441 matches
-
Vistonida (Buru). Vistonida este o lagună (liman) cu apă salmastră, separată de Golful Vistonida printr-un cordon aluvionar, cu mai multe deschideri. Are o suprafață totală de 45 km și este al patrulea lac, ca mărime, din Grecia. Reprezentând un biotop acvatic de mare raritate, lacul Vistonida este declarat rezervație naturală și protejat prin Convenția internațională de la Samsar (1971) cu privire la zonele umide. Limita naturală meridională a „municipalității” o constituie litoralul Mării Traciei. În acest sector (cu o lungime de peste 30 de
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
osteomuscular cu care joacă un rol important în deplasare.Sistemul osos este și o formă de depozitare a calciului și fosfaților care pot fi oricând mobilizate în funcție de necesitățile organismului. Scheletul vertebratelor are multe caractere comune, totuși există diferențe determinate de biotop (mediul de viață) și de diferite cerințe fundamentale specifice fiecărei categorii de amimale.Cu aceste trăsături comune și diferențe se ocupă discipina anatomiei comparative.
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
se numără: Parcul Peisagistic Bielany-Tyniec ("Park Bielańsko-Tyniecki"), Parcul Peisagistic Tenczynek ("Park Tenczyński") și Parcul Peisagistic Văile Cracoviei ("Park Krajobrazowy Dolinki Krakowskie"), împreună cu râurile ce le traversează. Toate rezervațiile naturale din lanțul muntos Jura Poloneză fac parte din programul CORINE pentru biotopuri, datorită florei, faunei, geomorfologiei și peisajelor unice. Partea vestică a Cracoviei constituie așa-numita rețea ecologică "Obszar Krakowski", cuprinzând și coridorul ecologic al Vistulei. Versanții sudici ai dealurilor de calcar constituie locuir propice pentru dezvoltarea vegetației termofile, a pășunilor și
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
sursele regionale și locale. Circuitul global al mercurului, precum și impactul surselor antropogenice sunt mai dificile de înțeles datorită naturii specifice a emisiilor și a proceselor de depozitare. Fiind un element chimic întâlnit în mod natural în mediu, este prezent în biotop; distribuția globală a mercurului este estimată a fi în sedimentele oceanice, ce conțin aproximativ 10 g de mercur, în principal sub forma cinabrului, apele oceanice 10g, sedimentele din sol și apele proaspete 10 g, biosferă 10g, atmosferă 10g și apele
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
a redeschis, îngrășământul fiind dus la serele lui Ceaușescu. După 1990, exploatarea a fost închisă pentru a apăra peștera Cioclovina de doritorii de guano. Guanoul produs de lilieci este extras din peșteri și este asociat cu o pierdere corespunzătoare de biotop troglobit și cu o diminuare a biodiversității. Depozitele de guano întrețin o varietate mare de nevertebrate adaptate la viața în peșteră, care se bazează pe fecalele liliecilor ca sursă principală de nutrienți. Depozitele adânci de guano conțin informații paleoclimatice locale
Guano () [Corola-website/Science/324759_a_326088]
-
păianjeni îngrijesc de puii lor, de exemplu juvenilii din familia Lycosidae se agăța de părului de pe spatele mamei. Femelele unor specii aduce pradă puilor săi. Păianjeni trăiesc 1 - 20 ani (unele tarantule) , masculii de obicei trăiesc un an. Păianjenii populează biotopurile terestre, sunt și specii ce duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Păianjenii care își țes plasă duc un mod de viață sedentar. Majoritatea sunt carnivore, vânează diverse insecte. Pânzele sunt amplasate între ramuri, la intrarea în vizuină. După ce
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
transpaleartic. Trăiește pe lângă lacuri și bălți mari de apă dulce. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile de apă dulce sau lagunele litorale cu vegetație. Corcodelul cu gât negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
din Egipt. În parc se află 22 de insule de corali cu păduri de mangrove, regiune de deșert cu dune de nisip, depuneri de cristale de sare. Regiunea parcului ocupă suprafață de 35.600 km² și a fost declarată datorită biotopului deosebit în anul 1986 „parc național”. În regiune trăiesc triburi de beduini care au fost prin proiectul de organizare a parcului, obligați să se stabilească în regiune. Parcul se află la că. 100 de km la sud de granița cu
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populație din țară. Rezervatia Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele din Munții Maramureșului are statutul de rezervație, geologică și botanica, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata, corydalis cava, stellaria nemorum, violă odorata, dar și cele două specii de tătăneasa: symphytum tuberosum și sympytum ottomanum. În biotopurile umede apar caltha palustris, epilobium montanum,lysimachia vulgaris, polypodium vulgare. Condițiile cliamtice influențează de asemenea vegetația. Insolația puternică și căldurile foarte mari din luna mai au determinat, în 2003, trecerea rapidă a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Răspândirea sa în Europa este limitată la Dobrogea și o mică parte din estul Bulgariei. În Dobrogea, răspândită mai mult insular, intensitatea cea mai mare fiind în județul Tulcea. Animal exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
