587 matches
-
în componența Trilogiilor, antinomicul poate fi regăsit, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în cea referitoare la metaforă, precum și în cosmologia "diferențialelor divine". Ideea prezenței antinomicului în filosofia blagiană a mai fost enunțată și chiar dezvoltată, în diferite forme și proporții, de unii autori. Primul care a dezvoltat-o parțial este, după câte se pare, Sergiu Al-George, în eseul său despre prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O dezvoltare a acestei idei realizează și Teodor Dima, susținând că Blaga a folosit metoda antinomiei transfigurate pentru a elabora studiul următor din Trilogia cunoașterii, anume Cunoașterea luciferică 2. Teza construcției întregii filosofii blagiene pe fundamentul "paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea, care, pornind dinspre opera poetică, privește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea, care, pornind dinspre opera poetică, privește întreaga creație blagiană "din perspectiva unui principiu lăuntric, coerent, dinamic și ordonator, în regimul antinomiilor imaginare"5. O sugestie cu o deschidere mai amplă decât aceasta face Liviu Petrescu, atunci când afirmă că fapta culturală a lui Blaga, în întregul ei, "are în esență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu stă în întregime în ideea de mai sus, cum sugerează titlul. Desigur, voi începe prin a pune în evidență, într-o manieră mai sistematică, structurarea gândirii filosofice blagiene în jurul antinomicului. Însă, mai apoi, voi încerca să arăt că această asumare tematică, pe care Lucian Blaga o realizează în cuprinsul operei sale filosofice, dobândește semnificație și valoare în contextul istoriei filosofiei și mai ales în cel al gândirii contemporane
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contemporane. Altfel spus, accentul cercetării mele nu cade atât pe faptul tematizării favorabile antinomicului în întreaga filosofie a lui Blaga, cât mai ales pe situarea acestuia în diferite contexte filosofice. Ceea ce urmăresc sunt mai curând determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene. Asupra intențiilor și traiectelor acestei cercetări voi reveni. Înainte însă, voi face câteva precizări semantice asupra termenului pe care l-am angajat încă din titlu. 2. Registrul antinomicului Termenul "antinomic" este definit prin raportare directă la ideea de antinomie. Se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raport parțial. 3. Intențiile cercetării Spuneam la început că această cercetare se va dezvolta în jurul tematizării antinomicului în filosofia lui Blaga. În acest sens, primul lucru pe care îl voi face în cuprinsul ei va fi un decupaj în cadrul filosofiei blagiene pe această dimensiune. Pe de o parte, voi analiza ideea antinomiei transfigurate, care va fi centrul de maxim interes al cercetării. Pe de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un decupaj în cadrul filosofiei blagiene pe această dimensiune. Pe de o parte, voi analiza ideea antinomiei transfigurate, care va fi centrul de maxim interes al cercetării. Pe de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a metodei antinomiei transfigurate, fie în afara orizontului acesteia, în structura anumitor teze, teorii sau concepte. Voi urmări, apoi, determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului, acesta fiind, cum spuneam în primele pagini, obiectivul principal al lucrării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a metodei antinomiei transfigurate, fie în afara orizontului acesteia, în structura anumitor teze, teorii sau concepte. Voi urmări, apoi, determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului, acesta fiind, cum spuneam în primele pagini, obiectivul principal al lucrării. Intenția mea este de a arăta că această tematizare poate fi racordată la anumite contexte de gândire, din perspectiva cărora dobândește semnificație și valoare. În primul rând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
voi raporta la contextul filosofiei românești, unde se evidențiază o anumită predilecție pentru antinomic, ce ar putea fi semnificativă în înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În ultima parte, pe care o consider și cea mai importantă, voi analiza situația tematizării blagiene a antinomicului în orizontul gândirii contemporane, prin aceasta înțelegând gândirea din ultimul secol. Această gândire pune în evidență o serie de problematizări și idei ce converg către o nouă paradigmă, în care integrarea antinomicului pare să fie un element important
