41,402 matches
-
eu în clipa asta prin peretele de sticlă al terasei și aș porni prin văzduh: merg prin văzduh, iată, ca pe un caldarâm adevărat, înaintez glorios, dar, în același timp, mă prăbușesc și mă fac zob de cimentul real din fața blocului, lumea se strânge buluc, mă privește curioasă, o dâră de sânge mi se scurge încet din tâmplă, însă eu nu-mi dau seama că am căzut și continui să pășesc prin văzduh, glorios, ajung pe acoperișul Halei Obor, mă opresc
Dumnezeul poeților (un poem epic și autobiografic) by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/3805_a_5130]
-
dacă se mai poate conta pe adâncul morții tale ca pe miezul ruletei omenirii din uterul femeii vino și adu ceața propice oricărei creații ceața în valuri pe treptele care urcă la odaia mea trecând nepăsătoare pe la ușile vecinilor de bloc aceste cripte anticipate cu care conviețuiesc în voioșia unei vieți reabilitate termic și fonic vino așadar să-ți citesc cărți fără zgomot de file întoarse cărți comandate pe ecrane dacă nu cumva le-ai citit deja acolo unde ești și
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
să fie închis. Și-n locul lui Să se deschidă un supermarket, iar prețurile Să urce până la cer. Triptic de toamnă Fereastra mea e-un triptic de toamnă: Un călăreț cu fața galbenă, barba roșie Și plete verzi galopează spre blocul Gri, scorojit, de vizavi. Sub un soare Rece, pe cerul încă senin. Camera mea E o cutie mare, în care încap Și patul și dulapul și biroul și biblioteca. Trupul meu e-o federație străveche, Cu legi de neînțeles. Mintea
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
născut din altceva. Da. Întunericul m-a învins. Slavă, slavă, slavă, Doamne, spun în gura mare. Și fug mâncând pământul: eu - pacostea, catastrofa, venetica, proscrisa, străina. Fug, neștiind încotro. Ținta e fuga însăși. Fuga și tăcerea urnesc antice plante din blocuri de antracit. Ritmul cui îl urmez, îl ascult? Ce lege-și secretă nectarul în mine? Mă lipesc de rottweilerul meu, Conte - însoțitorul meu prin infern, prietenul care-mi paște brândușele. O respirare cât o silabă - și vom atinge cerul. Am
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
un vis al meu o poveste pe care mi-o spun noaptea înainte de a adormi în Finlanda pădurile se gândesc numai la mine și cinev a toarnă zăpadă printre copaci să fiu uitat când ies dimineața încă dormind pe ușa blocului mi se pare că lumea e o rugăciune a mea o rugăciune împlinită icoană stând strâmb pe perete nu am vacanțe nu plec peste graniță stau și scriu desenez lumi încerc să fiu îngerul păzitor al viermelui de sub trotuar amândoi
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/4949_a_6274]
-
căutat erai femeia după care alergau soldații de la facera lumii te tot visez tu trăiești acolo în sud din lacrimile mele tu ți-ai făcut o insulă ca de coral cândva Columb o va descoperi după cutremur 1 la cutremur blocul meu se va prăbuși va lua cu el toate amintirile mele cum copilăria ia cu ea jucăriile îndrăgite copacul din curtea blocului și-a luat șofer și merge pe autostrada dintre centrala electrică și cer voi fi anchetat pentru cuvintele
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/4949_a_6274]
-
ți-ai făcut o insulă ca de coral cândva Columb o va descoperi după cutremur 1 la cutremur blocul meu se va prăbuși va lua cu el toate amintirile mele cum copilăria ia cu ea jucăriile îndrăgite copacul din curtea blocului și-a luat șofer și merge pe autostrada dintre centrala electrică și cer voi fi anchetat pentru cuvintele folosite în poezii criticul își va pune la ochi ochelarii de somn și mă va citi mâine voi avea o zi grea
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/4949_a_6274]
-
Linda Maria Baros Am urlat, ne-am tăvălit pe jos și am înjurat. Printre blocurile noastre înalte de la periferie se ridicau încet pistoanele nopții. Iar noi ne-am urcat în camioane și am băut; ca niște drapele se desfășurau fetele pe străzi. Am dansat și am scuipat și am băut până dimineața, până la kilometrul zero
Realitatea touchscreen by Linda Maria Baros () [Corola-journal/Imaginative/5462_a_6787]
-
Nichita Danilov le charismatice ale trecătorilor (un’, doi trei ș.a.m.d.) urcate și coborîte unul cîte unul și apoi două cîte două și, în fine, toate laolaltă cu ajutorul unor scripeți pe terasa blocului și înapoi pe trotuar (se folosesc plase de prins fluturi, sacoșe obișnuite, dar și năvoade sau crîsnice, în care atîrnă ierburi, scoici, melci, moluște sau alte animale marine)... Da, pe terasa blocului turn unde deja au fost aduși pașii, astfel
