674 matches
-
hotel contra sumei de 688.000 coroane pădurarului de stat ceh. Prin construirea șoselei spre Dresda în anul 1938 pe malul drept a Elbei casa Clary-Aldringen va fi demolată. Clădirea următoare ca mărime „Obere Schenke” care a servit ca și birt a aparținut lui Friedrich von Salhausen, iar ospătăria de lângă pod numită „Casa germană” va fi funcționa după 1945 mai departe ca birt fiind denumită „Český Lev“ ea va fi distrusă ulterior de un incendiu. In august 2002 suferă pagube importante
Hřensko () [Corola-website/Science/313158_a_314487]
-
a Elbei casa Clary-Aldringen va fi demolată. Clădirea următoare ca mărime „Obere Schenke” care a servit ca și birt a aparținut lui Friedrich von Salhausen, iar ospătăria de lângă pod numită „Casa germană” va fi funcționa după 1945 mai departe ca birt fiind denumită „Český Lev“ ea va fi distrusă ulterior de un incendiu. In august 2002 suferă pagube importante fiind inundat complet de Elba și Kamnitz.
Hřensko () [Corola-website/Science/313158_a_314487]
-
aflau un han pentru a lua masa, un serviciu pentru îngrijirea și odihna cailor, un potcovar, un rotar însărcinat cu întreținerea vehiculelor. Numeroase scrieri, privitoare la viața în hanuri, au ajuns până în zilele noastre. Aceste "tabernae" (în română: „tavernă”, „crâșmă”, „birt”, „han”, „locantă”) aveau uneori o foarte proastă reputație, iar călătorul prefera să campeze în proximitate, să utilizeze "deuersorium" (locuință publică pentru cei mai bogați) sau, mai bine, să se facă invitat, practicând "hospitium" (în română: „ospitalitate”, „găzduire”). În paralel cu
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
mai important artist român ce a folosit această tehnică. Artistul nu renunță în totalitate la tradiționalism ci păstrează elemente ale acestuia, combinându-le cu cele ale modernismului. Luchian este un iubitor al universului citadin, cunoscând lumea boemei bucureștene („Alecu literatu”, „Birt fără mușterii”) dar și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
încadrat de cei doi armași. Vătaful poartă lenta roșie pe piept, iar armașii mare și mic, galbenă și albastră, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Plecând din Prund, Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, fiecare grup în parte, apoi coboară pe strada Mureșenilor până la Bulevardul Revoluției, după care urcă, ocolind pe strada Nicolae Bălcescu, trec de „Poarta Șchei”, în sus pe strada Căpitan Ilie, strada Pe Tocile spre „Capul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
plus ca interes față de obârșia cuiva, Aubrey de Vere, din Remember, printre multe alte exemple. Grandios automistificată este întreaga mișcare a personajelor. Pașadia străbate orașul, cu trăsura la pas după el; Pantazi are grijă să i se păstreze masa de la birtul franțuzesc, "cu sfințenie" și numai în colțul cel mai îndepărtat. Hipertrofiatul prezumțios, Gore Pirgu, plănuindu-și căpătuială prin însurătoare, ori supremația față de ceilalți, recurgând la retorica lui 'nveninat frivolă, își construiește alaiurile întoarcerilor acasă, pe măsura perspectivei sale valorice, voit
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
enorme, s-au plătit lefile toate până în ajunul zilei în care s-a publicat decretul. Apoi măsura nu rămăsese pe deplin secretă. Bancherii cei mari se vede c-o aflaseră, pentru că galopinii lor au umblat toată noaptea prin cafenele și birturi oferind rubla c-un mic scăzământ pe hârtie; iar lumea, aducîndu-și aminte cumcă "Romînul" cu câteva zile înainte asigurase că rubla valorează științific patru franci, au căzut în cursa întinsă de speculă, o speculă la care visteria a luat parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
patria de vrăjmași, voinicii lui, stă drepți la linie, fără să-l asculte, și se gîndesc: unul că s-apropie Sfântul Dumitru, altul că n-are palton ori că s-a rupt ghetele, altul că n-a plătit abonamentul la birt - fel de fel de nevoi, mă rog, cum are tot omul, măcar corist să fie. Toate aceste nevoi însă fiecare și le știe și nu privesc deloc pe public, care ar dori să vază pe "tovarășii de luptă" ai eroului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sociale, tom 2: Des attitudes aux attributions. Sur la construction sociale de la réalité, Grenoble, PUG. DUBOIS Nicole (1987), La Psychologie du contrôle. Les croyances internes et externes, Grenoble, PUG. — (1994), La Norme d’internalité et le libéralisme, Grenoble, PUG. DUNCAN Birt (1976), „Differential social perception and attribution of intergroup violence: testing the lower limits of stereotyping”, Journal of Personality and Social Psychology, vol. 34, nr. 4, iulie-august, pp. 590-598. GHIGLIONE Rodolphe et alii (coordonatori) (1990), Traité de psychologie cognitive, tom 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
