354 matches
-
350 351 lei (în loc de 42 500 000 lei, cât pre tinsese Crawley, adică 500 000 lei pentru fiecare kilometru) (v. Gh.M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României, București, 1913, p. 152). 62. „Astăzi d. Nicolae Fleva, împreună cu d-nii Nae Ionescu, blănar și Toma Anghel au fost liberați din temniță în urma unei ordonanțe de neurmărire“ (ROM., an. XIX, 25 mai 1875, p. 455). 63. „Programa“ apărută în Alegătorul liber (an. I, nr. 49, 4 iunie 1875, p. 1), precum și în celelalte jurnale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
130, 135, 148, 166, 168, 228, 398; Grigore Alexandrescu 122; Teodor Aman (Soarelui) 144; Armenească 179, 183, 192, 258; Banului 129; Bateriilor (Cazărmii) 142; Bazaca 128; Belvedere (Podul de Pământ; Calea Plevnei) 257; Bibescu-Vodă 130, 183; Mauriciu Blank (Doamnei; Paris) 118; Blănari 129; Ion Brezoianu 18, 130; Aristide Briand (Regală; 13 Decembrie) 125; Bursei (Colonadelor) 126, 127; Buzești 117; Eugeniu Carada (Karagheorghevici) 118, 127, 170; Carol (ulița Franceză) 5, 50, 54, 117, 127-131, 137, 138, 146, 148, 218, 222, 249, 253, 256
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
VI.1922, Agapia, j. Neamț), prozator, poet, dramaturg și gazetar. E primul din cei opt copii ai Sultanei (n. Mincu) și ai lui Lascăr Zamfirescu, funcționar în Focșani, care, în anumiți ani, arenda moșii. Bunicul patern, Zamfir, negustor de cherestea („blănar”), se trăgea din plăieși vrânceni; cel după mamă, Pavel Mincu (Minco), era comerciant în Focșani. Potrivit unei legende din familie, strămoșii ar fi coborâtori din imperialii bizantini Lascarizi. Z. a copilărit la Focșani, unde urmează școala primară (1865-1869) și gimnaziul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
doar vom da câteva repere. Așadar, Alecu a avut un singur fiu și patru fete. Fiul, Ion Al. Frimu, așa cum am menționat deja, este autorul scrisorilor în care descrie genealogia neamului său. Costachi Frimu s-a căsătorit cu Zamfira, fiica blănarului Dumitru Șărban din Huși, la 4 februarie 1868. Au avut, potrivit colecției de stare civilă cercetată, patru băieți și două fete; n-au supraviețuit toți. Unul dintre băieți, al treilea, este personajul nostru, Ion C. Frimu, născut la 4/16
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
numit un comitet format din „reprezentanți din toate stările sociale”: dr.A.Vaisman, Ițcu Danilof comercianți, David Yald dentist, avocat Emil Schechter, funcționar Abraham Iager, Samoil Birembaum comerciant, Herșcu Ciubotaru tapițier, Marcu Craft Balan cojocar, Ștrul Braun tinichigiu, Marcu Nuhăm blănar, Leon Iager și Copel Solomon comercianți, Soil Araței richtuitor, Moișe Segal simigiu, Copel Covrigaru cizmar, Avram Davidsohn frizer, Leon Solomon cenzor, Moișe Pompon și Mihal Cușmaru contabili autorizați. În 6 decembrie 1944, președintele Comunității evreilor devine Ițcu Danilof, repatriat din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
capul uliții ce se cheamă Ulița Brăhării”, în urma judecății cu Petre Alevra, negustor care spunea că „egumenul îi închide pivnița și dughenile și moșie lui” prin zidirea unor dugheni... S-a întâmplat însă, om bun, ca și un amărât de blănar - Cârste - din Târgul de Sus să găsească la 29 feb. 1742 (7250) dreptate în fața voievodului Constantin Nicolae Mavrocordat. Egumenul mănăstirii Cetățuia însă, a făcut o „jalobă” împotriva lui Cârste „Pentru o pivniță cu dugheană deasupra” de pe locul mănăstirii. Cârste, ca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă cele făcute de Cârste. Vodă Constantin (Mavrocordat) a hotărât ca egumenul mănăstirii Cetățuia să-i dea lui Cârste blănarul o sută de lei și pivnița să fie a mănăstirii. Te rog, dragule, să mă ierți că ți-am vorbit atât de mult de acest Cârste, dar mă gândeam că te vei bucura văzând că și un biet blănar poate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cârste blănarul o sută de lei și pivnița să fie a mănăstirii. Te rog, dragule, să mă ierți că ți-am vorbit atât de mult de acest Cârste, dar mă gândeam că te vei bucura văzând că și un biet blănar poate avea dreptate. - Așa este, mărite Spirit. Mi-a lăsat însă un gust amar graba cu care s-a repezit cuvioșia sa egumenul asupra muncii și cheltuielilor sărmanului blănar - toate făcute cinstit. Dar de ce mă mir eu? Doar nu-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mă gândeam că te vei bucura văzând că și un biet blănar poate avea dreptate. - Așa este, mărite Spirit. Mi-a lăsat însă un gust amar graba cu care s-a repezit cuvioșia sa egumenul asupra muncii și cheltuielilor sărmanului blănar - toate făcute cinstit. Dar de ce mă mir eu? Doar nu-i prima faptă nelegiuită a unei fețe bisericești. Tu singur, mărite Spirit, mi-ai atras atenția că relele întâlnite până aici nu vor fi singurele și ai avut dreptate. Dacă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Nicolai și Eufrosina Gheorghiu...” Dar din pomelnice mai vechi am aflat că pe acest loc a existat o altă biserică,ridicată prin 1803. Să mai amintim că Fabrica de Ceramică din Iași extrage argila folosită la fabricarea cărămizilor din Dealul Blănarului. Bătrânii spun că în acest deal, cu vreo 200 de ani în urmă, se afla o salină din care se scotea o sare impură folosită pentru vite. Cred că îți mai amintești, dragă prietene, cum am pățit-o cu apa
