11,388 matches
-
în cele din urmă, al arestării Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la catedrele de orice spe cialitate, din licee și universități...Orice instituție are camere de supraveghere, iar distrugerea intimității, a nevoilor libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pună o puternică stavilă, pentru că dacă nu ești desfrânat cu ochii, nu vei fi desfrânat cu mintea!<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 23, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994, p. 220. footnote>. Trebuie să precizăm că nu privitul în sine spre o femeie este păcat, ci privitul cu poftă. Numai acest fel de privire te
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Prin privire are loc o comunicare; ea nu e numai un act de la distanță<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în vol. Scrieri Partea I, colecția Părinți și Scriitori bisericești, vol. 29, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, p.178. footnote>. Cu alte cuvinte, primești otravă sau balsam, în funcție de cum privești și la cine privești. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
au deschis ochii>> înțelege că i-a făcut să simtă goliciunea lor și că au căzut din slava de care se bucurau înainte de mâncarea din pom<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 183-184. footnote>. Păcatul a lipsit pe om de prezența în el a harului dumnezeiesc, care pătrunzând
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
doică, creșterea încetul cu încetul, până la maturitate; vârsta de mijloc, bătrânețea, boala, moartea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, în Scrieri. Partea a doua, traducere și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 30, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 403. footnote>. Căderea a dus prin plăcere la rușine și frică, iar în cele din urmă la acoperirea omului cu aceste veșminte, pe care sfântul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
muritor și dur<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigore Teologul, traducere din grecește, introducere și note de pr. prof. dr. Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 80, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,1983, p. 253. footnote>. Mortalitatea este cea care îi este impregnată omului prin aceste veșminte, dar că nu este vorba de moarte ca de o cădere în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în Adam și Eva, nici de atribuirea păcatului lui Adam în mod extern urmașilor lui. Ei spun în general că în Adam a căzut toată firea noastră omenească<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 30. footnote>. Scriitorii bisericești ai Răsăritului susțin că ce se transmite din generație în generație sunt numai urmările păcatului adamic și nu vorbesc de transmiterea păcatului strămoșesc, sau vinei pentru păcat, cum afirmă tradiția latină de la Augustin încoace. Păcatul acesta a fost unul personal
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
trad. Pr. Dumitru Fecioru, Edit. IBMBOR, București, 1995, p. 412. footnote> Faptul că este pomenită această practică de a arunca copii, înseamnă că ea era destul de întâlnită în acea perioadă. Vorbind despre practica avortului din vremea sa, un mare scriitor bisericesc și apologet Atenagora Atenianul - în lucrarea Solie în favoarea creștinilor, în care combate pe larg cele trei acuzații principale aduse în acea vreme creștinilor: ateismul, imoralitatea și antropofagia, denunță practicile abortive atunci când întoarce împotriva păgânilor acuzele aduse de aceștia creștinilor, învinuiți
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
atât mai puțin s-a auzit ca cineva dintre creștini să omoare vreun creștin după ce a ajuns să crească<footnote Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXV, 6, trad., note și indici de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 2, Edit. IBMBOR, București, 1997, p. 504. footnote>. Cu toate că avortul era oprit de lege, practica aceasta încălca legea. Din literatura timpului putem afla multe proteste zadarnice, neputincioase în a îndrepta decadența. La sfârșitul secolului al II-lea, Clement Alexandrinul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
merg bine; este lovit mai mult cel ce poruncește, dar nici cel ce execută nu este scutit<footnote Tertulian, Despre suflet, XL, 4, trad. Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și prof. David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. IBMBOR, București, 1981, p. 315. footnote>. Sfântul Simeon al Tesalonicului, referindu-se la pocăința și mai ales la canonul ce trebuie îndeplinit de o persoană care se face vinovată de avort, este de părere că, femeii ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Edit. Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001, p. 109. footnote> (adică nu se face deosebire - n.n.). Acesta este un lucru extraordinar: ceea ce Sfinții Părinți precizau cu tărie în secolele primare, abia în secolul XX știința confirmă fără rezerve. Tertulian, scriitor bisericesc și jurist de formație, prezintă și el atitudinea primilor creștini față de pruncucidere pe care o numește crimă, indiferent dacă fetusul este format sau nu, căci avortul este o ucidere a copilului, care este viu, chiar dacă este în stare embrionară<footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
unui suflet născut sau a-l omorî la naștere? Om este și cel născut și cel care este un fruct doar în germene.<footnote Tertulian, Apologeticul, IX, 8, trad. Eliodor Constantinescu, revizuită de David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. IBMBOR, București, 1981, p. 52. footnote> Făcând referire la vechii astrologi, Tertulian menționează că și aceștia socoteau nașterea omului începând cu zămislirea lui<footnote Tertulian, Despre suflet, XXV, IX, tradă, p. 296. footnote>. Prin urmare, Sfinții Părinți
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
