310 matches
-
observat că, în momentele cele mai grele din viața mea, pe nisip era numai un singur rând de urme. Nu înțeleg, de ce? Tocmai când am avut mai mare nevoie de ajutorul Tău, Tu m-ai părăsit. Dumnezeu a răspuns cu blânda Sa bunătate: Dragul meu, Eu te iubesc mereu și niciodată nu te voi părăsi. În vremurile tale cele grele, de încercări și de suferințe, se vede pe nisip numai o singură pereche de pași, deoarece atunci Eu te luam în
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să creeze o schimbare care să-l plaseze în conflict cu apărătorul, adică scopul lui poate fi să ia ceva de la apărător, să schimbe realitatea pe cheltuiala apărătorului, să stopeze un comportament supărător/deranjant al acestuia. Agresorul începe cu tactici blânde, iar dacă acestea nu se soldează cu succes recurge la tactici tot mai dure, până când fie scopul său este atins, fie valoarea costurilor sale devine mai mare decât valoarea scopului de atins, și atunci renunță. Așadar acest model postulează existența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În aplicare pe post de doctrină de guvernare din „zelul compătimitor” al celui mai ilustru dintre elevii lui Rousseau, adică Robespierre? Și, mai important, cum s-a putut ca bunătatea naturală față de semeni să ducă la Teroare? Milă și compasiune: blânda voce Jean-Jacques Rousseau scria, În Discurs asupra originii inegalității Între oameni, că prima legătură dintre aceștia este mila: „Oamenii n-ar fi fost decât niște monștri, dacă natura nu le-ar fi dat mila să le sprijine rațiunea ș...ț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
curând însă mi-am reluat ritmul normal și-mi petrec ziua mai făcând câte o plimbare, mai citind sau răsfoind prin documentele și dosarele de la Arhivele Statului sau de la biblioteca Academiei. Deocamdată, vremea e bună, iarna cât se poate de blândă și trece ușor, așa că nici nu ne dăm seama când o să ne trezim în primăvară. Am fost în cursul lunii octombrie, într-o duminică, la Ilie Tălășman, la culesul viei, cu care ocazie, l-am întâlnit și pe Costică Tălășman
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cântă!... Numai eu tăcut și palid rătăcesc pe mal de ape / Și uitândumă în unde las privirea ca să-mi scape / Pe întinderi necuprinse, unde lin se oglindește / Farmecul de cer cu stele! Tremurând luna lucește / Și lăsându-și fața mândră, blânda lumilor fecioară / Apele aprinde-n valuri și în ele se coboară!... Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde!...” (T. Dragoș [Mihai Horodnic], Mult mister ascunde apa..., I, 1-2, 1924, p. 4; text
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
vreme, au trecut așa mulți ani, La hotarele rămase, se iviră alți dușmani E OLTENIA acum cea care sub cizmă geme Slavă Domnului că, totuși, a durat puțină vreme! Numai că pe-aceeași mână, hrăpăreață și haină, A intrat nefericita, blânda, dulcea BUCOVINĂ... Însă, ca și cum prăpădul nici așa n-a fost destul, Pururi fiind dușmanul și hain și nesătul! Iată, vine să aducă înc-o blestemată zi Și-ntr-o mână și mai cruntă BASARABIA pieri. În această diastimă, din cei zece
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
acolo profesorul Ion Groapă consăteanul nostru, dar n-a fost. El vânduse ce avusese de vândut și își terminase misiunea. Rolul lui de Iuda, în această teribilă tragedie era să confirme spusa filosofului nostru surghiunit o viață, Emil Cioranu: -« Icoana blândei și frumoasei noastre Miorițe, este uneori umbrită de gălbeaza ei». Pentru serviciile sale aduse organelor de securitate a fost răsplătit cu postul de director al unui liceu dintr un orășel din Țara Făgărașului. Încadrarea juridică a fost aceeași pentru toți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mișcă în versuri ca păsările cerului: Sburat-au ani ca stoluri lungi pe șesuri 276, se spune într-o variantă la Trecut-au anii... Încet se deplasează și luna, tocmai pentru că în esența ei este de sorginte melancolică: S-aud cum blânde cad/ Izvoarele-ntr-una;/ Alunece luna,/ Prin vârfuri lungi de brad (s.n.)277. Dar nu numai luna, ci și Stelele curg raze din ele lin pică278. Totul este mișcare: Stelele-n cer mișcă auritele zodii 279, lumina însăși călătorește în spațiul intergalactic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca element feminin al cuplului androgin. Mercurul, argintiu și el, îmbină un șarpe, o acvilă sau un dragon înaripat, contribuind la poeții romantici să reprezinte luna printr-un liant erotic al elementelor lumești: Să plutim cuprinți de farmec sub lumina blândei lune1007. Iată, deci, cum