1,007 matches
-
Și pour Meschonnic l'" intratypographique " fait référence à l'ensemble des effets qui relèvent du visuel (V. Henri Meschonnic, " L'enjeu du langage dans la typographie ", în op. cît., p. 46), pour nous îl désigne le domaine de l'espace blanc, spécifique, par exemple, au style littéraire de Blaga. 1337 Le concept est emprunté d'Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 242. 1338 À ce titre, nous rappelons leș Caligrammes d'Appollinaire, qui șont des poèmes dont
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poetica, op. cît., p. 372. 1344 Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 151. " Leș vers constitués par un seul moț, assez fréquents chez Blaga, attirent l'attention du lecteur grace à leur isolement par un espace blanc abondant, qui contraste avec l'espace noir des vers plus longs. " Notre traduction. 1345 V. Lucian Blaga, La mănăstire (Au monastère), în Opera poetica, op. cît., p. 75-76. 1346 Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
typographique " dont parlait Meschonnic (V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 266), mais correspond à un certain choix poétique de Blaga dans șes volumes de jeunesse. En outre, leș strophes irrégulières șont censées mettre en évidence l'espace blanc. 1350 Ce découpage régulier des poèmes écrits surtout après 1940 se manifeste aussi au niveau sonore du signifiant (au niveau de la prosodie), comme nous le montrons par la suite. Ce type de découpage est parfois le résultat de l'influence
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fiind de altfel unul și același cu semnul minus din matematică. Par conséquent, le vers n'est pas formé par une seule proposition, partagée en deux par le tiret, mais par deux propositions, entre lesquelles le tiret institue un espace blanc qui est, dans la terminologie de Blaga, le lieu du mystère, de la minus-connaissance, puisque le tiret est identique au signe minus des mathématiques. " Notre traduction.) V. aussi Idem, p. 139 : " [...] semnul de pauză desemnează locul și timpul unui salt al
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
-l profesase încă nimeni sistematic. Le jeune messager lyrique de la Transylvanie libre brisait leș rigueurs du vers avec une audace sans précédent dans la prosodie roumaine. Leș poètes symbolistes avaient expérimenté, c'est vrai, le vers libre [...], mais le vers blanc, arythmique, n'avait pas encore été pratiqué de manière systématique. " Notre traduction.) 1492 V. Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine..., op. cît., p. 22 : " Îl [Blaga] connaissait certainement la tentative isolée de A. Macedonski ; en outre, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
SCRIERI: Măceșul din magazia de lemne, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, București, 1989; Existență acută, București, 1994; Casa cu storuri galbene, Iași, 1997; ed. (Das Haus mit gelben Gardinen), tr. Michael Astner, Iași, 1998; Blanc, București, 2000. Traduceri: Jean-Claude Marie, Marele secret al zilelor de naștere, Iași, 2003. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Mariana Codruț, LCF, 1981, 33; Liviu Antonesei, Dragostea și melancolia, „Dialog”, 1983, 4; Al. Călinescu, Lirism și luciditate, CRC, 1986, 38; Adrian Marino
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
Londra, produce ea însăși un film de mister și parapsihologie, intitulat Bilocation, încoronat cu un premiu la Psychic Film Festival, New York-Montreal. C. își traduce singură în limba franceză poeziile, pe care le adună în volumul La Déesse au sourcil blanc (1984). Poeta aparține generației lui Nicolae Labiș, căruia îi și dedică o poezie ca un bocet: Nopți ciudate. Volumul Poezii (1995) reprezintă o adevărată decantare a întregii creații, pornind de la versurile plachetei Distanțe, din care a fost înlăturată toată zgura
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
după modă catalana" <footnote idem"l'ancien arbitre de la mode avait retrouvé să coquetterie pour son ultime parade. Îl revêtit un habit de drap brun couvert de larges dentelles d'or, des chausses de soie verte liées par un ruban blanc, son vaste manteau écarlate à gros boutons d'argent, un chapeau noir dont l'aile était relevée à la catalane" footnote> Lucrarea intitulată L’Intrigue du cabinet sous Henri IV et Louis XIII, terminée par la Fronde și care este
