1,013 matches
-
Le mulțumesc de mii de ori” (înaintașilor săi direcți, cărora le idealizează trăirea): “Mi-e dor de ei și jalea îmi e mare.../ Ne-am despărțit când Cerul i-a luat/ Să-i țină sus cu-ntreaga adunare/ De cei blajini și fără de păcat.” Sau iată frumusețea unui pastel, având în centrul său de interes iubita: “În ferestre - ploi de soare,/ Soare e pe-ntregul plai,/ Dat-au mugurii în floare/ Și în toi e luna mai.// Tu călcând pe noi
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
de multe ori, eram cum s-ar zice în armistițiu. După câteva zile de încercare, lașai de tot bastonul (bâtul) acasă ,si treceam nestingherit ,căutând privirea lui cu iubire și cu milă. "Ce mai faci prietene? - îl întrebăm cu glas blajin, și el îmi răspundea cu coada lui stufoasa pe care o vantura că pe un steag de pace. Și am rămas prieteni, dându-ne binețe de cîte ori treceam prin fața ogrăzii sale. În gând îmi ziceam : - până și animalele înțeleg
PÂNĂ ŞI ANIMALELE IUBESC de IONEL CADAR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361375_a_362704]
-
sală. Cu toată oboseala ce o simțea cum pune stăpânire pe ea, era fericită. Se făcuse comodă pe canapeaua din spate a mașinii și, cu ochii închiși, revedea căteva momente pe care le considera foarte importante. Convorbirea cu avocatul acela blajin, trecut de cinzeci de ani, cu părul grizonat și privire sinceră, la care nu se așteptase în niciun fel, i-a dat speranțe multiple și mult curaj în a înfrunta viitorul. L-a cunoscut tot la restaurant. Venea adesea, cu
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
de-odihnă se-ntrecea De cu zori și până seara Când acasă se-nturna. Și, ’nainte de culcare, Rugă iarăși înălța Ca să fie lumea toată Iubitoare precum ea. Da-ntr-o zi, povestea spune, Nu știu cum s-a întâmplat Că făptura cea blajină La bolit căzu în pat Cu trup plin de fierbințeală Și chiar de puteri sleit, Că abia putea să-nalțe Rugi spre Domnul cel iubit. Alergară să-i aducă Leacuri tămăduitoare, Iepurașii cei zburdalnici, Urși și lupi și căprioare Dar
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
lihnit... Cum îți spun, mi-aduc minte, într-o seara-n asfințit Scriam ultima filă din "Cartea vieții mle" printre câini... Când în fața îmi apareopotaie - venită de prin străini. Se târa sfios, teama îl oprise-n prag, și cu ochi blajini Mă privea-n extaz; aveau strălucire și-atât de senini!... Și-a-ntins botul cât putea, și văzând că nu-l alung, Ca un resemnat stătea,mi-a săruta laba îndelung... Cum puteam să nu-i dau o pâine și
AZOR ŞI POTAIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363955_a_365284]
-
la acest festival, dar și posesoare a câteva cărți editate cu scrierile sale. Am primit cartea cu bucurie mulțumindu-i. I-am cerut voie s-o strâng lângă mine să-mi rămână imortalizat la inimă chipul ei gingaș și privirea blajina, fiindcă simțeam că locul ei merită să fie în inima mea . Printre frânturile de timp, am citit cartea Denisei. Mă întrebam uneori câte ceasuri nedormite după ce-și făcea rugăciunea pentru somn și planuri înfiripate erau în mintea acestui copil
DENISA ŞI ŞOAPTELE EI DE CATIFEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363971_a_365300]
-
Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului am un gol atât de mare, și atât de mic mă simt! ce-mi lipsește, știi tu, oare, că sfârșitul îl presimt? mâna mi se-ntinde-aevea înspre chipul tău blajin, dar te-nalți precum un hevea și la glezna ta mă-nchin... nu-ți cer nici o dezlegare, leagă-mă cât poți de strâns, și de mâini, și de picioare, și să nu te pui pe plâns. să nu-mi faci
ŞTII TU, OARE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364019_a_365348]
-
Crezând că e virgină. Amoru-a fost platonic, Apoi ... am vrut să ies pe Fereastră când - sardonic - Un bărzăun mi-a spus că Neprihănita viespe De fapt e ... rea de muscă!!” JOCURI ACVATICE Trei morse iscusite Curtate de delfini, Simpatici și blajini. Păreau ademenite. Cum niște duri rechini Au vrut să le invite La dans, descumpănite, Fugiră spre vecini. Vrând a păstra secretul În tainica lagună Lăsară ... alfabetul Și-apoi, cu mult umor se Deciseră-mpreună Să scrie-n ... codul morse! TALENTATUL
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
