241 matches
-
ochi în parte. Acest fapt este mai evident la persoanele care au nistagms, la care privirea binoculară poate ameliora acuitatea vizuală chiar peste 0,1. În ce privește câmpul vizual, mai ales, cel orizontal, acesta este cu 30grade mai bun la privirea binoculară. În al doilea rând, și simțul cromatic și sensibilitatea la contrast sunt mai bune la privirea binoculară. Un subiect care și-a pierdut vederea la un ochi comite erori în aprecierea distanțelor și în perceperea mărimii obiectelor. Readaptarea pentru aprecierea
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
poate ameliora acuitatea vizuală chiar peste 0,1. În ce privește câmpul vizual, mai ales, cel orizontal, acesta este cu 30grade mai bun la privirea binoculară. În al doilea rând, și simțul cromatic și sensibilitatea la contrast sunt mai bune la privirea binoculară. Un subiect care și-a pierdut vederea la un ochi comite erori în aprecierea distanțelor și în perceperea mărimii obiectelor. Readaptarea pentru aprecierea reliefului se face cu după aproximativ un an. Acest lucru este posibil deoarece vederea binoculară nu este
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
la privirea binoculară. Un subiect care și-a pierdut vederea la un ochi comite erori în aprecierea distanțelor și în perceperea mărimii obiectelor. Readaptarea pentru aprecierea reliefului se face cu după aproximativ un an. Acest lucru este posibil deoarece vederea binoculară nu este singurul factor care influențează perceperea reliefului, mai intervin și alții, nu toți cu aceeași importanță. Acomodația - este procesul prin care ochiul se adaptează pentru vederea clară la aproape; efortul acomodativ este cu atât mai mare cu cât obiectul
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
care pleacă de la el la cei doi ochi este mai mic. Dubla perspectivă - este un fenomen utilizat mai ales în pictură și se referă la redarea senzației de relief utilizând micile oscilații ale privirii examinatorului. Dacă până acum, absența vederii binoculare putea fi impediment doar pentru anumite profesii (șofer profesionist, arhitect, proiectant, laborant) odată cu dezvoltarea tehnologiei 3-D și alte categorii de persoane pot fi afectate de fenomen. Un pacient care utilizează ochelari 3-D și nu are dezvoltată vederea binoculară, nu va
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
absența vederii binoculare putea fi impediment doar pentru anumite profesii (șofer profesionist, arhitect, proiectant, laborant) odată cu dezvoltarea tehnologiei 3-D și alte categorii de persoane pot fi afectate de fenomen. Un pacient care utilizează ochelari 3-D și nu are dezvoltată vederea binoculară, nu va percepe senzația de relief. Problemele la privirea imaginilor 3-D pot apărea însă și la persoanele normale. În lumea reală privitorul poate focaliza atât obiectele din plan apropiat, cât și cele din plan îndepărtat. Într-un film realizat 3-D
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
utilizează pe durată lungă de timp monitorul calculatorului. Ambliopia reprezintă o scădere a vederii la un ochi, necorectabilă cu ochelari. Imaginea ochiului ambliop este neclară și implicit, creierul face un efort mai mare în a o prelucra. Strabismul cu vedere binoculară prezentă și cel secundar unor afecțiuni ca de exemplu, miastenia Gravis, oftalmopatia tiroidiană, scleroza în plăci și strabismele paralitice pot fi și ele cauză de cefalee la privirea unui film 3-D. Uneori, acest deficit se poate corecta cu prisme, cu
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
spațiu liber. Filmele de cinema în 3D au apărut în sec. al XX-lea. Pentru ca în mintea privitorului să apară efectul de 3D, este nevoie de ochelari speciali. Televizoarele 3D speciale pentru imagini mișcătoare în 3D, concepute tot pentru vederea binoculară, au apărut pe piața largă abia în anul 2010, necesitând pentru vizionare ochelari speciali, sincronizați electronic, numiți în engleză „"shutter"” (în traducere: diafragmă). Spre deosebire de fotografii, această tehnică realizează o reprezentare în 3D aproape veridică, deci nu numai o ușoară impresie
3D () [Corola-website/Science/321406_a_322735]
-
Ruxandra Sireteanu au avut ca obiect sistemul vizual uman, în special plasticitatea neurală și ambliopia. A adus contribuții originale la psihofizica vizuală a persoanelor sănătoase, învățarea perceptuală la adulți și neuropsihologia clinică. Rezultatele privitoare la bazele neurale ale ambliopiei, vederea binoculară și dezvoltarea sistemului vizual la nou-născuți, în perspectiva modificărilor apărute în cursul întregii vieți, au caracter de pionierat. A fost afiliată la "Association for Research in Vision and Ophthalmology", "European Brain and Behaviour Society" și "International Society on Infant Studies