morții. Iar embrionul de care am vorbit, e un izvor de căldură și de putere, dovadă că e însuflețit<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, XXIX, trad. și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 30, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 79. footnote>. Referitor la acest lucru, și Sfântul Chiril al Alexandriei, în comentariul său la cartea Facerii, vorbind despre Rebeca, spune că, încă înainte de durerile nașterii, cât avea în pântece perechea celor ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și vedea în ei mușcăturile morții, întrucât embrionii se ciocneau prin salturile lor nepotolite<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a IV-a, 2, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 39, Edit. IBMBOR, București, 1992, p. 120. footnote>. La rândul său, apologetul creștin Tertulian, făcând și el referire la faptul că viața omului începe odată cu zămislirea și că sufletul și trupul nu încep să existe consecutiv, ci odată, spune
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
trupului, nici trupul nu se alcătuiește înaintea sufletului, ci vin în viață în același timp<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia VII, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 29, Edit. IBMBOR, București, 1982, p. 221. footnote>. Un iubitor de înțelepciune patristică Părintele Ilie Cleopa citându-l pe Sfântul Anastasie Sinaitul, spunea că: Precum tună și fulgeră, odată auzi tunetul și odată vezi lumina fulgerului, așa în clipa
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
primește tot într-un fel de botez al sângelui pe copiii avortați, asemenea pruncilor uciși de Irod<footnote Pr.Prof. Constantin Galeriu, Cuvânt înainte la Dr. Kenneth McAll, Vindecarea arborelui genealogic, Edit. Harisma, București, 1993, p. 18. footnote>. IV. Mențiuni canonice bisericești referitoare la avortul provocat Toate aceste mărturii și admonestări ale Sfinților Părinți care condamnă fără rezerve avortul, au fost întărite prin dispoziții canonice, fie sinodale, fie în afara sinoadelor, și care au valoare normativă pentru credincioși.<footnote Pentru o tratare mai
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale<footnote Ibidem, p. XV-XVI. footnote>”. Cel mai speculativ Părinte bisericesc din veacul al IV-lea, Sfântul Grigorie de Nyssa este un teolog cu o gândire profundă și o mare putere de a sistematiza și expune ideile. Și nu numai atât, ci el este remarcabil pentru ideile sale inovatoare, pentru faptul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
1.1, p. 3-409; vol. 2.2, p. 3-311, edit. de Werner William Jaeger, Leiden:Brill, 1960; pentru lucrarea Sfântului Grigorie In Canticum canticorum, am folosit și traducerea românească a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960; pentru opera De vita Moysis
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
puritatea Sa și m-a umplut cu frumusețea Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 60. footnote>. Frumusețea miresei exprimă metaforic mântuirea de la păcat și, prin urmarea lui Hristos, sufletul păcătos sporește în frumusețe. Ca și scriitorul bisericesc Origen, Sfântul Grigorie asociază întunecarea sufletului cu păcatul din trecut: „Viața mea de dinainte a creat acest aspect întunecat (ζοφωδες)”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Deși păcatele din trecut ale sufletului influențează existența sa prezentă, sufletul rămâne totuși frumos datorită faptului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul inexprimabilului; caracterul apofatic al acestei strategii, ca și aluzia la Sfânta Sfintelor, indică modul în care Cântarea Cântărilor va conduce sufletul spre uniune. Părintele bisericesc percepe Cântarea Cântărilor ca utilizând puternice imagini erotice pentru a aduce credinciosul spre spațiul lipsit de imagini al Sfintei Sfintelor, unde are loc uniunea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept. Paradoxul este oarecum inevitabil și sugerat de altfel de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera In Canticum canticorum, am folosit și traducerea românească a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI - prescurtat GNO), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960. footnote>. În Omilia
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ce va scoate din Ionică... Că Vasile și Gheorghe, ceilalți băieți, au învățat acolo carte nu glumă și că de de vreo douăzeci de ani de când e vornic în Pipirig, se tot încurca în socoteli, că nu știa decât slova bisericească, dar după ce i s-au întors feciorii tobă de carte, îi țin strașnic socotelile și nu mai poate de bine... Elogiul pe care bătrânul îl aduce școlii e una din paginile acelei proze dense de adevăr, care, în lipsa istoriei, ține
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
pentru principalele capitole ale unei istorii a muzicii universale, cu o periodizare după Riemann, periodizare ce nu ține seama de date istorice, ci de elementele specifice ale creației muzicale: Cele mai vechi popoare de cultură și primitivii; Muzica elină; Muzica bisericească bizantină și gregoriană (romană); Trubadurii, truverii, minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
au rămas de la eminentul profesor român deschideri spre acest orizont muzical legat organic de spiritualitatea românească și de plămada sufletească a poporului nostru: studiile și articolele în care scrutează vechimea acestui domeniu de muzică, personalitățile marcante ce au ilustrat muzica bisericească străbună - cum inspirat a numit-o - și propunerile unor soluții viabile pentru revitalizarea ei: Muzica primelor veacuri ale creștinismului, Muzica bisericească română, Învățământul muzical în Principatele Românești - de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Ion Popescu - Pasărea. Acestora
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]