Toate Articolele Autorului FETIȚELOR eu am iubit fetiță cu jind că pe-un noroc că pe un vârf de munte sădit din loc în loc cu falnici arbori mandre piscuri întinse spre înălțimi din care ape limpezi se scurg în vai blajin ......................................................................... iubirea-i că o torța ce arde stinsa în vânt e însăși forță vieții ce vine din adânc e darul ce împarte ce-i bun și rău în noi singurul păcat cinstit de pe pământ de AZED ANGHEL YAMFIR DAN Referință
FETITELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362961_a_364290]
-
și are energie și pentru altă rundă, dar gongul nu vrea să sune!... Hălcile de carne l-au interzis. Dar spiritul său de luptător încă mai caută spre suprafață precum firul ierbii străpungând asfaltul, iar privirea sa calmă și chipul blajin rămân neschimbate precum cele ale unui samurai. O viață trăită ca-ntr-un ring de box, cu victorii, dar și cu lovituri grele, poate prea grele, dar mentalitatea de luptător l-a întărit. În aceste circumstanțe am pășit pragul locuinței
VIAŢĂ CA-NTR-UN RING DE BOX: GHEORGHE BUTNARU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363369_a_364698]
-
superflue... Se însurase cu Marieta care se încadra în standardele impuse de tatăl său, natură tipic rural-tradiționalistă, pentru care nevasta era gospodina casei și desemnată perpetuării speciei. Doar față de bunica Geta, Vidu avusese o altă atitudine, copleșit de firea ei blajină, de echilibrul în tot ceea ce făcea, de totala devoțiune față de el și ai casei și, nu în ultimul rând, de iubirea necondiționată față de el. Ea fusese lumina vieții lui. De mică, Mira își imaginase că așa trebuie să fi fost
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Poporul român, în excelența sa este un popor de „blajini” popor fiu al înaintașilor pelasgo-geto-daci! Am primit întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine! Acești „orșicine” s-
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Poporul român, în excelența sa este un popor de „blajini” popor fiu al înaintașilor pelasgo-geto-daci! Am primit întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine! Acești „orșicine” s-au dovedit a fi cu toții niște viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” ! Cine știe, poate că tocmai aici stă
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
român, în excelența sa este un popor de „blajini” popor fiu al înaintașilor pelasgo-geto-daci! Am primit întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine! Acești „orșicine” s-au dovedit a fi cu toții niște viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” ! Cine știe, poate că tocmai aici stă secretul longevității noastre istorice și încă vom dăinui până la sfârșitul veacurilor. Unii sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit, hăcuit fără milă, scos afară din țară, într-o epurare
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
pământul dăruit de strămoșii noștri, pelasgo-geto-dacii. Alții, cred că etnicul român va dispărea in următorii 100 de ani, tocmai din considerentele mai sus amintite, dară eu, încăpățânat de cind mă știu, nu am numai speranța dar am și convingerea, că blajinul popor român are în el sămânța nemuririi, tocmai pentru că este urmaș în linie directă al celor care au colonizat dintr-u începuturi această planetă. Poporul român, duce pe umerii săi uriașa răspundere, a continuității OMULUI pe această planetă! M-am
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
român, duce pe umerii săi uriașa răspundere, a continuității OMULUI pe această planetă! M-am scrîntit la cap ar spune cu ironie, veșnicii critici! Păi uite că nu e așa cum ar crede ei! Tocmai, pentru că dacă acest popor român de blajini, ar dispărea, atunci OMUL așa cum îl cunoaștem noi ar dispărea și el, fiindcă va fi lipsit de SĂMÎNȚA ANCESTRALĂ, a continuității omului pe terra. În spatiul geo-istoric intra și extracarpatic, există dintr-u începuturi, pepiniera de genii a lumii. Am
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
de vânt, aceste slugi ale satanei, la rândul lor, vor da socoteală pentru tot, căci ei sunt doar ca un grăunte de nisip în calea măreției infinite a Unicului Dumnezeu Adevărat și Veșnic Viu. Referință Bibliografică: Românii-un popor de blajini / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI, 26 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aron Sandru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
