257 matches
-
de norme general acceptate" în rândul populației. Integrarea politică este astfel menținută pentru că liderii nu pot acționa dincolo de anumite limite fără a-și pune în pericol propriul statut în cadrul instituției sau grupului, sau chiar existența entității pe care o conduc (Blau, 1964: 168-223). Integrare politică și societăți plurale Astfel, integrarea politică se referă la gradul în care liderii instituțiilor și grupurilor sunt în armonie cu autoritățile naționale sau doresc să le înfrunte. Nu toți liderii instituțiilor sau grupurilor se pot angaja
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
and the State, ed. W. Connolly (1984). Cea mai sistematică încercare de a măsura unele aspecte ale legitimității în contextul societăților divizate este aceea a lui R. Rogowski, Rational Legitimacy (1974). Pentru o analiză a sprijinului în cadrul grupurilor, vezi P.M. Blau, Exchange and Power in Social Life (1964: în special capitolele 7 și 8). Au existat mai multe analize sistematice ale integrării, în parte datorită urgenței problemei în multe părți ale lumii. Pentru o prezentare generală, vezi C. Ake, A Theory
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ai sistemelor politice cât și instrumentele prin care cererile sunt canalizate în aceste sisteme. Totuși, ele nu sunt cu adevărat și pe de-a-ntregul "în" politică; ele evoluează liber în societate și intră în politică în funcție de împrejurări (Truman, 1951: 45-65; Blau, 1964: 118-25). După cum se știe, unele grupuri sunt implicate atât de des în luarea de decizii publice încât activitățile lor nu pot fi deosebite clar de activitățile politice; însă majoritatea grupurilor sunt implicate doar intermitent în procesul politic. Studiul comparativ
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Europe and the USA, ed. de D. Rucht (1991). O analiză a rețelei grupurilor în statele comuniste poate fi găsită la L. Holmes, Politics in the Communist World (1986: 216-29). Pentru o evaluare a vieții interne a grupurilor, vezi P.M. Blau, Exchange and Power in Social Life (1964). Pentru o analiză mai detaliată a distincției între grupurile comunitare și cele asociative, vezi F. Toennies, Community and Association (ediția Londra, 1955). Capitolul 8 Comunicarea politică și mijloacele de comunicare Introducere În cursul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
research in political protest", în T.R. Gurr, ed., Handbook of Political Conflict (1980) New York, NY: Free Press, pp. 167-237. Grupuri S. Barnes, M. Kaase et al., Mass Participation in Five Western Democracies (1979) London and Los Angeles, Calif.: Sage. P.M. Blau, Exchange and Power in Social Life (1964) New York, NY: Wiley. A.F. Bentley, The Process of Government (1967) Cambridge, Mass.: Harvard University Press. F.G. Castles, Pressure Groups and Political Culture (1967) London: Routledge and Kegan Paul. H.W. Ehrman, Interest
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
electoral, 191-192, 195, 201 Benin, 169, 172, 338, 341 Benn, S.I., 32 Bentley, A.F., 35, 109, 123 Berger, P.L., 78 Birch, A.H., 385, 388 Birmania, 185, 287, 341 birocrații, 55-57, 313, 318-327, 340, 358-362 Bismarck, 298, 302, 306 Blau, P.M., 82, 107, 122 Blondel, J., 102, 103, 153, 176, 180, 214, 215, 219, 221, 258, 261, 262, 264, 265, 267, 268, 270, 278, 280, 281, 284, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 297, 299, 302, 303, 306, 307
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
77, 3 (2015), pp. 679-691. --. "A Realistic Egalitarianism", în Juncture (2016), în curs de apariție. https://reading.academia.edu/RobertJubb. --. "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau. Cambridge University Press, Cambridge, 2016. https://reading.academia.edu/RobertJubb. Jubb, Robert și Enzo Rossi, "Political Norms and Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 455-458. --. "Why Moralists Should Be Afraid of Political Values: A Rejoinder", în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
And Why You Might Want to)", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/1474885115577820 sau Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau (Cambridge University Press, Cambridge, 2016), https://reading. academia.edu/RobertJubb. 30 Mă refer aici în special la pozițiile exprimate în Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), pp. 1-23, Mark Philp
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Williams Do Ethics?", în Raymond Geuss, A World without Why (Princeton University Press, Princeton, 2014), pp. 175-194. 36 Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau (Cambridge University Press, Cambridge, 2016), https://reading.academia.edu/RobertJubb. 37 Robert Jubb și Enzo Rossi, "Political Norms and Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 455-458, Robert Jubb și Enzo Rossi, "Why Moralists Should Be Afraid
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337, Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau, Cambridge University Press, Cambridge, 2016, https://reading. academia.edu/RobertJubb. 15 Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009). 16 Galston, "Realism in Political Theory", p. 408. 17 Geuss, Philosophy, Raekstad, "Two Contemporary Approaches", p. 234. 18