o lume desfigurată de semnele apocalipsei” (Marin Mincu). În plan estetic însă, mijloacele alese nu sunt întotdeauna dintre cele mai potrivite, provocând uneori o supraîncărcare gongorică a frazei și o diluare a raporturilor semantice: „iar la paris london siracusa/ în birtul unei provincii camuflate sub haina/ minoritarului angoasă și galerii/ angst und seele (fără majuscule) că/ n-am ajuns la fitil - spune scribul montalian -/ pe pârleazul grijii de azi: bani puteri japonezi (orbiți de amurgul occidentului)/ chinezi peșin la kilogram” (Magna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
iubirii e acum unul patriotic-patetic, amintind întrucâtva din avântul și ardoarea lui Alecu Russo din Cântarea României. Romantismul de altădată, care nu dispare cu totul, boemul, admiratorul neobosit al frumuseții feminine, trăind uneori la limita sărăciei, mânca pe datorie la birt, bucurându-se însă de libertate, ni se dezvăluie acum ca un luptător tocmai pentru acest bun neprețuit al oamenilor, pe cale să se piardă și în apărarea țării sfârtecate în vara tragică a anului 1940. Volumul Uraganul istoriei seamănă foarte mult
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
provocarea. De la o femeie. Scrie pictore o carte! Tot așa cum pictezi“, și Andrei Medinski a acceptat provocarea. Din loc în loc, paginile de text sunt însoțite de schițe ale artistului. „Proze blitz, uneori structurate ca mici confesiuni rostite în spații imunde (birturi, cârciumi)“, explică editorul cărții apărute în condiții grafice excelente. Andrei Medinski: Bărbați de-o zi și femei de-o noapte. Editura Marineasa, Timișoara, 2005. Preț: 40,00 lei. Peripețiile civilizației Anatolia, anul 260 d. Hr. Asediul persanilor a slăbit rezistența
Agenda2005-50-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284498_a_285827]
-
balasturi. Pe teritoriul comunei Ilia funcționează un numar de 7 cazane de fabricare a țuicii de prune. În domeniul serviciilor, la Ilia există ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, reparații electronice etc. La Ilia mai există un mini-supermarket, două restaurante, 4 birturi, o cofetărie, mai multe unități de tip ABC, 3 magazine cu produse metalo-chimice, un chioșc de ziare și o librărie. A.Investiții finalizate : B.Investiții în derulare : Localitatea Ilia, situată pe malul drept al Mureșului, este o așezare milenara cu
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
patru, cu sticle sau pahare de băutură în mână, te privesc relaxat, ca și cum i-ai fi surprins la un picnic de ziua recoltei. (Tristețea celui de-al cincilea se explică, probabil, prin faptul că n-are nimic de băut!) Bodega, birtul, ,terasa", ,bomba", braseria, mai nou ,pub"-ul, sunt variante ale paradisiacului ,locus amoenus", unde grijile dispar ca prin farmec, iar realitatea se transformă într-o sursă infinită de plăceri. Societatea românească a momentului e polarizată nu doar în funcție de interese politice
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
iar realitatea se transformă într-o sursă infinită de plăceri. Societatea românească a momentului e polarizată nu doar în funcție de interese politice, economice sau sociale, ci și între tipuri de ,localuri". La bază, țara e împânzită de o rețea densă de birturi, a căror funcție de reglator social n-ar trebui s-o subestimeze nimeni: acolo se fac și se desfac ițe, acolo ești analizat de comunitate și prețuit după cât de mult sau de puțin îți trebuie până să ajungi sub masă, acolo
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
au asigurat de clientelă până în Ziua de Apoi. Dacă acesta e sacrificiul pe care nația trebuie să-l facă pentru a-și păstra sănătatea mintală, fie! Dacă, însă, pentru a fi ,normali" în politică e musai să ne strămutăm în birturi, atunci ne-am ars. Cât or fi ele de spectaculoase, deciziile luate printre pahare și dame de companie își dovedesc precaritatea. Se vede cu ochiul liber ce s-a ales din inspiratele numiri, acțiuni sau simple povești de prin braseriile
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