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propriu sau strict al ideii de antinomie. Aceasta nu înseamnă că sensurile secundare vor lipsi. Ambiguitatea semantică ce însoțește această noțiune face aproape inevitabilă prezența sensurilor "impure". Voi încerca să stăpânesc ambiguitatea, verticalizând cercetarea către sensul principal. Capitolul 1 Tematizarea blagiană a antinomicului Antinomicul pare să intervină în întreaga filosofie a lui Blaga. O însoțește încă de la primele încercări și până la scrierile cosmologice târzii, fiind prezent "la diferite paliere ale existenței, cunoașterii și creației"49. Se poate spune că este un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Din perspectivă genetică, raportul acesteia cu întregul sistemului filosofic al lui Blaga a fost privit în două moduri diametral opuse. Unul este cel susținut de Sergiu Al-George51, care considera antinomia transfigurată doar o expresie de limită a antinomicului, epistemologia antinomică blagiană fiind înțeleasă corect din perspectiva ideii de absolut, dominantă în filosofia lui Blaga și care este puternic impregnată de dimensiunea antinomică. În cel de-al doilea, ideea antinomiei transfigurate este așezată în poziție centrală, sugerându-se că sistemul blagian ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică blagiană fiind înțeleasă corect din perspectiva ideii de absolut, dominantă în filosofia lui Blaga și care este puternic impregnată de dimensiunea antinomică. În cel de-al doilea, ideea antinomiei transfigurate este așezată în poziție centrală, sugerându-se că sistemul blagian ar fi rezultatul aplicației acestei idei. La această interpretare contribuie și aspectul diacronic al operei blagiene, ideea antinomiei transfigurate fiind prima care apare în seria Trilogiilor. În plus, Blaga mărturisește că a construit cosmologia sa din Diferențialele divine ca o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care este puternic impregnată de dimensiunea antinomică. În cel de-al doilea, ideea antinomiei transfigurate este așezată în poziție centrală, sugerându-se că sistemul blagian ar fi rezultatul aplicației acestei idei. La această interpretare contribuie și aspectul diacronic al operei blagiene, ideea antinomiei transfigurate fiind prima care apare în seria Trilogiilor. În plus, Blaga mărturisește că a construit cosmologia sa din Diferențialele divine ca o aplicație modernă a metodei dogmatice. Pe structura acestui scenariu, teoria cunoașterii luciferice a fost privită drept
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
privită drept un produs al aplicării metodei antinomiei transfigurate 52. Fiind interpretări extreme, consider că nici unul dintre cele două scenarii nu poate să-și adjudece justețea deplină. Primul dintre ele va fi adus în discuție în capitolul despre sursele tematizării blagiene a antinomicului. În privința celui de-al doilea, nu cred că există suficiente argumente pentru a susține că Lucian Blaga și-a construit întreg sistemul filosofic prin aplicarea metodei antinomiei transfigurate. Singura parte în care Blaga pune, în mod declarat, la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de a integra sau a face posibilă această idee pe care filosoful român a descoperit-o foarte devreme. În acest sens, Blaga declară că teoria cunoașterii luciferice a fost construită pentru a legitima metoda minus-cunoașterii53. Privită în ansamblul sistemului filosofic blagian, ideea antinomiei transfigurate are un loc privilegiat, însă nu cred că este o premisă metodologică a acestuia. Mai simplu spus, filosofia lui Lucian Blaga nu pare să fie rezultatul aplicației acestei metode, deși se construiește, într-o bună parte, în jurul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în jurul acesteia. Chiar dacă nu este o premisă metodologică, ideea antinomiei transfigurate își pune amprenta asupra gândirii lui Blaga. Tocmai datorită acestui rol privilegiat, o voi aborda mai întâi. Voi urmări, apoi, cum apare antinomicul în alte zone ale sistemului filosofic blagian. Mă voi referi în primul rând la aplicația metodei antinomiei transfigurate în construcția cosmologiei blagiene a "diferențialelor divine". În al doilea rând, voi urmări antinomiile care subîntind teoria "cunoașterii luciferice" și metafizica "censurii transcendente". Mă voi referi apoi la natura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirii lui Blaga. Tocmai datorită acestui rol privilegiat, o voi aborda mai întâi. Voi urmări, apoi, cum apare antinomicul în alte zone ale sistemului filosofic blagian. Mă voi referi în primul rând la aplicația metodei antinomiei transfigurate în construcția cosmologiei blagiene a "diferențialelor divine". În al doilea rând, voi urmări antinomiile care subîntind teoria "cunoașterii luciferice" și metafizica "censurii transcendente". Mă voi referi apoi la natura antinomică a ideii de "stil", iar în final voi analiza structura antinomică a ideii de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