Solimões. Teritoriul Braziliei cuprinde o gamă variată de ecosisteme diferite, cum ar fi Pădurea Amazoniană, recunoscută că fiind cea mai diversificată din punct de vedere biologic din lume, Pădurea Atlantică sau Cerrado. Bogăția naturală a Braziliei se reflectă prin varietatea biotopurilor, existând totuși multe aspecte necunoscute încă, specii noi de animale și plante fiind descoperite aproape zilnic. Oamenii de știință estimează că numărul total al speciilor de animale și plante poate să se apropie de patru milioane, existând peste 56.000
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România că specii vulnerabile, periclitate sau critic periclitate, dintre care: gârlița mică, rata roșie, codalbul, cristelul de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi întâlnit pe unele pante înierbate de pe malul micilor pâraie dobrogene (derele), sau cele ce coboară spre vreun lac, uneori chiar în plină stepă sau în culturi și vii învecinate cu biotopul principal. Ca adăposturi servesc galeriile pe care le sapă la adăpostul vegetației de arbuști: tufelor de păducel ("Crataegus") sau chiar în masive de ciulini. Uneori folosește galeriile de rozătoare părăsite. În zonele stâncoase se adăpostește în fisuri și pe sub pietre
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
de ciulini. Uneori folosește galeriile de rozătoare părăsite. În zonele stâncoase se adăpostește în fisuri și pe sub pietre. Gușterii vărgați dobrogeni se întâlnesc de obicei izolați, indivizii păstrând distanțe suficient de mari între ei, dar fiind însă destul de numeroși în biotopul respectiv. Hibernează din octombrie până în aprilie, fiind activi din aprilie până în octombrie Gușterul vărgat dobrogean este o șopârlă destul de sperioasă, care la cea mai mică primejdie se refugiază în galerii sau se cațără câțiva metri pe pereții de loess ori
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
mai mare felină — dimensiunile unui tigrișor de 6 luni sunt comparabile cu ale unui leopard adult. Tigrul bengalez sau bengalez regal ("Panthera tigris tigris") — subspecia nominală a tigrului — trăiește pe teritoriul Indiei, Bangladeshului, Nepalului, Bhutanului, populează un spectru larg de biotopuri, de la păduri tropicale umede până la savane uscate și mangrove. Conform informațiilor puse la dispoziție de organele indiene de profil, numărul de exemplare este de 3.100-4.500, din care cca 3.000 populează teritoriul Indiei, însă mulți specialiști indieni se
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
acvariu) sau se cultivă plante acvatice. Într-un sens mai larg, este o construcție specială unde sunt ținuți în stare vie reprezentanți ai faunei și florei marine sau de apă dulce, în scopul de a-i studia sau prezenta publicului. Biotopul acvariului cuprinde substratul si factorii de mediu (temperatura, lumina, gazele si sărurile minerale). Substratul este format din nisip, pietriș si masa apei. Volumul apei variază in funcție de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesitățile ecologice ale peștilor care îl populează. De
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
lor, folosesc în același proces dioxidul de carbon provenit prin respirația animalelor. Dintre peștii de acvariu, unii de o frumusețe rară, amintim Scalarul, Xifoforul, Bibanul Pitic și Soare, etc. Unele specii tropicale foarte rare și scumpe au nevoie de un biotop special, adecvat climatului cald, și de anumite plante care le asigura existența fără probleme. Acvariul este un univers în sine, iar cei care au unul știu că te extrage din grijile cotidiene și te inserează într-o lume calmă și
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
la munte în Europa, nordul și centrul Asiei, nord-vestul Africii, America de Nord și Mexic. Cuibărește în România și Republica Moldova, unde rămâne și în sezonul rece. Uliul porumbar populează pădurile (în special cele de conifere) cu poieni mari și spații deschise adiacente, biotopuri în care aceasta vânează de preferință. Activitatea sa de pasăre de pradă se extinde în câmpii, pajiști mărginite de garduri vii, mlaștini și lacuri cu malurile împădurite. În general, evită totuși spațiile deschise de mari dimensiuni. În unele țări, uliul
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
sector de activitate. În octombrie 2013 se finalizează construcția Muzeului Digital din Pecica, cu oportunități de vernisaj, expoziție și diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaționale pentru copii și studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în zonele ocrotite. Orașul este renumit și pentru "„Pita de Pecica”", care ajunsese în anii 1980 să fie preferată și de președintele Nicolae Ceaușescu.
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]
-
rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
încadrează valea Vardarului. Trei mari lacuri — Lacul Ohrid, Lacul Prespa și Lacul Dojran — se află la granița de sud, fiind traversate de frontierele cu Albania și cu Grecia. Ohridul este considerat a fi unul dintre cele mai vechi lacuri și biotopuri din lume. Regiunea este activă din punct de vedere seismic și a fost în trecut locul unor cutremure distructive, cel mai recent în 1963 când orașul Skopje a fost puternic afectat de un cutremur major, în care au murit peste
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]