546 matches
-
Hrană pentru minți să fiu Și din trunchiul meu o parte Fă-o nai în cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă taie la toamnă Fă-mă plug pentru arat. Doamne fă-mă blid și linguri Să hrănesc pe cel flămând Și fereastră celor singuri Cârje pentru cel plăpând. Sufletul să nu mă doară Nu mă face lemn de foc Fă-mă Doamne o vioară Și sădește-mă la loc. VEȘTI TRISTE De poți
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
vreo nubilă fecioară cu sînge taciturn... Ce vremuri schimbă cheia și pescuiesc drapele! Parcă mai ieri făina o tot schimbam pe gaz... Fii tu deci paratrăsnet la cioburi mari de stele, cînd hoți de ghindă țara o vînd pe-un blid de praz. Eu unul merg la Troia, să vînd acolo fluturi, trimiteți-mi rădvanul cînd vreți să mă întorc, miros în vînt istorii și mă-nfășor în scuturi pe lumea ce se-nchină la căpățîni de porc. (din volumul “Duminica
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
Și îngeri te-au urmat în al tău umblet. În hăul nopții grele, adânc tu ai căzut, Piciorul tău s-a-mpiedicat pe stâncă - Ești fiul Meu, ce mort Mi S-a născut, Și după tine, inima-Mi mai plânge încă. În blid cu El, tu pâinea ți-ai întins, Erai pribeag, străin fugit de-acasă - Cu suflet alb de lepră, cu ochi stins, I-ai sfâșiat cu ură, steaua-I luminoasă. Chipu-ți frumos și părul des și greu, De ramuri ucigașe
ABSALOM, FIUL MEU! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344869_a_346198]
-
Și îngeri te-au urmat în al tău umblet.În hăul nopții grele, adânc tu ai căzut,Piciorul tău s-a-mpiedicat pe stâncă -Ești fiul Meu, ce mort Mi S-a născut,Și după tine, inima-Mi mai plânge încă.În blid cu El, tu pâinea ți-ai întins,Erai pribeag, străin fugit de-acasă -Cu suflet alb de lepră, cu ochi stins,I-ai sfâșiat cu ură, steaua-I luminoasă.Chipu-ți frumos și părul des și greu,De ramuri ucigașe
ABSALOM, FIUL MEU! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344869_a_346198]
-
discute poetul și nu poezia (Ezra Pound). Mulți dintre autorii debutanți se lovesc de astfel de critici, abrutizați de lipsa de talent în crearea unei lucrări literare, fie ea poezie, eseu, nuvelă sau roman. Complexații se afirmă lingând fără încetare blide, scrupuloși în a-și încălța mentorii și a tăvăli în mocirlă literații incomozi. Mă opresc aici cu prezentarea acestui grup de critici de artă, pentru că multe nu aș mai dori să spun despre ei, decât că există și domină prin
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
nimănui. N-am nici frați și nici surori; Tata-i mort, iar mama nu-i. Precum Gavrouche de când mă știu Pe străzi ziua și seara, Pe banca vara-n Cișmigiu, Iarnă hai-hui prin gară. Muncesc cu ziua pe-unde-apuc, Pentru un blid de linte; Iar noaptea umblu hăbăuc, Dup-un culcuș fierbinte. Dar nu-i băi, tocmai este vară; Iar mâine iarăși la scăldat. Plonjez în lacul de la moară Ca să mă spăl, să fiu curat. De-o fi iarnă, nenea Trică Îmi
POEZIA GOGONEL de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348265_a_349594]
-
apoi la Aiud cu încă cinci persoane în celulă, trei paturi pe o parte și trei pe partea cealaltă. Am stat șase luni legat în lanțuri la picioare și mâini. Când mi s-a dat prima oară mâncarea într-un blid, am uitat că mâinile-mi sunt legate și mi-am răsturnat mâncarea pe burtă. În primele zile totul a fost așa de interesant, n-aveam timp să sufăr efectiv. Impactul informațional era așa de puternic pentru mine care sunt o
DE VORBĂ CU ACTORUL LUCIAN SPIRU IANCU de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/345142_a_346471]
-
bieților nelegiuiți, deși el nu fusese nicicând lacom, dar nici sătul... Și fu purtat în altă încăpere. Era leită cu prima, doar că mesenii erau mai puțin numeroși, iar pe masă nu era duium de mâncare, ci doar un singur blid cu ciorbă. Fiecare mesean avea câte o lingură - tot lungă în coadă - pe care o umplea cu ciorbă, dar nu o ducea spre gura lui, ci spre a celui ce i se afla în față. Mai observă că ciorba nu