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ele sunt, de asemenea, parțial un produs al răspunsului oamenilor la această realitate. 3.5.2. O încercare de sinteză: teoria schimbului Una din teoriile importante care reprezintă o legătură între macro și microsociologie este teoria schimbului (Homans, 1961, 1984; Blau, 1964 și mai recent Gilmore și Clark, 1988) Această teorie, la fel ca teoria conflictului, începe cu presupunerea că oamenii caută să-și promoveze interesele proprii. Aceste interese uneori sunt conflictuale, iar alteori coincid cu acelea ale altor oameni. Potrivit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a impune acțiuni conforme, ci din Încrederea ce generează așteptări pentru comportamente cooperante. Baza teoretică pentru explicarea relației dintre rețelele de relații și instituții este furnizată de teoria schimbului social, Începând cu autori clasici precum Homans (1958), Emerson (1962) și Blau (1964) și continuând cu Coleman (1990) sau Molm și colaboratorii (2000). Homans consideră ordinea socială ca fiind produsul rezidual al interacțiunilor repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau se pot constitui În rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută a contribuției lor. Participanții la diadă sunt angajați În procese de schimb și, așa cum sugerează Emerson (1962) și Blau (1964), din aceste schimburi emerg diferențe de putere și lupte Între actori pentru impunerea propriei concepții. Actorii implicați În „negocierea simbolică” a rolurilor și politicilor În contexte organizaționale dispun de capitaluri (materiale, culturale, sociale) diferite și de capacități diferite de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Quarterly Journal of Economics, Vol. 79, Issue 1, 1965. Biggart, W.Nicole, Guillen, Mauro F., Developing Differences: Social Organization and the Rise of the Auto Industries of South Korea, Taiwan, Spain and Argentina, American Sociological Review, Vol. 64, 1999: 722-747. Blau, P.M., Exchange and Power in Social Life, New York, Wiley, 1964. Boudon, R., Texte sociologice alese, București, Editura Humanitas, 1990. Bourdieu, P., Outline of a Theory of Practice, Cambridge, Cambridge University Press, 1977. Bourdieu, P., Les structures sociales de l’économie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a discerne constr�ngerile ce �mpiedic? realizarea idealurilor de universalism (egalitate formal?) ?i achievement (reu?it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i Bendix, 1959; Blau ?i Duncan, 1967) este revelator pentru importan?a atribuit? acestui fenomen, cu rolul de legitimare a inegalit??îi condi?iilor prin egalitatea �?anselor� pe care trebuie s? o m?soare, ?i prin presupusa eficacitate de antidot al rigidit??îi structurilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
contraintuitive ale ac?iunii colective (Merton, 1949; Merton ?i colab., 1959), ca ?i �n c�mpul sociologiei ?tiin?ei (Merton, 1938, 1973). Mai ales tema birocra?iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale a sistemului social global propov?duite de c?tre Malinowski. Acest fapt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ri nord-americane ADORNO Theodor W. (1903-1969): La Personnalit� autoritaire (1950), trad. 1950. BALES Robert: Interaction Process Analysis (1950). BARBER Bernard: Science and the Social Order (1952). BENDIX reinhard (n?scut �n 1916), Lipset Seymour M.: Class, Status and Power (1953). BLAU Peter M. (n?scut �n 1918): The Dynamics of Bureaucracy (1952); Et DUNCAN Otis D.: The american Occupational Strcuture (1967). BUCKLEY W. (Ed.): Modern Systems Research for the Behavioral Scientist (1968). CLINARD Marshall B. (Ed.): Anomy and Deviant Behaviour (1964
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marxiste ?i ale celei privind lumea a treia (colectivismul castrist, revolu?ia popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale �abunden?ei� (Goldthorpe ?.a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau ?i Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Runciman, 1966) datorate absen?ei unui asemenea echilibru. Aplicat? la organiza?îi, aceast? schem? d? seama de �loialitatea� indivizilor atunci c�nd cunosc echilibrul, precum ?i de abandonul (exit) sau de protestul lor (voice) �n caz contrar (Hirschman, 1970). Peter Blau a utilizat aceast? schem? �n studiul emergen?ei �normelor de reciprocitate� plec�nd de la distribu?ia diferen?ial? a puterii �ntre grupurile sociale (1964), iar William Goode pentru a explica distribu?ia prestigiului (1979). Aceast? paradigm? � care se �ntoarce la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai bun? tradi?ie american?, a lucr?rilor �n care datele empirice s�nt construite ?i interpretate dup? proceduri riguroase ?i care ajung la formularea de teorii �cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre grupurile sociale (Blau ?i Schwartz, 1984). Progresele realizate �n domeniul statisticii ?i, �n special, �n cel al analizei cauzale s�nt pe larg exploatate. St? m?rturie succesul repurtat, �n cursul anilor ?aptezeci, de modelul de analiz? multivariat? bazat pe tehnică regresiei multiple
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1984), trad. 1988. BELLAH Robert N.: Beyond Belief (1970). BERGER Joseph, ZELDITCH Morris Jr.: Status, Rewards and Influence (1985). BERGER Peter L., LUCKMANN Thomas: La Construction sociale de la r�alit� (1966), trad. 1986. BIRNBAUM Norman: Toward a Critical Sociology (1971). BLAU Peter M. (n?scut �n 1918): Exchange and Power în Social Life (1964).; Inequality and Heterogeneity, a Primitive Theory of Social Structure (1977); Et SCHOENHERR P.A.: The Structure of Organizations (1971); Et SCHWARTZ J.E.: Crosscutting Social Circles: Testing a Macrostructural
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cea a raportului dintre preferințele personale (perspectivă susținută de Catherine xe "Hakim"Hakim) și structura (instituțiile și mecanismele) pieței muncii (perspectivă susținută, printre alții, de Rosemary xe "Crompton"Crompton și Fiona xe "Harris"Harris și, parțial, de Francine D. xe "Blau"Blau, Marianne A. xe "Ferber"Ferber șiAnne W. xe "Winker"Winker) în stabilirea cadrului de analiză a situației femeilor pe piața muncii. Prin referire la ceea ce este generic cunoscut ca politici de reconciliere a muncii cu familiași viața privată, voi
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]