curcubeu de panglici din cele două războaie mondiale spusese: „Părinte reverend, lăsați copiii să se odihnească În sat, căci nu mai pot. Urcați pe urmă, la sfârșit. O să vină o camionetă care vă va duce Înapoi la ***. Dăduseră buzna la birt, iar cei din fanfara primăriei, gâltlejuri bătrâne făcute scoarță de atâtea funeralii, se aruncaseră fără nici o reținere la mese, comandând burtă de vițel și vin la discreție. Rămăseseră acolo s-o facă lată până seara. Băieții lui don Tico se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
umplându-se de sânge și vânătăi și pe care Mihnea îl aducea la petreceri pentru a cuceri fetele (nu-mi amintesc ca trucul să fi dat vreodată rezultatul scontat). Ne întâlneam seara în stația lui 31 de la Lupoaică și luam birturile la rând, supărați pe viață și pe sistem. Făceam Turul Franței la cârciumi: începeam cu „Doina“, cu scările de la budă în pantă, pe care te prăbușeai ca un avion în picaj. Ne mutam apoi pe Dorobanți, la „Varșovia“ (unde te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai soioase fețe de masă) și „Primăvara“ (nu găseai niciodată bere acolo, doar votcă „Săniuța“). Apoi, până la Hotel Dorobanți, pedalai doi kilometri de pomană, spre Dacia și Eminescu. Acolo, la intersecția Marilor Clasici, te pomeneai iar cu-o grămadă de birturi sub nas: „La Ciupercuțe“ (unde halbele duhneau a Dero), „Turist“ (cu berea cea mai diluată din București, pe care o întăream cu sare), „Butoiul cu vin“ (ăsta chiar nu mai avea nevoie de recomandare). Abia după ce coteai de pe Magheru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zăpada te-acoperea ca-n poeziile lui Dimov. Într-un fel imposibil de povestit, eram liberi, grozavi, de neînvins. Când venea nota, băieții se certau care să facă cinste; plătea primul care punea mâna pe ea. Mergeți astăzi în primul birt: să vă mai spun ce se întâmplă, când nota trece de două sau trei ori din mână-n mână, se scot calculatoarele de pe mobile și nimeni nu vrea să lase bacșiș? De ieșit din țară, nu puteai să ieși decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unde te sufocai de plăcere cu clătitele în trei brânzeturi și lansai bomba cu fondue imediat cum ieșeai afară), ar fi putut să conteze, dacă n-ar fi fost deja alterate. Timpul și-un creier matur le distorsionase. Peste clădirea birtului crescuse un restaurant de lux, iar căsuța cu terasă de la „Waterloo“ fusese strivită între-o bancă și-un building de corporație. Odată cu desfacerea celor două cartiere în sute de bucăți, se terminaseră și senzațiile inocente de studenție și libertate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
De atunci, lucrurile nu s-au mai potolit. Lună de lună, jandarmii își făceau de lucru prin Moroieni, luând declarații de la agresori. Ancheta începea dimineața și ținea ore în șir. Totul se termina simplu și amical, cu o țuică la birtul comunal, după care jandarmii săreau în camionetă și plecau fluierând la Târgoviște. A doua zi, încăierările o luau de la capăt, pe ulițe sau printre case. Noaptea, te puteai trezi cu un laț la picioare sau pocnit în cap de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cauți aici, mă?“ „Un mare scriitor, ce naiba să caut?! Uiți că am ore joia la Matematică?“ Explicația părea convingătoare. I-am tras o scatoalcă, apoi l-am luat la rost: „Ne vedem la Edgar’s după ore?“ „La opt, în birt. Ultimul care-ajunge dă o bere!“ „S-a făcut. Acum dispari, am treabă.“ Observația părea inutilă. Mihnea avea felul lui ciudat și discret de-a intra și ieși din poveste, ca pisicile noaptea pe stradă. Cât despre treaba cu care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
față. Erau ga-gata desfăcute. „Cine știe de unde le-a luat...“, a bombănit Mihnea. „Ai verificat, măcar au acid?“ Am tras cu toții o gură, în același timp, fără să dăm noroc. Gustul părea bun, apos și rece, de cârciumă. Nu găseai birt în orașul ăsta care să nu țină toată băutura în frigider iarna; comandai bere sau apă minerală, și îți venea sloi, ca-n mijlocul lui august. Parcă se vorbiseră între ei. Clienții tușeau și beau. Dacă cereai la temperatura camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dat o lecție ! Legat de dosar... mă duce dincoace, la Golăiești. Aici chiar că mi-o sărit țandăra... Ne ducem la cules, ne ducem cu mașinile, cu autobuzele, cu oameni, când ajungem acolo, în centru, la Golăiești, ăia erau la birt, țăranii. Tot la fel, eu eram în spate și ăia în față. Când am ajuns: „- Dom’le, da’ cum, dom’le, dumneavostră ne chemați pe noi la cules porumb și ăștia stau și beau aici ?!” „- Păi, nu-mi spuneți mie
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]