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
imediat: Ils est un beau pays aussi vaste qu’un monde Où l’horizon lointain semble ne pas finir Un pays à l’âme féconde, Très grand dans le passé, plus grand dans l’avenir. Blond du blond des épis, blanc du blanc de la neige, Ses fils, chefs ou soldats, y marchent d’un pied sûr. Que le sort clément le protège, Avec ses moissons d’or sur un sol vierge et pur!1 Pentru prima oară în viața mea, îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
est un beau pays aussi vaste qu’un monde Où l’horizon lointain semble ne pas finir Un pays à l’âme féconde, Très grand dans le passé, plus grand dans l’avenir. Blond du blond des épis, blanc du blanc de la neige, Ses fils, chefs ou soldats, y marchent d’un pied sûr. Que le sort clément le protège, Avec ses moissons d’or sur un sol vierge et pur!1 Pentru prima oară în viața mea, îmi priveam țara
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dă naștere la acte, care dau la rîndul lor naștere la mituri, la fel și deplasarea istoriei îi determină popularizarea. Efectele istoriei Romei asupra Revoluției franceze. Ale Istoriei girondinilor a lui Lamartine și ale Istoriei Revoluției franceze a lui Louis Blanc asupra optzeciștilor; ale Mizerabililor asupra Comunei. Ale lui Nouăzeci și trei asupra venirii la putere a celei de-a treia Republici. Și Clemenceau își aduce la Paris tînărul fiu ca să-1 viziteze pe bunicul Hugo. Astfel, pentru istoria mondială a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
368 Berdiaev, Nikolai Aleksandrovici 108 Bergson, Henri 97, 120, 254 Beria, Lavrenti Pavlovici 103 Berman, Antoine 46 nota 1 Bernanos, Georges 81 Berque, Jacques 164 Berth, Édouard 178 Bertho, Catherine 223, 243 Beyle, Henri vezi Stendhal Bismarck, Otto von 69 Blanc, Louis 269 Blanqui, Louis Auguste 267, 270, 286, 300 Bloch, Maurice 293 Blum, Léon 260, 266, 270, 274, 283, 285, 288, 300 Boethius 130, 209 Boileau, Nicolas 244 Bollème, Geneviève 342 nota 1 Borges, Jorge Louis 159 Bossuet, Jacques Bénigne
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu se Întoarce niciodată”. Prin comparație cu cei care adoptă o atitudine de indiferență sau chiar de dispreț față de timp, alții ar vrea să-l multidimensioneze: „O furnică ce ar avea timpul necesar ar putea șterge de pe planetă masivul Mont Blanc” (Gustave Le Bon). * „Norocul Îngerilor e că nu sînt supuși nici ispitelor, nici constrîngerilor.” (Lucian Blaga) Dar, atunci , cum de au ajuns Îngeri?!... * „Mijlocul de a fi original: sinceritate absolută.” (Ch. Baudelaire) Însă sinceritatea absolută nu există decît la nivel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
povestiri în „Adevărul ilustrat” și „Vatra”. A mai colaborat la „Vieața”, „Floare albastră”, „Sămănătorul” (Orăștie), „Neamul românesc literar”, „Luceafărul”, „Viața literară și artistică”, „Gazeta Transilvaniei”, „Opinia”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tribuna”, „Adevărul”, „Libertatea”, „Ramuri” ș.a. A semnat și cu pseudonimul I. Blanc. În 1905 a făcut parte din grupul celor care au editat „Tribuna Dobrogei”. A participat la înființarea Societății Scriitorilor Români. Povestirile, nuvelele și romanele lui A. trimit, în cea mai mare parte, la universul rural. Prin multe dintre subiectele alese
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
priceapă cel mai bine la genunchi, fiindcă experiența lui practică a fost de așa natură. Nu se poate spune cu precizie ce procent din mētis-ul acestor specialiști s-ar putea transfera dacă ei ar trece brusc de la Zermatt la Mont Blanc, de la Boeing 747 la DC3 și de la genunchi la mâini. Fiecare aplicare concretă a unei anumite competențe va necesita adaptări specifice la condițiile locale. O țesătoare lucrează diferit cu fiecare lot de fire. Un olar lucrează altfel cu fiecare stoc
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este semnată de Gib I. Mihăescu (bunăoară, la Pașii profetului de Lucian Blaga). Apar traduceri din Goethe, Lev Tolstoi, Alphonse Daudet, Ada Negri, Guy de Maupassant, Anatole France, Aldous Huxley, W. M. Thackeray, articole despre Ernest Renan, Henri Barbusse, Louis Blanc, Émile Faguet. Sunt recenzate revistele „Viața românească” și „Convorbiri literare”. Alți colaboratori: Ion Gorun, G. Oprescu, O. Goga. I.H.
