390 matches
-
a minoriților, apoi la gimnaziul din Cluj și la Blaj, “unde absolvând cursul moral în 2 ani, cu titula de cooperator în Bistriță, căsătorindu-se cu Rafila Bălan ex loco, așa 9 ani a fost cooperator lângă Maior Ioan, protopopul Bistriții” . Rafila Bălan era verișoară primară cu tatăl mitropolitului ortodox Nicolae Bălan. Căsătoria lor a avut loc în 1855. Hirotonirea preotului Ioan s-a făcut sub mitropolitul Alexandru Șterca Șuluțiu de la Blaj. A fost numit preot în Leșu unde rămâne până la
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
unde se formase localitatea Sălciua Nouă. Culesul din grădina de acasă După ce se cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
amintește că "„la biserica cea din lemn de la satul Costești, fiind și noi ctitori acolo la leat 7259; iar cine s-ar ispiti a o înstrăina de la această sfântă biserică, să aibă a se judeca cu Maica Precista. Antonie, arhimandrit Bistriții”". La sfârșitul secolului 18 s-a construit actuala biserică din cătunul Grușetu de către arhimandritul Constandie Peloponisiotul (1796-1804), un alt egumen bistrițean. De la această refacere se păstrează pomelnicul, al cărui text a fost transcris și transmis posterității de către cercetătorul Aurel Sacerdoțeanu
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
Muzeului Județean de Artă, Argeș - Pitești; http://www.aapiasi.ro/ http://destepti.ro/pictorul-costel-iftinchi-si-arta-naiva http://www.ziarul evenimentul.ro/știri/Iași/omul-zilei-costel-iftinchi--106595.html http://www.bzi.ro/costel-iftinchi-un-modelator-in-lemn-si-in-constiinta-aproapelui-5867 https://romaniannaiveartinfo.blogspot.com/2013/03/costel-iftinchi.html http://www.ziare.com/bistrița/articole/scriitorul+costel+iftinchi http://culisepolitice.blogspot.ro/2012/06/usa-naivilor-s-deschis-pentru-doua-oara.html http://www.luceafarul.net/botosani-flash-cultural-salonului-national-de-arta-naiva-gheorghe-sturza-editia-aiii-a http://dragusanul.ro/tiberiu-cosovan-marturisitorul-de-frumosfrumos/ http://www.cuvantul-liber.ro/index.php?mact=News,cntnt 01,detail,0&cntnt01articleid=80278 http://traditiiclujene.ro/pdf/fotografia document etnografic VII 2010
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul de 24°6’30” longitudine estică. Teritoriul comunei se învecinează cu
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
nu produc pagube, intensitatea lor fiind scăzută, iar iarna nu se înregistrează geruri prea mari. Acest fapt este demonstrat și prin aceea ca pârâul Otăsău, deși cu debit scăzut, iarna nu îngheață complet niciodată. Râul Otăsău, afluent pe stânga al Bistriței vâlcene, izvorăște de sub Vf. Vânturarița al Munților Buila din Masivul Căpățânii și se varsă în Bistrița, lângă satul Săreni. Lungimea sa totală este de 28 km iar suprafața bazinului său hidrografic este de 106 kmp. Acest pârâu străbate comuna pe
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Andrieș Slujăscul, giupâneasa lui Negrilă, de a sa buna voie și’au dat satele și moara, parte a ei, ci și’au împărțit, înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesau ca să fie sfintei mănăstiri Bistriții cu tot venitul," "Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. Pre care este credința a domniei mele, noi Ștefan Voievod și credința mitropolitului nostru Teoctist, și credința tuturor boerilor noștri, mari și mici
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei, culege apele de pe flancul răsăritean (Teșna-Coșna și Dornișoara). Rîurile din Munții Bîrgău sînt dispuse în cea mai mare parte transversal față de cele trei axe hidrografice principale orientate est-vest: Someșul Mare. care își adună apele de sub Vf.
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
antologie; 1998. "ZAPP...", pusă în scenă de Theodor Smeu Stermin la teatrul "ANDREI MUREȘANU" din Sfântu Gheorghe; 1999. "EPILOG", montată pentru Teatrul Național Radiofonic de Gavriil Pinte; 1999 "FAPT DIVERS" montată în regim de atelier de Andreea Văleanu la "altFEST" BISTRIȚA; 1999. "EPILOG", montată în regim de atelier de Gavriil Pinte la "DRAMAFEST", Târgu Mureș; 2000. "EPILOG", pusă în scenă de Gavriil Pinte la teatrul "URMUZ" din Tulcea; 2000. "ZAPP...", pusă în scenă de Cristian Nedea la Teatrul Național din Cluj-Napoca
Ștefan Caraman () [Corola-website/Science/304266_a_305595]
-
un membru al familiei domnitoare: Pomelnicul a rămas totuși necunoscut tuturor cronicarilor moldoveni, până la începutul secolului XVIII, când este cercetat de Axinte Uricariul. „"Iară pentru Coste Mușatin Vodă, tatul lui Roman Vodă, măcar că la o carte de pomelnic a mănăstirii Bistriții l-am găsit scris la rândul domnilor iară unde ar fi fost domnia lui n-am putut afla”". Până în anul 2004 pomelnicul mănăstirii Bistrița reprezenta singurul izvor istoriografic intern care îl menționa pe Costea voievod, fapt care a făcut ca
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul. Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Un document al vremii specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, ""și mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriții din temelie o au risipit"". A fost refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 - 1519 tot de către boierii Craiovești. Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei a adus de la Constantinopol cea mai de preț comoară a lăcașului, "moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