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
fine, toate laolaltă cu ajutorul unor scripeți pe terasa blocului și înapoi pe trotuar (se folosesc plase de prins fluturi, sacoșe obișnuite, dar și năvoade sau crîsnice, în care atîrnă ierburi, scoici, melci, moluște sau alte animale marine)... Da, pe terasa blocului turn unde deja au fost aduși pașii, astfel că se aude o leorpăială, un clipocit continuu (lip-lip-lip și lipa-lipa-lipa, țur-țur-țur ș.a.m.d.): unicul scop al acestei mișcări perpetue fiind mișcarea însăși, mișcarea în sine care dă naștere la nemișcare
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
a străzii prin zgomotul aiuritor al limbilor negre, galbene, albe, din vibrația dementă a concasoarelor și computerelor auzim încetișor un singur sunet umil, o unică notă subțire, tremurătoare, cum se înalță încet iese din canale și rigole, din subsoluri de blocuri, trece printre semafoare, mașini, prin vitrine, piețe, scuaruri, sare din etaj în etaj, din balcon în balcon se înalță pînă peste acoperișuri și antene de satelit pînă la stele. Poetesa Nu voi fi marea poetesă a lumii. Nici revoluții nu
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
abatoarele și uzinele, gările, aeroporturile și sateliții intercontinentali, ele sînt instrumentele noastre de suflat, de corzi și percuție, împreună interpretăm aceeași bucată simfonică pentru urechi siderale, fiecare cum poate, cu creierul, cu picioarele, unii în păduri, alții în vizuina de bloc, alții în stații lunare. Sîntem un miceliu vast, cîntător. Acoperim pămîntul cu sputa noastră corozivă, fantastă, cu cultura noastră de circuite integrate și biți; asemenea penicilinei pe o lamă de sticlă într-un laborator ne înmulțim frenetic sub ochiul scrutător
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
Alexandru Mușina Dracula Bar Cînd simt că viața-i atîta de nașpa, că pute pînă și soarele de pe cer, mă duc la barul Dracula, din blocul B 1 bis. Blocu-i o ruină de pe vremea cînd zbura porcul, dar, la subsol, barul e top de top: oglinzi peste tot, marmură neagră pe jos, lumînări roșii, bețișoare aromate cu miros de levănțică și de tămîie, muzică în surdină
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
În fiecare an, la-nceput de septembrie, apare domnul Dino, idolul educatoarelor. Înalt de aproape 4 metri, cu pielea verde-metalizat, un ditamai burtoiul galben-auriu și doi ochi roșii, cît farurile de la mașină, domnul Dino se plimbă agale pe aleile dintre blocuri, fredonînd: „Via-țaa e fru-moa-săă/ Lega-tăă cu a-țăă/ Cine stăă a-ca-săă/ Nu mer-gee la pia-țăă.". Și salută, ceremonios, pe toată lumea: „Sărut mîinile, distinsă doamnă!", „Respectele mele, domnule!", „Salve, barosane!", „Ciao, bellissima!"... Din cînd în cînd, se oprește și culege cîteva crenguțe
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
de pe frunte, îi presară frunze și fire de iarbă pe pleoapele închise, apoi bat din palme și cîntă: „Ora șase a sosit/ Domnul Dino n-a venit./ Nino, Dino,/ Bambolino,/ Ce-ai mîncat/ De te-ai umflat?/ Mare cît un bloc,/ Cioc, boc,/ Treci la loc!". Țacanii îi trag la picioare și pumni în coaste pînă se înroșesc la față și încep să transpire; cei mai apucați își iau avînt și se reped cu capul înainte, ca-ntr-un perete de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
într-o căldare. Aveam și noi de cine să ne mai rîdem. Dar, după ce pe „Discovery", „Animal Planet", „Travel", „Mistery Planet" și alte alea au dat cîteva filmulețe cu titluri de toată jena, gen „Șobolanul erou din cartierul cruzimii", „Zeii blocului G13", „Cartierul fără tată", „Locul unde nu se întîmplă nimic", „Excursie de vis în cartierul din vis" (trilulilu!), „Îngeri în uniformă", să vezi atuncea invazie de melteni, mai rău ca popoarele migratoare! Nu mai ai loc să respiri pe stradă
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
popii Bilanț, cu acoperișul din foiță de platină și portretele actorilor de la Hollywood în locul sfinților din icoane și de pe pereți, Trabantul în care Jimmy a locuit non-stop 497 de zile, record mondial, Muzeul Jucătorilor de Table, tomberonul poetului Dudu, acoperișul blocului pe care făcea plajă Mimi cînd era mică, subsolul în care strămoșii noștri jucau vrăjitroaca și făceau sacrificii rituale de șobolani, cîini și pisici, cea mai veche conductă spartă și nereparată din lume, care curge continuu de 35 de ani