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu () [Corola-website/Science/316421_a_317750]
-
răsfrângerea luminii cu ecourile, adică cu reflectarea undelor sonore. De asemenea, Leonardo emite ideea conform căreia lumina emisă de Lună noaptea s-a datora reflexiei razelor solare pe așa-numitele "mări lunare". Marele geniu era preocupat și de problemele vederii binoculare și de modul de percepere a reliefului și distanțelor. În manuscrisele sale s-a regăsit una dintre primele descrieri ale camerei obscure cu lentilă. În lucrarea sa "Photismi de lumine et umbra" (scrisă în perioada 1521 - 1555 și apărută abia
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
conică, respectiv proiectarea imaginii dintr-un punct fix aflat în fața tabloului suficient de aproape de el pentru a se forma piramida vizuală. Procesul este similar cu desenul pe un geam transparent având poziția ochiului fixă. Nu se ia în calcul vederea binoculară, aceasta este rezolvată mult mai târziu cu ajutorul fotografiei stereoscopice. În fapt toate dreptele din spațiu cu excepția dreptelor frontale au un punct de fugă pe tabloul perspectiv. Poziția punctului de fugă se află în locul în care o rază vizuală paralelă cu
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
de Rheita (1604-1660) (în cehă Antonín Maria Šírek z Reity) a fost un astronom și optician. El a inventat mai multe lentile de mărire și inversoare oculare și a fost creatorul telescopului lui Kepler. „Lucrurile par mai vii cu telescopul binocular”, scria el, „de două ori mai mari și mai luminoase, ca să spunem așa”. Telescopul său binocular este precursorul binoclului. Există două povești diferite cu privire la primii ani de viață ai lui Rheita. Relatarea cea mai populară susține că el este de
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
El a inventat mai multe lentile de mărire și inversoare oculare și a fost creatorul telescopului lui Kepler. „Lucrurile par mai vii cu telescopul binocular”, scria el, „de două ori mai mari și mai luminoase, ca să spunem așa”. Telescopul său binocular este precursorul binoclului. Există două povești diferite cu privire la primii ani de viață ai lui Rheita. Relatarea cea mai populară susține că el este de origine cehă, fiind născut în 1597. Potrivit acestei relatări, el era preot și membru al ordinului
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
siue, Radius sidereomysticus", o lucrare foarte influentă despre optică și astronomie. "Oculus Enoch et Eliae", pe lângă descrierea uneia dintre invențiile sale, o lentilă pentru telescopul lui Kepler, care reda o imagine inversată, conținea, de asemenea, o secțiune lungă de telescopuri binoculare, care i-a influențat foarte mult pe alți opticieni și fabricanți de telescoape în secolul următor. Secțiunea sa de telescoape binoculare nu este ilustrată, dar metodele pe care le descrie au devenit tehnici de fabricație standard pentru mai mulți ani
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
o lentilă pentru telescopul lui Kepler, care reda o imagine inversată, conținea, de asemenea, o secțiune lungă de telescopuri binoculare, care i-a influențat foarte mult pe alți opticieni și fabricanți de telescoape în secolul următor. Secțiunea sa de telescoape binoculare nu este ilustrată, dar metodele pe care le descrie au devenit tehnici de fabricație standard pentru mai mulți ani. O altă gravură din această carte arată un dispozitiv de rectificare a lentilelor. Schyrleus a fost un anticopernician hotărât. În prefața
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
vizitei este și o pictură a lui Léon de Lestang Parade (1810 - 1887), prezentându-i pe Petru I și pe Regent trecând în revistă Casa militară a Regelui la 7 iunie 1717. Relevant pentru multitudinea pocupărilor sale este un Telescop binocular, cu două capace, de la Fabricant Vesdy, din 1680 - 1690, lucrat din aramă și bronz aurit. Și nu în ultimul rând, atrage atenția Panorama orașului Sankt Petersburg, semnată de Alexei Fedorovici Zubov în 1716-1717, o acvaforte prilejuind o punere față în
Serbări Galante la Versailles, de la Petru cel Mare la Putin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105457_a_106749]
-
Paris a constituit un eveniment deosebit care a marcat începutul domniei tânărului Ludovic al XV-lea, în timpul Regenței lui Philippe D’Orléans. Ea a devenit un simbol al lungii prietenii franco-ruse care, în momentul de față, pare destul de fragilă. Telescop binocular La 300 de ani după recepția oferită în onoarea lui Petru I de tânărul Ludovic al XV-lea și de RegentulPhilippe D’Orléans, conducerea Castelului Versailles a decis să propună o seară festivă și costumată în cadrul Serbărilor Galante, care a
Serbări Galante la Versailles, de la Petru cel Mare la Putin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105457_a_106749]