au un relief relativ mai simplu decât celelalte regiuni subcarpatice. Relieful lor este grefat pe o structură mai simplă, mai puțin cutată și este format dintr-un singur șir de dealuri și un singur șir de depresiuni. Pe văile principale (Bistrița si Trotuș), care-i traversează pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizează o legătura naturală strânsă între Carpații Orientali, Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
o varietate de salcie), 400 de mălini, 500 de trandafiri sălbatici, 500 de bucăți de tamariscă (cătină), alături de meri,peri și vișini sălbatici. Același raport indica faptul că aceste plante pot fi găsite în zone împădurite de pe malurile Putnei, ale Bistriții, cât și în apropierea moșiei Mărășeștilor. Din 1847 s-a început organizarea destul de frecventă în Grădina Copou a diverse reprezentații, jocuri de societate, dar și a impresionante spectacole de artificii, precum cele efectuate de frații Smolnițki (14 august 1847) sau
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală se află în Munții Căpățânii grupare ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 830 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene, în partea nordică a satului Bistrița, pe teritoriul împădurit al mănăstirii cu aceelași nume. cu o suprafață de 0,25 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]
-
mijlocii și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din care 45 km formează limita nordică, nord-estică și estică a Munților
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută și sub denumirea de Sfântul Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută și sub denumirea de Sfântul Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o cavernă
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
ca suprafață ce străjuiește județul Bistrița Năsăud spre est, prin munții Bârgăului, denumiți și "Muncei" datorită altitudinii mai reduse. Aceștia sunt limitați de Someșul Mare (între Ilva Mică și Șanț) și creasta Muncei în nord, pasul Strâmba la vest, valea Bistriței Ardelene la sud și valea Dorna în prelungire peste Buba și Dălbidan în est. Încadrându-se organic în acest areal, teritoriul satului Lunca Ilvei este alcătuit dintr-un relief extrem de variat, ce cuprinde: munți, muncei, măguri, terase, poderee și lunci
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
suporterii nu numai prin aducerea la Călărași a unor echipe de "Divizia A", dar și cu ajungerea în sferturile Cupei României. În acea ediție Dunărea a eliminat: Avântul Independența 4-0, Navol Oltenița 3-0, Portul Constanța 4-1, Rocar București 1-0, Gloria Bistrița 3-2 (un meci la care antrenorul de atunci al bistrițenilor, Remus Vlad, a "aflat" unde este Călărașiul pe hartă, după ce se declarase necunoscător la tragerea la sorți), Flacăra Moreni 7-3, ASA Târgu-Mureș 2-1. Pentru depășirea sferturilor de finală și accederea
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Nr. 77 PERNES MIRELA Oradea Bl. Dacia Nr. 56 Bl. U 3 Ap. 14 țel. 059/156594 STOCA LUMINIȚA Oradea Str. Meșteșugarilor Nr. 27 TÂRAU VALENTINA CARMEN Oradea Str. Nucetului Nr. 2 PB 3 Ap. 16 țel. 059/129626 FILIALA BISTRIȚA Membri activi înscriși în Tabloul Corpului Partea I 672 BODEA TEODOR (n. 1951) Bistrița, Str. Imp. Traian bl. 46, sc. E, ap. 51 țel. 233895 15852 BODOR I. MARIA (n. 1959) Bistrița, Str. Gh. P. Bășești bl. 2, ap. 49
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Lupu din Moisei avizează Bistrița că din cauza omătului mare nu a putut să meargă cu oile la muntele lor. În 1672, boierii din Maramureș poftesc călugării din Putna la sfințirea Mănăstirii Moisei, afiliată Putnei, iar egumenul Sava din Putna cere Bistriței pașaport pentru doi călugări, care fiind trimiși să asiste la sfințirea Mănăstirii Moisei, nu pot să se reîntoarcă pe drumul pe care au mers din cauza omătului. Totuși, bisericile maramureșene, ba chiar și Mănăstirea Moisei, cumpărau în tot acest timp (1647-1690
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Paltina, Ro goaza, Frunzu, Gropu, Nedeiu, Fătăciunu, Zăpozu, Veverețu, Valea lui Cîine, Dealul lui Bot, Rîu de Mori, Valea cu Ioana etc. Există situații de nume duble, diferite, pe tronsoane, ale unor cursuri de apă (Frumoasa și Sebeș, Repedea și Bistrița), de fapt unul dintre ele, evident cel străin, de cele mai multe ori, traduce numele romînesc (așa cum se întîmplă în multe alte cazuri, fără a se diviza însă topicul). Numele slav sau maghiar, încadrîndu se în stratul respectiv, ar putea părea mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
18 0 0 R-104 1143 7 1626 70,3 1778 1742 36 0 0 3 BACĂU 1369 32 468 292,52 1006 876 44 86 0 4 BAIA MARE 704 27 540 130,37 942 900 42 0 0 5 BISTRIȚA 670 1 739 90,66 938 932 6 0 0 6 BOTOȘANI 1306 33 1307 99,92 1262 1250 12 0 0 7 BRĂILA 828 1 698 118,62 958 949 9 0 0 8 BUCUREȘTI-JILAVA 2547 0 1628 156
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
4 Pedagogie arte plastice și decorative 4 Facultatea de Arte Decorative și Design Arte decorative 4 Design 4 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Colegiul Specializarea * Colegiul Universitar de Arte Plastice și Decorative din Bistrița Pedagogie arte plastice și decorative 3 Colegiul Universitar de Arte Plastice și Decorative din Sighișoara Pedagogie arte plastice și decorative 3 * Durata studiilor, în ani 24. UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANȚA A) Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]