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
apoi mi-o zîs așe cum vorbește el, apăsat și rar: „Da’ tu, Ană, nu mânci?” „Mâncă tu, măi Flore!”, i-am zis eu. „Dacă tu ești om, șezi și mâncă așe cum mâncă oamenii! Ț-am pus furcuță, cuțît, blid, față de masă, ț-am pus mâncare în farfurie, cum știu că mâncă oamenii. Io, dacă-s vacă, m-oi duce ș-oi mânca cu vacile!” Flore iară o tăcut un timp și apoi mi-o zis tot așe apăsat: „Tu
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, cu rugămintea să-i dau „bitușca„ , pe care o ținea în camera mea. Acum eu citisem pe Slavici și Agârbiceanu, posibil ca în textele lor să apară unii termeni ca „bitușcă„ , „blid„ sau „blidar„ , „chefe„ , „dog„ , „ai„ , „grumpene„ și celelalte, dar în dimineața aceea, somnoroasă cum eram , habar n-aveam ce-i aia „bitușcă„ . „Unde e ?„ întreb eu, căutând să mă descurc fără să cer explicații prea multe. „După ușă !„ Mă uit
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
dragii de ei, eu nu știam că așa-i zice, cum n-am știut nici că „puiul de coleșă„ este o mămăliguță mică... Se apropia ziua de naștere a nepoatei bunicii, așa că hotărî să facă „struț„ și-mi ceru un „blid„ și o „hârbeicuță„. Va să zică „struț„ ! O fi vreo haină, ceva încălțări de casă, ce-ar putea fi „struț„ ? Poate ceva de mâncare, dar cum nu știam nici ce-i blidul, ce asociații semantice aș fi putut face ? „Unde sunt ? nu
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
bunicii, așa că hotărî să facă „struț„ și-mi ceru un „blid„ și o „hârbeicuță„. Va să zică „struț„ ! O fi vreo haină, ceva încălțări de casă, ce-ar putea fi „struț„ ? Poate ceva de mâncare, dar cum nu știam nici ce-i blidul, ce asociații semantice aș fi putut face ? „Unde sunt ? nu scăpai eu fără întrebări ajutătoare nici azi. „În cămăruță !„ Mă duc în cămăruță, văd sarea, oțetul, zahărul... Doamne ! ce-o fi vrând ? „Nu sunt !„ zic eu hotărât. Vine în viteză
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
cu hoarda lui de colegi? Dar, uite că lui i s-a făcut foame și bine ar fi fost să fi ajuns acum la părinții lui! Trebuie să fie oameni cumsecade. I-ar fi pus și lui în față un blid de mâncare. Ce-ar fi să se ducă în restaurant și să-l roage să meargă la părinți? Este aproape ora două. Mă rog, măcar să-i dea adresa, să se ducă el. Fii serios, Trache! Stai și așteaptă aici, că
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
de copii, clasoare de timbre ferfeniță și scăpate prin ce știe ce minune, păpuși de cârpe afumate și cauciuc și vinilin, schelete de paturi din fier ruginit și chiar în curs de topire, blidare și veselă afumate și făcută țăndări, blide de tablă pentru sărăntoci, saltele umezi și șiroind de apă, scârciumuri în curțile oamenilor ș.a. Multe lucruri pe care nu le-ai fi bănuit nici în ruptul capului că ar existat într-un sat ca al nostru, potrivite mai curând
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
atingeri de stele îl sorbeau prin orbită! Un biet trecător înșirând pe pământ, colanul de sânge înțepat des de viață, cu pasu-i de șarpe și gându-i durut, o umbră-n apusul răsărit printre ceață! Se-apleacă gemând peste-un blid de lumină, sub zorii ascunși peste cușma-i săracă, un înger l-adapă cu privirea-i blajină, el soarbe tăcut și-ndrăznește să treacă! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: UN BIET TRECĂTOR / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UN BIET TRECĂTOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373234_a_374563]
-
