1,428 matches
-
puternică decât trădarea, hâr mai puternic decât păcatul. Această fidelitate față de „fiica poporului meu” necredincios (cf. Lam 4,3.6) este, în definitiv, din partea lui Dumnezeu, fidelitate față de sine însuși. Acest lucru apare limpede mai ales din repetarea frecvență a binomului ƒese: we’emeÖ (= hâr și fidelitate), care ar putea fi considerat o hendiada (cf. de ex. Ex 34, 6; 2Sam 2. 6; 15, 20; Ps 25/24, 10; 40/39, 11-12; 85/84, 11; 138/ 137, 2; Mih 7, 20
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aceste definiții se dovedesc discutabile pentru că generează probleme, în loc să le rezolve. Dificultatea este firească, dacă se acceptă faptul că discuția despre mediul concurențial implică o discuție despre conceptele de piață sau de industrie, ca loc de manifestare a competiției. Deja binomul piață-industrie este de natură a genera controverse. Acestea există în special între diferite categorii de economiști, în funcție de modul lor de formare profesională. În poziții extreme se găsesc adepții marketingului, care susțin ca fiind fundamental pentru concurență conceptul de piață, și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere - valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Ce-a de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist - ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele sociale - teoriilor și metodologiilor dominante ale epocii. A treia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
superioare asupra celor inferioare. Ideologia claselor superioare devine acceptată ca legitimă în întregul corp social. Societatea civilă, prin mecanismele școlii, Bisericii, mass-media etc., va conserva această dominație - „hegemonie”, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește termenul „bloc istoric” pentru a desemna binomul dinamic format din bază și suprastructură, elemente ce au darul de a se întări reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește „liberalismul pieței [economice]” și „liberalismul reformelor sociale și instituționale”. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale „primei imagini”, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei relațiilor internaționale de la sfârșitul secolului XX, internaționalismul liberal al perioadei interbelice înclină balanța binomului agent - structură în favoarea agenției (advocates of the agency în the agent-structure binome). În același timp, merită menționat argumentul lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de informații relevante, eșecurile din activitatea de informații sunt legate de o dereglare a procesului analitic, ce determină ignorarea sau interpretarea greșită a datelor” (p. 111). Având în vedere faptul că actualele amenințări de securitate, în special cele generate în binomul terorism radical - crimă organizată, cunosc evoluții care în general „se strecoară sub radar”, probabilitatea ca în actuala etapă eșecurile analitice să fie preponderent cauzate de lipsa informațiilor relevante, lipsa surselor sau a accesului la medii-țintă dificile și „exclusiviste” este cel
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cerința ca fondurile pentru activitățile informative să fie alocate prin lege. Deosebit de interesantă este analiza relației expertiză-strategie, respectiv servicii de informații - decident politic. Nu scapă ochiului atent al autorilor situațiile cele mai frecvente de disonanță între cele două elemente ale binomului. Dificultățile relației sunt atribuite de ofițerii de informații tendinței factorului politic de a ignora informările care nu-i susțin strategiile politice (sindromul „uciderii mesagerului”), situație la care singurul răspuns este, după Shulsky și Schmitt, independența agențiilor de informații, care să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la populațiile exotice, unde schimbul intertribal de femei este o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973). În societățile complexe, unde se intersectează multiple criterii de grup (etnic, religios, de vârstă, socioeconomic), distincția interior-exterior este mult mai vagă. De aceea, binomul conceptual „endogamie-exogamie” a fost înlocuit cu unul mai flexibil, „homogamie-heterogamie” (vezi 6.2.). Expresia „reguli de căsătorie” acoperă mai multe realități detectabile în toate culturile umane: cu cine să te căsătorești (începând de la „aranjamente”, unde se desemnează și persoana concretă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai puțin decât În Statele Unite ale Americii 47. Europa este cu mult Înainte nu numai În scurtarea săptămânii de lucru, ci, de asemenea, În crearea de noi strategii În administrarea resurselor umane pentru a permite lucrătorilor mai multă flexibilitate În binomul stil de viață - obligații de muncă. Belgia, de exemplu, a introdus o nouă legislație, numită credite de timp, care a intrat În vigoare În ianuarie 2000. Legea este destinată să creeze un echilibru mai flexibil Între viața la servici și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