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
Ioana Dinulescu Dac-ar fi să vă povestesc ce am trăit eu într-o dimineață ploioasă de aprilie, ce mesaje aiuritoare a trimis ființa mea către lumea plutind în propria-i slavă primăvăratică dintre blocurile 13 și 13 bis, ați pune la îndoială, desigur, luciditatea mea de poet provincial. V-ați îndoi cum v-ați îndoit la mijlocul veacului icsics de existența Regelui loan din Tibet că, deodată, în balconul de la etajul opt, mireasma cafelei braziliene
Cenușa din gura lui Dumnezeu by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/6287_a_7612]
-
voce ușor nesigură căutînd totuși din cavalerism să-și dea replica un nas resemnat demoralizat cum o piatră potrivită să țină deschisă poarta nimbul menit s-ademenească doxa. Elegie Iată o mișcare bruscă apoi un vînt înalt înalt cît un bloc turn încît privindu-l în sus amețești și-un regret încărcat de ceva ce nu se mai poate trăi dar se poate scrie sau o mișcare lentă o adiere de vînt abia perceptibilă care se desface de tîmpla ta oarecum
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
în scoica palmelor 2 la colțul străzii prostituata - atât de blondă!... - fluturii înserării o asaltează ca pe o veioză... GRĂDINĂ PUBLICĂ la prima țâșnitură a havuzului redeschis primăvara - zburătăciri de vrăbii, porumbei; tresărire bătrânilor pe bănci OMUL, BOSCHETARUL În curtea blocului - om de zăpadă: Boschetarul îi șterpelește nasul de morcov... FORMĂ Se scutură bujorii. Sub vază - o formă nouă, imprevizibilă din când în când modificată de o altă petală de altele... TOAMNĂ TÂRZIE Muzicantul milog se mișcă după soare căutând colțuri
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
Este lung și se lăfăie în vînt. Pare o adunătură de șerpi de catran care șuieră și își ițesc capetele. Aleargă de mănîncă pămîntul. E drept, cît se poate alerga prin păpușoiul din Moldova, cel de la periferia orașelor, de la marginea blocurilor, de la începutul pădurii. Liziera se vede undeva în depărtare. A scos tricoul îmbibat de sudoare și l-a aruncat în sus și pe ăla. În jur, nici țipenie. Blocurile sînt departe, se văd numai ca un semn indecis. Îi văd
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
alerga prin păpușoiul din Moldova, cel de la periferia orașelor, de la marginea blocurilor, de la începutul pădurii. Liziera se vede undeva în depărtare. A scos tricoul îmbibat de sudoare și l-a aruncat în sus și pe ăla. În jur, nici țipenie. Blocurile sînt departe, se văd numai ca un semn indecis. Îi văd carnea. Uleioasă de transpirație. Și țîțele sărind ca nebunele. Are țîțe mari, vindecătoare. Ostoitoare. Care îți alină arșița. Și ți-o potolesc. Iar mie mi-i arșiță, nene, nu
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
plajă dimineața și să skiezi dupa-masă Unde ești liber să scrii, să predai Shakespeare, unde nu e nevoie să te faci avocat ca să ai economii să te joci de-a vacanța Într-un cartier unde lumea se adună în curțile blocurilor seara tîrziu de Shabbat Unde fetița mea se joacă cu toate Salomeele de vîrsta ei din parc Unde poți să te rogi și să te bucuri de identitatea ta nestingherit Unde vii rîzînd și te îndrăgostești la nebunie de o
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
coboară între ei în infernul din subsolurile Centrului Mondial de Oncologie în bunkerele pavate cu piatră cu uși grele de plumb ca niște adăposturi antiatomice intră în sălile cu acceleratoare liniare și cobaltroane stranii du-te la scintigrafie și în blocurile operatorii în labirinturile saloanelor ca niște vestigii subacvatice traversate doar de vietăți marine în halate verzi împingând brancarde pe rotile cu femei și copii tunși chilug cu tatuajele acelea stranii pe tâmple sau frunte vorbește cu cei ce așteaptă la
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
doar atât: că în urma sinistrului, scriitorul dizident Paul Goma a reprimit - momentan, circumstanțial - drept de semnătură și a publicat imediat un articol intitulat chiar Pământ de flori (nici o legătură cu cartea mea) în România literară, referindu-se evident la soarta blocurilor năruite, devenite locuri virane; că în condițiile acelea teribile, titlul meu suna, fără voie, aproape cinic, plus că, iată, fusese deja folosit; că Mircea Ciobanu m-a provocat, la puțin timp după aceea: "Ai curaj să-ți intitulezi cartea, simplu
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]