locuitori pe aceste meleaguri, respectiv aceia care nu vor să știe decât de drepturile lor, deseori drepturi necuvenite (ex. ajutoare sociale nemeritate și pensii procurate pe căi dubioase), care realmente își vând votul sau atomul de putere cetățenească pe un blid de linte și apoi o șterg în străinătate când constată cu parapon că li s-au îngrădit drepturile strict necesare pentru continuarea unui dulce trai parazitar. Firește că ajunși în străinătate, toți aceștia nu uită să acuze România de inutilitatea
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
se-aude vântul lingău, lovind streșina în hău, la fereastră-mi trec toți cerbii așa triști, de dorul ierbii, iar pe boltă-n înălțimi trec sute de heruvimi, cântând corul Domnului la ușa creștinului, se aud colindele, fierb în tindă blidele, la fiertura cea de os s-a lăsat însuși Cristos... Referință Bibliografică: trecătoare mai sunt toate... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
extrem de banal (ca În cazul ghicitului În cafea). Ele pot fi asociate exclusiv cu unele momente calendaristice și complexe ceremoniale (ca În cazul actelor divinatorii din noaptea de Anul Nou specifice folclorului românesc: aflarea ursitului din obiectele ascunse sub un blid, aflarea prognozei meteorologice din cele 12 foițe de ceapă cu sare puse pe geam etc.) sau pot să apară ori de câte ori este nevoie. Vindecarea magicătc "Vindecarea magică" Tehnicile de Însănătoșire magică sunt strâns legate de celelalte manifestări specifice universului magic: vrăjitorie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prosodiques (préservation de la rime du texte source). Pourtant, la rime peut être recrée dans la traduction sans faire appel à un țel artifice comme l'on peut observer dans la traduction de Sanda Stolojan. Cu linguri de lemn zăbovim lângă blide [...]. (La curțile dorului) (Blaga, 2010 : 193) [...] avec des cuillères en bois, nous nous attardons près des *écueles. (Au manoir de l'ardente langueur) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 207) Avec nos cuillères de bois nous traînons près des écuelles [...] (Au seuil du mystère
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ioann Petrovici, protopresviterul Hasiașului, la anul 1794, fiind eu învățătoriu tinerimii în Belinți, îndată după ce au înțeles că au venit aci, în sat, vrăjitoarea de la Drăgoești, au poruncit de au prins-o și luând de la dânsa făina, cucuruzul, lingurile, cocoșii, blidele, pânza și alte toate carele căpătase vrăjitoarea cu minciunile și împărțindu-le seracilor, iară pre dânsa cu rușine au scos-o afară din sat și cu paze trimețind-o din sat în sat, până la Drăgoești, spunându-i că supt mai grea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se răspândește știrea despre retragerea Austriei în cestiunea dunăreană, pe când insurecțiunea din Herțegovina duce ad absurdum politica de ocupațiune. Daca se confirmă știrea de mai sus conexitatea e învederată; am renunțat în acest caz la prerogativele noastre pe Dunăre pentru blidul de linte al cuceririi unor provincii fără valoare, ba chiar ne mănâncă încă bani și oameni. [23 ianuarie 1882] ["ȘEDINȚA ADUNĂRII DE VINERI"] Ședința adunării de vineri, 22 ianuarie, a avut o însemnătate deosebită, nu numai prin înălțarea de simțire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o asemenea teorie noi devenim strânșii aliați ai Austro-Ungariei, care de la 1856 se încearcă, deși pururea respinsă de Europa, de-a păstra pentru dânsa toată mișcarea navigațiunii pe Dunărea de Jos. Așadar cabotajul, privilegiul plutirii pe lângă țărmuri rezervat riveranilor, era blidul de linte pentru care România ar fi putut renunța la dreptul ei de primogenitură, la neutralitatea Dunării, această chezășie a neutralității țării. Pentru acest blid de linte oferit cu un fel de compensație țărmurenilor, cu iluzia că în acest chip
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]