natura antinomică a ideii de "stil", iar în final voi analiza structura antinomică a ideii de "metaforă", care are în filosofia lui Blaga o dimensiune foarte amplă. Chiar dacă sunt situate la niveluri și în registre diferite, aceste aspecte ale tematizării blagiene a antinomicului consonează. Ele se așează în jurul ideii centrale a filosofiei lui Blaga, aceea de "mister", lucru care îl va conduce la asumarea unei poziții filosofice aparte, "raționalismul ecstatic". 1.1. Ideea antinomiei transfigurate În lucrarea Eonul dogmatic, pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dumnezeu 81. Așadar, dogmele nu înseamnă o blocare totală a activității rațiunii, ci o forțare a ei către o altă stare, pe o altă dimensiune. Nu sunt un factor de orbire, ci un prilej de trezire. Putem recunoaște aici ideea blagiană a ecstaziei. Doar că Blaga dă o altă turnură acestei idei: nu este o ecstazie religioasă sau mistică, ci una epistemologică, intelectuală. De asemenea, forțarea rațiunii prin antinomie nu are ca finalitate cunoașterea nemijlocită a misterului, ci, dimpotrivă, potențarea acestuia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
reușește să descifreze transcendentul. Toată metafizica profană (adică din afara gândirii religioase creștine), afirmă Blaga, este produsul intelectului enstatic. El crede și speră că metafizica viitoare va face apel la aceasta metodă a ecstaziei intelectuale. Asupra acestei chestiuni voi reveni. Inovația blagiană nu are egal în istoria filosofiei. Ecstazia intelectului este o idee profund originală. Filosofia a dezvoltat de-a lungul timpului ideea ecstaziei, dar la nivelul sufletului, iar nu al intelectului. De asemenea, a cunoscut forme aparte ale intelectului ori distincții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formele de intelect 87. Filosofia modernă, prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate a conceptelor, rațiunea este o facultate a ideilor, având virtuți metafizice 88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian face saltul în antinomii, tocmai prin aceasta atingându-și scopul. Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
făcut, chiar în acea perioadă, deosebirea dintre gândirea filosofului român și curentul mistic a fost Mircea Vulcănescu 103. Un altul a fost Iosif Brucăr, care îl interpreta, însă, pe Blaga în orizontul pozitivismului și al fenomenologiei 104. Pentru acesta, preocuparea blagiană pentru mister s-ar situa în prelungirea eșecului pozitivismului meyersonian de a raționaliza complet cunoașterea despre lume. În fața "rămășiței" iraționale, ireductibile, mintea care vrea să treacă mai departe și să înțeleagă totuși nu are altceva de făcut decât să ia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
era atunci schițat în jurul ultimeia dintre aceste valori 154. Însemnele sale coincid destul de mult cu cele ale spiritualității aflate sub semnul absolutului: anonimat și colectivism spiritual, tendința spre simbol, dezvoltarea dogmatică a ideilor. 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană Lucian Blaga nu a articulat doar o metodă metafizică nouă, ci a pus-o el însuși la lucru. Nu a fost doar un vizionar al unei noi metafizici dogmatice, ci a vrut să fie chiar el primul ei reprezentant. Metafizica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este investită, în concepția metafizică a lui Blaga, cu "posibilitatea de a se "reproduce" ad infinitum, în chip identic, aceasta fără a se istovi și fără a-și asimila substanță din afară"158. Aceasta este teza fundamentală a întreprinderii cosmologice blagiene, axioma în jurul căreia va construi întregul edificiu ontologic al genezei. Ce înseamnă teza de mai sus? Ea vrea să spună că Marele Anonim nu este un creator de lumi, ci un generator de existențe echivalente cu sine. Aceste posibilități reproductive
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]