secol. Farmecul lecturilor, parfumul teilor și al liliacului înflorit, bulevarde, străduțe vechi și prăfuite, umbrele marilor scriitori, marii cărturari ai țării în care și tu ai devenit, oamenii de știință, marile reviste de litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul ... Citește mai mult Câte-odată, te-apucă-un dor de tine, așa, din senin, și te trezești rememorând clipe, ani, oameni, întâmplări... O lume, o parte din viață, privită cu graba
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
secol. Farmecul lecturilor, parfumul teilor și al liliacului înflorit, bulevarde, străduțe vechi și prăfuite, umbrele marilor scriitori, marii cărturari ai țării în care și tu ai devenit, oamenii de știință, marile reviste de litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul ... XV. RONI CĂCIULARU - „CARNET DE NOTE” - O NOUĂ CARTE DE IVAN LUNGU, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 1852 din 26 ianuarie 2016. ALTĂ HAINĂ, ACELAȘI OM
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
deosebit de curajos surprinse. Anotimpurile devin ființe care se personalizează printr-o cromatică specifică. Toamna devine o doamnă distinsă împodobită cu bijutierii de fructe, frunzele devin veșminte prețioase, iar ca distincția să fie deplină, pașii sunt măsurați, iar privirea îi este blajină. Imaginea iernii este ca fiind sora toamnei care vine peste câmpii cu plăpumi albe, care să acopere frunzișul toamnei. Iarna este o femeie furioasă și geloasă. Primăvara este frumoasa transformată în acea tânără cu palme de flori și împodobită cu
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
odată cu noua carte ce-o am în față („Chemați doctorul”, Tel Aviv, 2017), la vârsta și experiența maturității creatoare împlinite. Citesc și râd. Adevăru-i că, nu știu când, cum și de ce, am cam uitat să zâmbim: e-n lichidare umorul blajin, cald, amical; i-a luat locul cel grosolan, nutrit din miasmele politicii și afectat de grobianism primitiv. Zâmbetul de încântare l-am înlocuit cu rictusul satisfacției înrăite. E-o mare bucurie să citești o carte scrisă în buna tradiție a
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
gest în nădejdea unei clarificări și mai ales a întreținerii speranței, iar după decembrie 89, facem politică fără să vrem ! Cunosc pe cineva care afișează modestie și umilință țesând veșmânt alb de vestală a „purității și neangajării” doctrinare, modelează vorbe blajine, cumpenite și adânci pentru a-și afirma o pretinsă „independență dogmatică”. Pe care chiar ai crede-o, de n-ar fi să-i răscolești trecutul „pavat cu bune intenții” și „imparțialități” și, când ești gata să te predai fără condiții
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
secol. Farmecul lecturilor, parfumul teilor și al liliacului înflorit, bulevarde, străduțe vechi și prăfuite, umbrele marilor scriitori, marii cărturari ai țării în care și tu ai devenit, oamenii de știință, marile reviste de litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul Național, Opera, Filarmonica, poeții și scriitorii zilei, clădirile, pomii, florile, șoaptele și bucuriile. Iașii. Viața frumoasă. Zilnicele întâlniri cu viitorul. „Dăltuim în marmura lui Cronos,/ Cu oțelul nopților
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
lăsat pe spate în bătaia acelui vânt de septembrie îl fermecaseră pe tânărul bucureștean. Își amintea clipele de fericire pe care le-a avut alături de el, cel ce i-a deschis drumul plin de fericire al vieții conjugale. Firea lui blajină, statura atletică, educația formată la școlile superioare poloneze îi umpleau sufletul de regrete, acum, în ceasul acesta al amintiirilor. Cât a trecut de atunci! Parcă a fost ieri. Și cât îl rugase, când tatăl său i-a propus să plece
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
ce? Moare lumea din asta? Nu moare. Dimpotrivă. Din risipiri pe mii de kilometri se-adună în noduri de comunicații publicistice potecile inimii circulate de români. Pentru câteva minute, pentru o oră, pentru două, regăsești vorbe de-ale noastre - prietenoase, blajine sau mai aspre, fraze curat construite ori mai fără meșteșug, dar pornite de la oameni de omenie. Te simți Acasă, într-o românitate reunită, scuturată de rigorile locului de muncă străin, deshămată, așa, ca-n faptul cinei, de la grijile practice, dezlegată
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]