out‑group" A fi in-group înseamnă „noi”, a fi out-group înseamnă „alții”. Mereu invocate, in-group-ul și out-group-ul reprezintă o problemă de apartenență reală, dar mai ales una de categorizare socială, de autoidentificare și heteroidentificare. De aceea, de la începutul lansării acestui binom conceptual de către W. Summer (în 1906), s-a pus accent pe analiza mecanismelor și efectelor drasticei categorizări în „noi” și „alții”, autorul american afirmând, printre altele, că ostilitatea față de out-group este proporțională cu intensitatea coeziunii în in-group. Chiar dacă nu ajunge
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
secretul (care, cu siguranță, nu se reduce la „acel document”: el nu Își făcea apariția decât În 1978, și deloc În nuvelă). Un sens clasic al distanțării poate fi exprimat astfel: experiența lui Zerlendi se Împlinește, pe când căutarea naratorului eșuează. Binomul Împlinire/eșuare nu forțează textul: un indiciu suplimentar apare tocmai atunci când Eliade descoperă prima Însemnare despre Ïambhala și Agarttha, și scrie despre propria experiență, Încă neclasificată, a căutării tărâmului nevăzut. Căci ambii termeni ai binomului se vor preciza corelativ - de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Împlinește, pe când căutarea naratorului eșuează. Binomul Împlinire/eșuare nu forțează textul: un indiciu suplimentar apare tocmai atunci când Eliade descoperă prima Însemnare despre Ïambhala și Agarttha, și scrie despre propria experiență, Încă neclasificată, a căutării tărâmului nevăzut. Căci ambii termeni ai binomului se vor preciza corelativ - de altfel, acesta e sensul subiectului literar care devin biografiile lui Honigberger și Zerlendi. Și totuși umbra lui Zerlendi, cel dispărut, planează puternic asupra textului, până la a-i Întuneca finalul. În ce fel se reîntoarce Zerlendi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la rang de strategie politică. Anii formării intelectuale au avut un impact decisiv asupra identității doctrinare târzii a lui Vasile Boerescu. Caracterul eclectic a fost Însă completat prin puncte de convergență ale discursului său. Este vorba În primul rând despre binomul „ordine și libertate”. Specifică, În principiu, liberalismului european format În anii 1815-1830 , tema a devenit una recurentă la conservatorii români din primele decenii ale regimului constituțional. Decalajul este, În cazul analizat, unul complex. Liberalismul economic avea limite clare: susținerea monopolului
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
de evaluare a portofoliilor; D. Completarea ritmică a portofoliilor în unitatea de timp stabilită, în diverse moduri: · individual, prin tratarea unei teme comune; · individualizat, prin abordarea unor sarcini diferențiate și individualizate; · individual, prin realizarea sarcinii ca temă pentru acasă; · în binom elev / elev, posesorul fiind scriitorul perechii; · în echipă, în cadrul căreia posesorul își asumă succesiv variate roluri, a căror îndeplinire va fi la rândul ei evaluată. E. Evaluarea secvențială a elementelor constitutive ale portofoliului, în momentul realizării; F. Evaluarea globală a
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
chiar a rațiunii pentru că suscită o activitate intelectuală de descifrare, de decriptare și suprimă încă de la început „sfera” non limbajului. „Colajul Antologic” întocmit în rândurile precedente formează tocmai schema pregătitoare unei analize ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care „pliază” noi rosturi imaginii artistice. Astfel, între monopol și diversitate, percepția artistică probează înainte de toate o formă de limbaj care filtrează o apreciere, o interpretare și o judecată. Unul
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
