490 matches
-
fără de moarte. Viața și legenda lui Constantin Paleologul, utimul împărat al romanilor. Iași: Polirom, 2003. Nicolescu, Corina. Moștenirea artei bizantine în România. București: Meridiane, 1971. Obolensky, Dimitri. Un commonwelth medieval: Bizanțul. București: Corint, 2002. [1971] Ostrogorsky, Georg. Storia dell'imperio bizantino. Torino: Einaudi, 1993. [1963] Ofrim, Alexandru. Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească. Brașov: Paralela 45, 2001. Panaitescu, P.P. Contribuții la istoria culturii românești. București: Minerva, 1971. ---. Mircea cel Bătrân. București: Corint, 2000. [1944] Panofsky, Erwin. Renaștere și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Seuil, 1983-1985. 3 vol. ---. Soi-même comme un autre. Paris: Seuil, 1990. ---. Memoria, istoria, uitarea. Timișoara: Amarcord, 2001. [2000] Roux, Jean-Paul. Regele. Mituri și simboluri. București: Meridiane, 1998. [1995] Runciman, Steven. The Last Byzantine Renaissance. Cambridge: Cambridge UP, 1970. ---. La teocrazia bizantina. Firenze: Sansoni, 1988. [1977] ---. Le schisme d'Orient. La papauté et les Églises d'Orient XIe et XIIe siècles. Paris: Les Belles Lettres, 2005. [1955] Sabados, Maria Ileana. Catedrala Episcopiei Romanului. Vasului: Episcopia Romanului și Hușilor, 1990. Sartre, Jean-Paul. L
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
faith and history în modern thought, Emeth Press, Lexington, 2005. Idem, Theology as History and Hermeneutics, Emeth Press, Lexington, 2005, Xenopol, A. D., Teoria istoriei, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. Zizioulas, Ioannis, Creația ca Euharistie, trad. de Caliopie Papacioc, Ed. Bizantină, București, 1999. Studii și articole speciale ***, "God în Nature and History", în Faith and Order Paper, nr. 50, World Council of Churches, Geneva, 1968. Baudrillard, Jean, "The Illusion of the end", în JENKINS, Keith, The Postmodern History Reader, Routledge, New York
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
el, chiar de Fericitul Augustin. 45 Cf. Daniel Benga, " Întâlnirea între istorie și eshaton în teologia și viața Sfinților Trei Ierarhi", în Studii teologice, nr.1 (2006), p. 7. 46 Ioannis Zizioulas, Creația ca Euharistie, trad. de Caliopie Papacioc, Ed. Bizantină, București, 1999, p. 23, apud Daniel Benga, art. cit., p. 12. 47 Cf. Mircea Florian, op. cit., p. 113. 48 Jean Daniélou, op. cit., p. 13. 49 Cf. Land, vol. cit., p. 465. 50 Cf. Tillich, p. 300. 51 Land, op. cit., p.
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ei cu antichitatea clasică, orașul era în anii treizeci ceva mai mare decît un mic oraș otoman, încununat de ruinele impresionante ale Parthenonului. Regenții bavarezi filoeleni au pus firește accentul mai curînd pe moștenirea clasică a statului decît pe cea bizantină. Nestînjeniți de construcțiile anterioare, ei au putut înălța un oraș cu străzi drepte și piețe ordonate, preferînd o formă a arhitecturii neoclasice reflectată și în unele clădiri contemporane din München și adoptînd deci un stil arhitectonic care nu era nici
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sculptată în atelierele din Pirinei, cu porticuri pictate cu figuri biblice, cu ornamente din stuc etc. Stele și sarcofage sînt ornamentate cu sculpturi, în care se amestecă în mod egal tradiția clasică, influențele orientale și estetica barbară. Capitolul 2 EUROPA BIZANTINĂ DE LA IUSTINIAN LA APOGEUL MACEDONEAN (SECOLELE VI-XI) În timp ce, în Occident, Imperiul dispare, el se menține în Orient, centrat în jurul Bizanțului. Împăratul Iustinian, mare legislator, preocupat să restabilească unitatea creștină, încearcă să impună autoritatea Imperiului bizantin si în Occident, după ce
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Hristos este în exclusivitate om, teză adoptată de Nestorius, patriarh al Constantinopolului în 428. Condamnați, în 431, de cel de-al treilea Conciliu de la Efes, nestorienii nu vor mai avea prozeliți decît în Siria și, mai tîrziu, în Asia ne-bizantină. Dimpotrivă, dunați în jurul lui Chiril, patriarh al Alexandriei, monofiziții afirmă predominanța abso- lută a naturii divine a lui Hristos. Împotriva acestei noi erezii, care, și ea, își va găsi adepți numai în provinciile orientale ale Imperiului și în Egipt, replica
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Dandolo îi încuviințează cererea și-i împinge pe toți baronii occidentali către o aventură pe care o acceptă doar în virtutea sumelor uriașe pe care tînărul Alexie IV promite să le ofere. În iulie 1203, armata cruciaților pornește la asedierea capitalei bizantine ai cărei locuitori, proaspăt detronatori ai lui Alexie III, deschid porțile Împăratului exilat și fiului său, devenit co-împărat. Repede, însă, populația Constantinopolului se va opune suveranilor impuși de cei pe care-i consideră mercenari latini. Isaac II și Alexie IV
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