Luna reprezintă devenirea cosmică; în fața ei poetul scuturat de soartă fiind determinat să presimtă un destin nebunesc, cel al umbrelor, urmărit de soarta rătăcitorului, astrul nopții luând deseori pentru el aspectul ființei pierdute: Tristă, după un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ai etc. (de la optativ perfect), conjunctivul le opune același morfem să. Observații: Exprimarea opoziției conjunctiv/indicativ la persoana a III-a prin dezinențe, personale, face posibilă la această persoană gramaticală, absența conjuncției-morfem să: „Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blândei luneVântu-n trestii lin foșnească, Unduioasa apă sune!” (M. Eminescu) Timpurile conjunctivuluitc "Timpurile conjunctivului" Conjunctivul se realizează prin (sau mai exact: modalizează) două valori temporale, prezentul și perfectul. Prezentul Se manifestă ca timp absolut și ca timp relativ, în funcție de situația
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prospețime și naturalețe. PARTEA A III-A CROMOTERAPIA CAPITOLUL 1 CROMOTERAPIA - TERAPIA PRIN CULORI Cromoterapia face parte din terapiile naturale pe care le redescoperim cu încântare, ca fiind apte să ne reechilibreze organismul într-o manieră cât se poate de blândă, mai ales în condițiile în care acesta este mai aproape mereu supus stresului și tensiunilor continue ale vieții moderne. În Extremul Orient, în China și mai ales în India, cu mii de ani în urmă, filtrele de diferite culori, obținute
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
în castele translucide pe zeii Daciei, luna se restrânge la dimensiunile umane, devenind un adăpost al visării romantice. Personificarea anticilor care văzuseră în Selene o zeitate magnifică, plimbându-se între nori de argint, apare transcrisă în registru eminescian de serafică blândă, idee platoniciană, „amanta lui Dumnezeu (Lucifer)” conform unei însemnări pe manuscris. Contemplată „prin streșina de codru”, luna apare ca : „O regina tânără și blondă în mantia-i albastră constelată, Cu mâinile unite pe-al ei piept De neauă... Trece luminând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
acedia, acea insensibilitate în fața vieții spirituale puternice, care era socotită în Evul Mediu printre păcatele de moarte. Dante i-a plasat pe acediosi în infern, unde se bălăcesc prin noroi, punîndu-i să zică (Infernul, VII, 121-124): "Răi am fost sub blînda, dulce-a soarelui lumină și-am huzurit la-al lenei adăpost de-aceea-acuma pătimim în tină"63. Vechii mistici și sfinți cunoșteau bine această stare și o priveau ca pe o lucrare a diavolului. De altfel, chiar și cînd își doreau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
toate proverbelor românești - este aceea dintre LUP și OAIE/MIEL. Ea se organizează sub forma uneia dintre cele mai pronunțate opoziții privative din textemele diasketice, dar și din cultura populară autohtonă: aceea dintre agresor (rău/violent/lacom) și victimă (bună/ blândă/inocentă). E vorba despre o opoziție privativă absolută, determinată de lupta pentru supraviețuire și înregistrată în numeroase texteme: 1992: Și lupul sătul și mielul întreg nu se poate (" Se zice pentru cele peste putință" - Iordache Golescu); 2026: Moartea lupului e
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu-i sunt, nu-i nici măcar/ Putere, un strigăt, ori porunci, măcar pedeapsă/ Înviere, Speranță, Nu-s/ Decât un fel de mări grozave fără ape/ Mânate îndelung de mari lumini/ Spre depărtarea care vine/ Îndepărtându-se mereu/ Și-apoi întoarsă blândă mă înflorește". Este natura substanța sau esența ființei, în sensul în care, fiind o putere de dispunere inițiatoare, o pune în ființare, aducând-o la prezență, la un a fi de față al unei existențe determinate? Dar nimic nu e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Rănitul aiura: Ești tu, Yvonne a mea? Iubita mea cea dulce, frumoasă ca o stea! Nu vreau să mor! Să mergem, ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru pe-nserat! Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a bolii lui
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
conserve ordinea în sala de curs, pregătirea sistematică pentru lecție, precum și executarea deciziilor și instrucțiunilor corpului didactic. Marele pedagog deosebea între două forme de disciplină: una brutală, dobândită prin violență domestică sau alte pedepse coercitive, iar cea de-a doua blândă, dobândită prin pilde și înțelepciuni, sfaturi moralizatoare, exemplul personal etc. Întreținerea spiritului de disciplină se obține prin conformitatea cu natura: ,,cea mai bună formă de disciplină ne-o oferă soarele ceresc, care dă lucrurilor în creștere totdeauna lumină și căldură
