru binevenit. Deocamdată problema lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5050_a_6375]
-
foarte probabil și de diferențele de vârstă), Salut e formula rezervată superiorului, în timp ce subordonatul recurge la o formă neutră, standard, de exemplu Bună dimineața. Intrat în biroul procurorului, tânărul polițist salută cu Bună dimineața și i se răspunde cu un binevoitor Salut, Cristi (prezența numelor, la întâlnire, fiind o notă suplimentară de atenție față de interlocutor). Simetric, la întâlnirea liceanului informator cu polițistul, primul salută cu Bună seara, iar al doilea răspunde printr- un Salut; când se despart, schimbul de replici e
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
exactă pe care o faci persoanei mele în interviul din „Adevărul” din 24 aprilie. Probabil că nu ți-aș fi răspuns dacă n-ar fi fost cele câteva „ipoteze” referitoare la motivația atitudinii mele față de tine. Atitudine, cred, corectă și binevoitoare. Eu sunt cel dintâi care a scris că ești un extraordinar publicist și nu un academic. Nu era un reproș, ci o constatare, pe care, aflu acum, o împărtășești. Mă cunoști însă prea puțin dacă îți închipui că succesul tău
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
întreabă "Poate menține Ponta în guvern miniștri precum Câmpeanu și Nicolăescu, fără ca autoritatea sa de premier să fie grav compromisă? Îi va schimba? Dacă da, cum vor reacționa peneliștii?" și "Pe de altă parte, mai poate rosti șeful PSD cuvinte binevoitoare față de Antonescu și candidatura acestuia la prezidențiale, după ce publicul a aflat că, pentru liderul PNL, relațiile propriului partid cu PSD sunt unele de ostilitate?". El ajunge la concluzia că " Cine ia în serios aceste întrebări realizează că scandalul Sorin Roșca
Cristi Preda: "Scandalul SRS e minor. Rana e mult mai adâncă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37417_a_38742]
-
atât pentru frumoasele d[umi]tale cuvinte, cât și, mai ales, pentru plăcerea de a mai citi o carte de d[umnea]v[oastră] și, poate, speranța, de a o putea, cândva, comenta. Dar au și neglijențele zeii lor. Un binevoitor custode din „departamentul manuscriptelor” (cum îi plăcea lui Barbu Lăzăreanu 5 să spună) a dat, era una din revizii, peste un pachet uitat de demult prin safeuri, cu unul din exemplare, rezervat unui corespondent din provincie. N-am stat o
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
mărturisit nu o dată, nu-i citesc pe cei care scriu fel de fel de mizerii despre mine, mai ales pe net, dar nu numai. Nu-mi pot feri chiar de tot urechile, desigur, așa că mai aflu una, alta, de la amici binevoitori. Însemnările de față n-au, Doamne, ferește!, drept scop comentarea mizeriilor cu pricina. Mi se pare însă util, fie și de amorul artei, cum se spunea pe vremuri, să încerc a găsi posibile motivări ale punerii în circulație, cu o
Patologie intelectuală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3827_a_5152]