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
săptămâni se întâmpla invariabil același lucru: Securitatea îi avertiza în legătură cu mine, iar ei mă expediau căznindu-se să inventeze o scuză oarecare, fiindcă, de fapt, fuseseră foarte mulțumiți de orele mele. Jenându-se cu toții de cât erau de servili. Maistrul blănar călătorea deseori în străinătateși aducea de-acolo geamantane întregi de cosmeticale și îmbrăcăminte ieftine, care în țară aveau mare căutare. Odată mi-a făcut cadou o a treia căciulă de castor de baltă furată din fabrică, vârându-mi în căptușeala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dar nu să dormi în ea. Semăna cu o perdea dantelată fără bretele, retezată la înălțimea pulpei. Măcar că fața și spatele erau cusute sus, materialul ajunsese totuși și pentru două mânecuțe croite în formă de clopot. Cămășuța de nylon a blănarului arăta cam așa cum își închipuia Estul depravarea capitalismului. Comparată cu cămașa cu zimți de zăpadă a bunicii, efectul ei erotic era un eșec, cămășuța era o imitație cochetând cu vulgaritatea. La fel de ordinară ca și complexele ce răzbăteau din securistul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
restaurant, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, braserie, cafenea, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Comata, D., str. Basarabilor, 8; Constantinescu, I., Calea Moșilor, 56; Drăgoescu, I., Calea Victoriei, 175; Dumitrescu, V., str. Sf. ștefan, 9; Dumitru Nicolae, str. Blănari, 18; Fialkowski, cofetărie, înghețată, cafenea, str. știrbei-Vodă, 2; Georgescu, N., str. Apostoli, 23; Gheorghiadis, V., Calea Rahova, 85; Grigorescu, Al., Calea Moșilor, 133; Grünblath, At., str. Doamnei, 13 bis; Güntehel, V., Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Berbelt, F., str. Sf.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
42; Hotel Atena (C.N. Ayuros), Calea Moșilor, 111; Hotel Avram, str. Bibescu-Vodă, 10; Hotel Belgrad (șt. Stoi covici), str. Gabroveni, 20; Grand Hôtel du Boulevard, restaurant, bucătărie franceză, Calea Victoriei, 23; Hotel Bulgaria (G. Rădulescu), str. Gabroveni, 6; Hotel Chiriazi, str. Blănari, 5; Hotel Concordia (nou), str. Smârdan, 51; Hotel Concordia (vechi), str. Smârdan, 24; Hotel Dacia, Piața Sf. Anton (str. Carol I, 12); Hotel Fieschi, str. șelari, 7; Hôtel de France, Calea Victoriei, 5; Grand Hôtel Hugues, restaurant, bucătărie franceză, Calea Victoriei, 28
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Grivița, 37; Hotel Orient (Z. Dimitrescu), Calea Victoriei, 35; Hotel Patria (S. Löbel), str. Patria, 4; Hotel Petersburg (C. Vasiliu), Calea Victoriei, 140; Hotel Pesta, Calea Victoriei, 8; Grand Hôtel Regal, str. Regală și str. Academiei, 7; Hotel Simion (N.I. Dimitrescu), str. Blănari, 18 și str. Colței, 2; Hotel Transilvania, str. Gabroveni, 10; Grand Hôtel Union, restaurantcafé, str. Regală și str. Academiei, 19; Hotel Unirea (Hr.A. Hantopulos), str. Covaci, 7; Hotel Victoria (I. Mateescu), str. șelari, 2; Hotel Viena, Calea Victoriei, 50; Hotel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
restaurantul Hotelului Pesth, Calea Victoriei, 8; Horowitz, S., str. Smârdan, 47; Hotel Mano, restaurantul hotelului, Calea Victoriei, 53; Hugues, restaurantul Marelui Hotel Hugues, Calea Victoriei, 38; Ioan, Avram, La Coroana Regală, Calea Plevna, 12 bis; Iordache, Ioan, str. Covaci, 7; Kiengopolo, L., str. Blănari, 18; La Florica, str. Bis. Enei, 3; La Mihai Viteazul, str. Academiei, 5; La ștefan cel Mare, str. Academiei, 37; Marinescu, I., str. știrbei-Vodă, 10; Naum, C.N., str. Sf. Apostoli, 42 și str. Carol I, 4; Neuwirth (sala Cosman), str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pot., după obiceiu și a doua zi, să lipsească de acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să plătească anumite dări către stat, după așa-numitul „sistem al ruptelor”. Birul era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor (oi, vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri la Vistierie.În 1832, la Huși funcționau 749 instalații industriale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era necesară aplicarea principiului libertății comerțului și a funcționării instituțiilor moderne ale statului, cererea lui Mihail Kogălniceanu a fost aprobată. La Huși, în 1852 existau patru piețe: de la biserica Sf. Voievozi, de la biserica Înălțarea, din Târgul Făinei și din ulița Blănarilor. Un număr mare de fântâni și cișmele asigurau apa necesară pentru oameni și vite. Vizitând orașul la 4 august 1851, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, a donat suma de 35.000 lei pentru alimentarea orașului cu apă. O inscripție de pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]