284 matches
-
După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații referitoare la îndeletnicirea locuitorilor și locul de unde își procurau hrana. În rubrica unui sat figurau toate persoanele recenzate, inclusiv birnicii din alte sate. În catagrafia de la 1803, când Moldova se întindea până la Nistru, Țara era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lei vechi și din el se plăteau slujbașii, havalelele către Poartă și altele. Din zahanelealtă dare - se plăteau tot angaralele către Poartă. Se introduce încă o măsură nouăjudecătorii de județe, în persoana celui de-al doilea ispravnic, tot pe spatele birnicilor; plata cheltuielilor de percepție s-a aruncat tot acolo. Făcând proporția, spune Ghibănescu, „reiese că din totalul veniturilor tării, plata birului reprezenta 64%, plata zahanelei - 33%, a justiției - 2,5%, datoriile către vistierie 0,5%." Altă sarcină ce și-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi vânduți individual, cu sau fără copiii lor. Obiectiv al revoluției din 1848, ei au fost dezrobiți încă din 1844, dar eliberați treptat până în anul 1863, fiecare grupare a lor având așezări, conducători proprii care îi reprezentau în fața administrației. r) Birnicii formau categoria fiscală care nu se bucura de nici un avantaj și plăteau birul pe care li-l stabilea cisla. Ei dădeau om de oaste, dar erau luați și la toate beilicurile și podvezile. Regulamentul organic schimbă modul de stabilire și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând neschimbată până la recensământul următor care era stabilit din 7 în 7 ani. Drept urmare, birul fugarilor, a celor morți, rămânea în sarcina localnicilor, a celorlalți birnici, împovărând în felul acesta sarcina fiscală a celor statornici. Devine explicabilă zicerea populară care, probabil, își are rădăcinile încă de pe atunci: „a dat bir cu fugiții" ceea ce astăzi ar cam însemna „a fugi de o răspundere", „a da cinstea pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel mai vechi impozit și există poate de la Descălecare și a fost perceput de către Domnul țării. Se plătea, după cum s-a mai spus, ori individual ori cu rupta, fără însă a i se cunoaște toate dedesubturile, pentru că, datorită lui, mulți birnici împungeau fuga. Plătit prin cislă, suma datorată de către un stat, pe baza recensământului populației, era fixată de vistier, dar fără nici o regulă. Se arunca pe sat o sumă globală, fără a se avea în vedere la fixarea ei deloc starea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3 luni. Așezământul lui Constantin Mavrocordat din 12 ianuarie 1742 stabilea numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întocmindu-se lista sau tăblița cu dajnicii, odată numărul bijnicilor stabiliți prin catagrafie, se putea înmulți numărul lor cu capitația de 30 lei iar produsul obținut reprezenta impozitul datorat în localitate care rămânea neschimbat până la următoarea catagrafie. Suma datorată de birnic nu era însă întotdeauna egală cu 30 de lei, ci varia în funcție de averea personală și de numărul birnicilor din localitate, micșorându-se când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu capitația de 30 lei iar produsul obținut reprezenta impozitul datorat în localitate care rămânea neschimbat până la următoarea catagrafie. Suma datorată de birnic nu era însă întotdeauna egală cu 30 de lei, ci varia în funcție de averea personală și de numărul birnicilor din localitate, micșorându-se când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau dați la scădere, ci cisla, încărcată în debit, încasarea se făcea de la restul birnicilor prezenți. De subliniat că în afară de birul datorat stăpânirii, locuitorii mai plăteau o sumă pentru salariul preotului și alta pentru cutia obștii satului - de unde se plătea vornicul satului, judecătorii sătești și se executau și lucrările de interes public în localitate. Gestiunea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îți rup inima de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
eparhiale fiind abolite. Vornicul care se ocupa de averile bisericești, în probleme de administrare, urma să lucreze prin coînțelegere cu mitropolitul și episcopii. Împreună se îngrijeau și de seminariile aflate în funcție. Candidații la preoție nu trebuiau să fie dintre birnici, nici dintre cei care nu terminaseră seminarul. O asemenea legiuire, deși prin ea nu aducea atingere averilor mănăstirești, care rămân „a se ocârmui de soborul lor", duce la demisia mitropolitului Veniamin Costachi. Retragerea lui din arhipăstoria Moldovei la 26 ianuarie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