Fie ca sunt „resurse” din natură, fie ca sunt din galerii, muzee / direcții din Artă - toate aceste „configurații” sunt diversificate, reprezentate și oarecum”definite” prin contactul vizual/dialog/ colarea percepției. Filtrând focare precum informații ce țin de „cantitativ și calitativ”, binomul Mental-Senzorial prezintă calitativ-ul, înglobat de un mănunchi cu mult mai viabil decât cantitativul; și cum fiecare subiect de valoare reprezintă niste parametri convingători, este evident că vom plasa percepția vizuală pe un piedestal în care se va discerne decodajul
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
spre deosebire de individul cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări valorizante în care percepțiile instantanee izbutesc să-și spună cuvântul
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
ale căutării ostentative a senzaționalului. De altfel, mutând acțiunea în cadrul rural, romanul pare o revenire la atmosfera din Duminica muților. Cu toate acestea, cartea rămâne în siajul Galeriei cu viță sălbatică mai ales prin perpetuarea relației erou-martor, ipostaziată aici prin binomul Mega(clide) Pavelescu - Rânzei, iar titlul romanului se explică prin prezența revelatoare a ultimului, în aparență un stenograf umil și modest, în realitate gestionar, dacă nu chiar creator al memoriei colective. „Însoțitorii” se multiplică în Obligado (1984), pentru a scoate
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
aceste cuceriri se vor materializa exclusiv în planul analizei operelor, devenite astfel prilej pentru numeroase incursiuni de natură antropologică, sociologică, imagologică sau comparatistă. Cât despre angrenarea pieselor într-o structură de ansamblu, încercarea rămâne, de regulă, deficitară: operând cu un binom pur biologic (Proza deceniului unu vs Generația ’60), criticul reușește rareori să traseze și să explice direcțiile de evoluție a fenomenului studiat. Scrierile lui U. din anii ’90 se desfășoară pe trei coordonate. Mai întâi, în Imediata noastră apropiere, II
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Retorica poeziei romantice românești din volumul colectiv Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (1976), dar mai cu seamă substanțialele studii ce alcătuiesc cartea Din secolul romantic (1989) - epoca literară de strictă specialitate a lui Z. ca profesor -, unde binomul memorie vs imaginație, ideea de exil sau radicalismul ideatic al scriitorilor romantici sunt tot atâtea paradigme semiotice în configurarea și înțelegerea liniilor de forță caracteristice literaturii române din veacul al XIX-lea. Z. și-a încercat talentul și în literatura
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
Maiorescu, face istoria ideii de geniu, cercetează raportul între critica literară și răspunderea morală, are în vedere criza ideii de artă în literatură, discută sinceritatea în literatura subiectivă, caută un răspuns la întrebarea „ce este un mare scriitor” sau analizează binomul național-universal. „Critica - scrie el în Masca timpului - mi-a apărut drept un fel de conștiință a literaturii și literatura unul din felurile în care cultura contemporană ia cunoștință de sine.” Unele din paginile sale aparțin criticii curente, însă mai multe
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
constituirea statelor naționale, niveluri tot mai înalte de școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea nivelului de trai și a speranței medii de viață au fost consacrate mai întâi în anumite societăți, cele occidentale, și apoi s-au extins și în altele. Binomul centru-periferie este elocvent în acest sens, iar Im. Wallerstein i-a demonstrat forța analitică atunci când s-a referit la agregările și dezagregările sistemului mondial în diverse perioade istorice și în societăți diferite. Procese de genul menționat nu au încetat nici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca fiind distincte și separate atât de mediul lor natural, cât și de contextul material, economic și tehnologic în care sunt instituite acțiunile umane și este produsă cunoașterea socială. Ele au dat prioritate raționalității, au valorizat știința și au instituit binoame polare ireconciliabile de tipul: valori vs fapte, structură (obiect) vs agenție (subiect), mijloace vs scopuri, realitate vs ficțiune, eternitate vs istorie, generalitate vs particularitate. Cunoașterea ar fi externă construcției sociale, ar aparține experților producători, ce trebuie chemați să orienteze și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]