19 Instalarea regatelor barbare..................................................20 Merovingieni și Pepinizi......................................................24 Cel de-al treilea val de migratori. (secolele VI-VII)..............................................................26 Un regres la scară europeană?..............................................28 Criza și reînnoirea Bisericii creștine.....................................32 Cultura în timpul monarhiilor barbare..................................36 Capitolul 2 Europa bizantină de la Iustinian la apogeul macedonean (secolele VI-XI).................................41 Erezii și dispute religioase....................................................42 Iustinian și recucerirea în Occident......................................44 Urmașii lui Iustinian.............................................................47 Secolul de aur al Bizanțului..................................................49 Replierea din secolul al VII-lea............................................51 Criza iconoclastă..................................................................54
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Tyr, Sidon, Byblos, Ugarit). A fost patria fenicienilor, având o cultură maritimă ce a înflorit 2500 de ani (între 3000 și 500 î.e.n.). Libanul a fost supus temporar, de-a lungul secolelor, autorității egiptene, asiriene, persane, seleucide, romane (63 î.e.n.), bizantine (395 e.n.), arabe (636 e.n.), cruciate (sec.XI-XIII), turce (1516-1918). În Liban a supraviețuit o importantă minoritate creștină (populația maronită), în pofida islamizării. După Primul Război Mondial, ca urmare a destrămării Imperiului Otoman, Libanul unit cu Siria a fost administrat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigore de Nyssa și Sfântul Grigore de Nazianz. Într-un remarcabil studiu, Jaroslav Pelikan remarcă impresia de strânsă similaritate între cei trei. Împreună, aceștia ocupă un loc pe care Endre von Ivanka îl numește „viața bizantină intelectuală timpurie”, după Constantin, Niceea și Athanasie, dar înainte de Iustinian, Dionisie și iconoclasm. A căuta însă o filosofie de felul celei practicate în antichitatea greacă este lipsit de sens. Ceea ce au făcut capadocienii este o implicare a filosofiei ce nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de identificare unei dispute legate de alternativa realism—nominalism, atât în Apusul medieval târziu și renascentist timpuriu, cât și în Bizanțul secolelor XIII și XIV (fără a mai menționa că de fapt discuția reprezenta o chestiune foarte veche pentru filosofa bizantină). Diferența majoră stă însă în raționalitatea sub care s-au conturat cele două orizonturi filosofice. Scolastica apuseană a dus cu sine o folosire ce se dorea cât mai exactă a conceptelor filosofiei, însă această precizie răspundea mai degrabă de necesitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu își are scopul decât în apropierea de Dumnezeu, apropiere descrisă tot în termenii relației vizuale, deși întru paradoxul vederii „întunericului supralu- minos” divin. Au fost interpreți moderni care au considerat că între tradiția neoplatoniciană a descrierii contemplației și cea bizantină nu este o ruptură de fundament. Și într- adevăr, o anume lectură a textelor de filosofiei bizantină ar putea duce la senzația păstrării aceluiași simbolism al termenului. Ca să dăm doar un exemplu, Grigorie de Nazianz insistă asupra necesității de a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
liniștii”. Prețuirea acestei modalități de a filosofa nu a fost niciodată subestimată în istoria culturală a Bizanțului, de aceea atât școala de filosofie, cât și mănăstirea au fost în aceeași măsură căi de exersare în cele ale filosofiei. Întreaga societate bizantină a fost structurată din perspectiva acestui ideal și comandament al pregătirii cu mintea și cu trupul în vederea experienței contemplației — lucru dovedit până și de legislație, cum este cazul codului lui Justinian. Toate eforturile spirituale umane converg însă spre ceea ce trebuie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
am întâlnit la multe peleri naje majore din țară, sunt amplasați pe marginea drumului de acces, cu panglicile lor tricolore, icoane și mirul lor cu miresme tari. Numai că, de data aceasta, din boxele ambulante răsună pricesne și nu cântări bizantine, ca la Iași sau București. Afluență mare a pelerinilor care coboară panta și doresc să fie miruiți, cu un gest automat și grăbit, de unul dintre călugări. Marea majoritate lasă drept ofrandă un bilet de un leu. Un tânăr atletic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Raynaud, progresiv tegumentele ultimelor falange se subțiază, devin uscate, dure, cornoase, aderând pe planuri profunde. Se remarcă și tulburări trofice (căderea unghiilor, ulcerații, necroze). Leziunile progresează la mâini și antebrațe, tegumentele fetei devin imobile, regiunea fiind inexpresiva (facies de icoana bizantina). Trunchiul și membrele inferioare sunt mai rar afectate. Leziunile se pot întinde la mușchi, care se atrofiază și se sclerozează, tendoanele se retracta. ... b) Sclerodermia progresivă se asociază cu tulburări viscerale multiple predominant la nivelul tubului digestiv (tulburări de deglutiție