GAZETA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]
-
spiritualitatea țării adoptive, nutrind un cult romantic pentru figurile istorice legendare. Pasiunea peregrinărilor rousseauiste în peisajul montan o ajută se descopere dimensiunea ,,panteistică” a spațiului românesc. Întreprinde o ascensiune în Alpi, în cursul căreia escaladează ghețarul La Buée din Mont Blanc, și - primă performanță feminină - urcă pe vârful Omu din Bucegi. În 1905, înființează Societatea „Chindia”, având scopul de a pune în valoare portul și dansul popular. Debutează editorial cu romanul Der Haiduck (1908), având ca protagonist pe Iancu Jianu. În
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Eugeniu Ștefănescu-Est, Panait Cerna și I. Minulescu. În mai multe numere G. Coșbuc comentează la zicale și datini populare și alte scrieri în proză. Se tipăresc și scrieri de B. Delavrancea, T. V. Ștefanelli, Al. Macedonski, I. Adam (sub pseudonimul Blanc), Em. Grigorovitza, G. Dem. Teodorescu, I. Paul, G. I. Ionnescu-Gion, A. Domșa ș.a. Se traduce, în mod obișnuit de D. Stăncescu sau I. S. Spartali, din J.-J. Rousseau, B. Franklin, Novalis, Lenau, Lamartine, Andersen, Hugo, Musset, Schopenhauer, Fr. Sarcey
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
1999), Rapport d’évaluation de la section de sociologie de l’Université de Brașov, CNE, Paris. Gheorghiu, Mihai Dinu (2001), „Institutions totales ou institutions bâtardes? Leș anciennes écoles de cadres des partis communistes et leurs métamorphoses”, În Charles Amourous și Alain Blanc (coord.), Erwing Goffman et leș Institutions totales, L’Harmattan, Paris. Gheorghiu, Mihai Dinu (2001), „Sociologie et sciences sociales en Europe de l’Est après 1989. Contributions à une histoire sociale des sciences sociales”, proiect de cercetare, măi, Paris. Glaeßner, Gert-Joachim
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
totalul de 138 de rânduri - dintre care 73 de rânduri conțin versuri de ME, cele două fragmente ocupă, fiecare, 11 rânduri). Primul text (Omagiind...) are aceeași proporție ca și al doilea (am numărat în "elemente" unități, adică literele aflate între blancuri; dar și - ceea ce duce la mai puține elemente - în "cuvinte" (dacă nu se separă particula în subjonctivul-imperativ: să dezvoltăm, să îmbogățim): 80 de elemente, 78 de cuvinte, incluzând substantivele cu articolul numărat separat. Este un enorm număr de substantive (21
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
de la bun început (în strategia Ll), pe când ME rămâne "departe", în prezentul gerunziului - o evocare falsificatoare a momentului omagial. Al doilea text ("Cinstind...") are tot 81 de elemente sau cam 76 de cuvinte (adică nu numărând doar ceea ce este între blancuri și neseparând particule să facem, a asigura). Nu facem aici o analiză gramaticală ca scop în sine, și o "numărătoare exactă": ceea ce ne interesează este mai ales raportul între substantive,(S), verbe (V), adjective (A). Frapează numărul foarte mare de
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
Antidoturi), tr. Marina Dimov, București, 1993; Un Homme en question, Paris, 1979; ed. (Sub semnul întrebării), tr. Natalia Cernăuțeanu, București, 1994; La Hugoliade. La vie grotesque et tragique de Victor Hugo, tr. Dragomir Costineanu, postfață Gelu Ionescu, Paris, 1982; Le Blanc et le noir, Paris, 1985; La Quête intermittente, Paris, 1987; ed. (Căutarea intermitentă), tr. Barbu Cioculescu, București, 1994; Eu, îngr. Mariana Vartic, pref. Gelu Ionescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1990; Théâtre complet, îngr. Emmanuel Jacquart, Paris, 1990; Război cu toată lumea
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
câtă pricepere ne trebuie pentru a tălmăci cu vrednicie cuvântul așezat în vistieria tablelor de lut? [...] Ca să putem tălmăci această evanghelie cu fidelitate, ar trebui să putem spune într‑adevăr: Noi avem gândul lui Cristos” (SC 120, trad. fr. C. Blanc). . Vezi A. le Boulluec, La notion d’hérésie dans la littérature greque, IIe‑IIIe siècles, Paris, 1985, t. II, mai ales pp. 501‑506. . Multum a proposita errant uia, qui omnio contraria sapient ueritati. . Com. Mt. ser. 33. . Tamen modicis
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cercetat sub raport istoric, vezi, între alții: Marina Linares, Alles Wisseaswerteüber Farbea, Essen, Dic Blaue Eule, 2005; Laurence Villard (editor), Études sur la vision dans l’Antiquité classique, Publications des Universités de Rouen et du Havre, 2005; Denise Turzel, Le blanc de France, Genève, Droz, 2005; Françoise Bosman, Rosine Cleyet-Michaud, Claude Fouret (coordonatori), Couleur, travail et societé du Moyen Age à nos jours, Paris, Somagy, Lille, 2004; Herman Pleij, Colores demonic and divine, New York, Columbia University Press, Chichester, 2004; Hélene Dianne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Versailles În anii 1840”. Succesul ei se datorează reproducerii din 1855, Într-o revistă pariziană, L’Illustration, preocupată să redea imaginea frontierelor Europei cu Orientul, În care Alecsandri publicase de altfel unul din textele sale cele mai „orientaliste”, Le lac Blanc, traducerea amplificată, occidentalizată din Balta Albă (1848)5, cu tot cu Căruța de poștă valahă a lui Aman. „Cheia” marii picturi a lui Schöfft raportează Însă și alte personaje din durbarul sikh, cum sunt „unii membri ai familiilor afgane care au domnit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]