semn al legăturilor românilor de pe ambele versante ale Carpaților pentru unitate și frățietate - în numele boierilor din ținutul Vaslui se plângeau Sfatului ocârmuitor și solicitau radierea îndatorărilor (căpătăierilor) din catagrafia întocmită la 1845, unde fuseseră trecuți la un loc cu țăranii birnici. Neprimind satisfacții, la începutul anul 1846 boierii revin, cu amenințări la adresa ocârmuirii, fapt pentru care, din dispoziția domnitorului, T. Durmuz și T. Sion, membri ai delegației, sunt arestați, în timp ce T. Rășcanu, ajutat de prieteni, reușește să scape. Subliniind activitatea remarcabilă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drept decât acel a elecției și a eligibilității, precum și a scutirii de bir care.. este numai un privilegiu personal. Boieria este dar personală, pentru că feciorul de boier ce nu are rang nu se poate alege deputat, și fiii săi sunt birnici". El cerea ca rangurile, pe care le asemuia cu niște jucării date numai deșertăciunii, să fie desființate, pentru că a păstra o noblețe acolo unde există este de înțeles, dar a o avea la anul 1848, acolo unde ea n-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ivan) rusul, prins în catagrafie, putea deveni nume statornic de familie, Ion Rusu, bejenarii ucraineni devenind din străini ai locurilor, bejenari, asimilații locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un Ion, fugar din armatele muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ortografiat apelativul cu inițială minusculă. La fel, Grigori sân Ursul, feciorul mazilului Ursu zăt Eni Buhăescul este recenzat în 1838 ca Grigori Ursu. De asemeni, semnalează și maniera în care au fost înregistrați în catagrafiile din 1838 și 1845 noii birnici proveniți din tinerii căsătoriți, aceștia fiind identificați, de regulă, prin sintagma cu structura nume de botez + sân (zet) + numele dublu al tatălui (socrului), ca în exemplele: Toader sân Ghiorghi Năsăsescu, Vasîli sân Sămion jâtar etc. 6. Alte nume de familie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-lea. În anul 1723 satul apare menționat pe harta realizată de Schwantz cu numele de Bâhla, iar în Conscripția de la 1727 este consemnata în Plasă de Mijloc a ispravnicului Staico Glogoveanu, drept moșie megieșeasca cu 72 familii (39 megieși, 18 birnici, 2 nevolnici și 11 văduve) . Că avuție sunt trecuți 39 de locuitori cu moșii, 34 de vii, 188 de vite mari și 44 de cai. În anul 1819 în sat erau 63 de familii grupate în 12 ½ lude (26 fruntașe
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
catolice din Moldova, scris probabil în anul 1776, notează la Parohia "Giudeno" așezarea Burianest cu 250 de credincioși, tot fără biserică. Recensământul, operat în Moldova de armată rusească de ocupație (1773-1744), pentru fixarea birului, da nominal pe cei 30 de birnici de la Buruienești. Ca o confirmare a existenței satului mai înainte de aceste date amintim descoperirea tezaurului de argint de la Buruienești în anul 1985, pe una din colinele satului numită Calvar. Pare a fi cel mai important tezaur din secolele al XIV
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
gura Plotunului [...] în sus până la Slatina [...] până suptu Hălăucului ”. Între anii 1772 - 1773 : un document oficial privind existența unei populații pe actuala arie a comunei Pipirig, este Catagrafia Moldovei din în care sunt menționate 38 de case sau 38 de birnici. Între anii 1764 - 1790: mare parte din locuitorii din Țara Bârsei, Siliștea Sibiului, Sadova Câmpulungului, Vrancea precum și de pe Valea Bârgăului au lăsat totul - case, averi - și au plecat cu familiile și turmele lor spre Moldova, atrași fiind de intinsele plaiuri
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
diacon, Antohi diacon, Toader diacon,Pavel diacon, Ion diacon, Timofi diacon, Moiseiu diacon, Ștefan diacon, Pinteleiu diacon), 4 ruptași Vasile Tătaru ruptaș, Iftimi Bujor ruptaș, Ștefan Profir ruptaș, Ștefan Șoșa ruptaș), 12 nevolnici și femei sărace, 12 panțiri istrăvnicești, 60 birnici, între aceștia fiind trecuți Gavril Șoșa, Ursachi Șoșa, Zota Șoșa, Irimie Șoșa, Antohii Șoșa, Gligoraș Șoșa. Recensământul general al populației din 29 decembrie 1930: Județul Bacău, Plasa Muntele Satul Valea Șoșei: Clădiri 293; Gospodării, menaje 281; Locuitori: populația statornică 1257
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
ținuturilor Hârlău și Botoșani (întocmite pentru plata impozitelor de către locuitori) care conțin informații despre localitățile comunei Copălău. . Spre exemplu, din datele recensământului din 1772-1774 rezultă că în satul Cotu (Ruși) existau 40 de case, cu un număr de 38 de birnici. In Condica vistieriei Moldovei din anul 1816, satul Copălău este trecut ca aparținând Ocolului Târgului Botoșani cu 5 I de locuitori; actualele sate Copălău și Cotu au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
timp, proprietarii acestor domenii se schimbă frecvent și nu se poate preciza dacă aceste schimbări au loc prin succesiune sau prin vânzări. În anul 1803 satul Băscăceni apare menționat ca fiind sat răzășesc, având 70 de case sau familii de birnici, care plăteau 356 lei pe sfert, adică 1424 lei pe an. În anul 1816 satul Băscăceni avea 60 de familii care plăteau un bir de 190 lei pe sfert adică 760 lei pe an. Aflăm că în această perioadă satul
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
și două case goale, cu 22 moldoveni semtiți, un vornic, un vatman, un bejenar sosit în acest an, care încă nu-i supus la bir”. Catografia din anul 1774 înregistrează satul Costești cu cătunul Buda, cu 26 de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În anul 1775, Maria Jituiceroaia, văduva Jituicerului Gheorghe Cănănău, cu fii ei Șerban și Ioniță face schimb de moșii. Ea dă mănăstirea Solca, munții Cocoșul, Găina, Valea Porcescul, Mestecănișul, Petrișul, Fața Câmpulungului
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]