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
și restaurării patrimoniului muzeal. De asemenea, va oferi asistență în domeniile utilizării informaticii în muzee și restaurării patrimoniului muzeal. Partea română va oferi, în schimb, stagii de specializare în domenii având o bogată tradiție în România, precum arheologia, etnografia, arta bizantina etc. Condițiile practice ale acestor stagii vor fi negociate de instituțiile interesate. Partea română menționează în acest sens existența la București a Muzeului Național al Satului și, la Sibiu, a Muzeului Tehnicii Populare; partea luxemburgheza își exprimă interesul de a
PROGRAM din 18 septembrie 2002 în domeniile ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi tineretului între Guvernul României şi Guvernul Luxemburgului pentru anii 2002-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148954_a_150283]
-
și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului. 102 Cf V. lazarev, Storia della pittura bizantina, Torino 1967, 365. 103 Andrei Rubliov‑s‑a născut între anii 1360‑1370. A fost asistent al pictorului, de origine greacă, Teofan Grecul, iar opera sa duce mai departe tradiția icoanelor bizantine, dar introdu‑ ce mai multă suplețe și gingășie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
deja exista din a doua jumătate a secolului al XII‑lea o școală de pictură unde maeștrii greci se bucurau de drepturi egale profesionale și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Paris 1928. James W., Introducere în filosofie, Ed. All, București 1999. kant i., Critica facultății de judecare, Ed. Trei, București 1995. lafferanChi m., Renaștere I Enciclopedie de filosofie și științe umane, Ed. All, București 2004. lazarev V., Storia della pittura bizantina, Torino 1967. leYris p., Michelangelo: poezii, Ed. Minerva, București 2003. lotto de C., Leggere l ‚icona, Ed. Bucceri, Padova 1992. luiGi s., Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953. mannuCi V., Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981. marani
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului. 102 Cf V. lazarev, Storia della pittura bizantina, Torino 1967, 365. 103 Andrei Rubliov‑s‑a născut între anii 1360‑1370. A fost asistent al pictorului, de origine greacă, Teofan Grecul, iar opera sa duce mai departe tradiția icoanelor bizantine, dar introdu‑ ce mai multă suplețe și gingășie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
deja exista din a doua jumătate a secolului al XII‑lea o școală de pictură unde maeștrii greci se bucurau de drepturi egale profesionale și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Paris 1928. James W., Introducere în filosofie, Ed. All, București 1999. kant i., Critica facultății de judecare, Ed. Trei, București 1995. lafferanChi m., Renaștere I Enciclopedie de filosofie și științe umane, Ed. All, București 2004. lazarev V., Storia della pittura bizantina, Torino 1967. leYris p., Michelangelo: poezii, Ed. Minerva, București 2003. lotto de C., Leggere l ‚icona, Ed. Bucceri, Padova 1992. luiGi s., Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953. mannuCi V., Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981. marani
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Însumează preocupările și contribuțiile lui Gheorghe I. Brătianu la istoria economică și socială a Bizanțului, rolul aurului În sciziunea politică a Imperiului Roman, diviziunile cronologice ale Imperiului, legarea de glie și regimul fiscal, tratate dintr-o perspectivă comparativă: română, slavă, bizantină etc. Aprecierile unanim elogioase au aparținut istoricilor vremii din generații și orientări diverse, marele Nicolae Iorga semnalând primul Înaltele calități ale lucrării: Nimic nu lipsește: informație vastă și variată [...] bine aleasă, formă literară frumoasă, critică deopotrivă plină de curtoazie și
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
mod, cert este că el înregistrează o tradiție, bine înrădăcinată în conștiința românilor norddună reni, aceea a apartenenței lor la Imperiu. De altfel nu pot fi negate influențele bizantine în organizarea primelor voievodate-ducate românești care au ca model ducatele (temele) bizantine de graniță, așa cum a fost tema Paristrion, încât se poate spune că cele dintâi cristalizări de stat ale românilor stau „cu fața spre Bizanț” , iar „folosirea modelelor bizantine este incontestabilă în ce privește structurarea societății statale românești” . Chiar în perioada cuprinsă între
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]