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sinelui aici se petrece. Când răul torturează, verbul poetului devine semnul și prudența între strigăt și vehemență. În Muzeu de sate el observă, ca un fin psiholog, că țăranul român "Mai poartă-n palme răni uscate,/ Mai poartă-n ochi blânda melancolie..." sau "Cine, doamne, oare cine plânge/ Între două dealuri umbra de țăran/ Și-n surpare lacrima și-o frânge/ Că țăranul e-un muzeu contemporan?". Totul se încheie cu versuri recitate de poeții lansați, deși tristețea lor, bine ascunsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut recent, este plasat în fața Școlii Generale Nr. 5 din cartierul Corni. Printre ostașii care cu prețul vieții lor s-a înfăptuit unitatea națională, amintim pe sergentul D. Blânda, caporalul D. Moisei, M. Hodea, V. Mihăiță și alții. La 6 noiembrie 1937, în ședința Consiliului comunal din Huși (primar, ing. C. C. Zotta) s-a hotărât aplicarea legii cu privire la împroprietărirea cu locuri de casă a combatanților din Primul Război Mondial
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acelor vremuri de grea cumpănă pe care le-am trăit pe viu, îndurând cu vârf și îndesat ani plini de suferință. Ca și mulți alți copii din generația mea, copii ai regimului de teroare roșie instaurat de către Rusia bolșevică în blânda noastră Basarabie încă acum 59 de ani, la 28 iunie 1940; copii ai războiului fascisto comunist din anii 1941-1945; copii ai tifosului exantematic din 1946-1947; copii ai deportărilor și ai colectivizării din anii 1940, 1941 și 1949; copii dezmoșteniți din
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
îl câștigaseră mișcării. (Pe atunci Romanul era, grație lui V.G. Morțun, un centru de mișcare socialistă destul de activ). Bietul preot, care în toată sinceritatea credea că a găsit în socializm ceva din generozitatea creștinismului primitiv, înviorat și întinerit, opunea o blândă și totuși hotărâtă rezistență celor care îi vorbeau de credința lui. Nu, spunea el. Nu permit gândului meu să se atingă de lucrul acesta... Atitudinea lui, privirea lui, cerbicia lui, m-au impresionat adânc. Printre noi, se afla și Panait
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi salvarea familiei. Muncea cu toată pasiunea în această vie, despre care spunea mereu că-i va fi „mama lui la bărânețe”. În acel an, prin noiembrie, tata îngroapă corzile viei, pentru a le proteja de îngheț. Cum iernile fuseseră blânde până atunci, majoritatea viticultorilor nu mai îngropau via. Tata avusese tăria să facă ce știa el că e mai bine pentru vie, suportând cu stoicism ironiile ce-i erau adresate de consăteni în privința îngropatului viei. Iarna 1928-29 a fost extrem de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
evident c), Încântat) de tot ce face și de tot ce spune el, soția să Îl iubește foarte mult - lucru rar În aceste vremuri În care femeile sunt niște lupt)toare. Totuși, cine nu s-ar bucura al)turi de blândă și amabila doamn) Werblowsky, care Îl privește cu atâta pl)cere pe soțul ei, așezat În jilțul s)u În capul mesei? Și inima mea are, probabil, un compartiment feudal. Am o sl)biciune pentru ierarhie. Mi-aduc aminte cât
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se mai bate negrii luptători Luminați de fulgeri repezi, trecători. AL. DEPĂRĂȚEANU Tânăr a murit și Al. Depărățeanu (1834-1865), care a rămas cu reputația unui neologizant rizibil: Și bellă, grațioasă, ca astra tremurândă Ce spuntă-ntîi pe ceruri era Ella de blândă. Din ochii ei azurul tot sufletul răpea, Din buză-i toată vorba "amor, amor" zicea. De fapt, franțuzismele și italienismele sunt prea multe pentru o operă poetică: verdură, mund, vermeliu, eclatant, nemic, vil, folastru, gueră, famă, donzelă, capelură, selbă etc.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar pierde dacă nu ar răspunde tuturor solicitărilor, de orice natură ar fi acestea. Deci, intimidarea nu operează numai asupra noastră, a celor mai mulți, care nu profităm de binefacerile regimului, ci și asupra celor care îi datorează totul. Atâta vreme cât Ceaușescu și blânda lui soție, cum a denumit-o Păunescu Adrian, se vor vedea aplaudați în pofida antipatiei cu care sunt înconjurați, înseamnă că instrumentul intimidării funcționează ireproșabil. Și cu cât nemulțumirea crește, cu atât ocaziile în care suntem siliți să aplaudăm se înmulțesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]